149,895 matches
-
înalte; cuvîntul, prin virtualitățile lui de a crea convingeri, spiritualizează tot ce întîlnește în jurul lui. Societatea prinde prin limba conștiința unității sale". Pe fundamentul comunității de limbă, iar nu pe acela de origine, a luat naștere conștiința popoarelor europene că entități distincte, avînd o năzuința spre suveranitate. Conștiința de destin, condiționată, în chip aparte, de factorul cultural, reprezintă încununarea trăsăturilor naționale. Ea e precipitata de războaie și se întrupează în vocația unor conducători cu o capacitate vizionara: "Națiunile amenințate în existența
Rădulescu-Motru a avut dreptate by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/18194_a_19519]
-
de relația apropiată pe care acesta a avut-o cu Traian Băsescu, deși în prezent șeful PDL pare că încearcă să se dezică de șeful statului. Când am colaborat ca prim ministru cu PSD, nu am anticipat înființarea viitorului USL, entitate politică îndreptată împotriva regimului și personajului Traian Băsescu, dar azi, puteți să mă considerați un protocronist, confirmat de votul masiv din 2012 în favoarea forțelor anti-Băsescu. Ce făceați dumneavoastră atunci ? Erați mâna dreaptă a lui Traian Băsescu, l-ați slujit permanent
Călin Popescu Tăriceanu, replici dure la adresa lui Vasile Blaga by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/21817_a_23142]
-
o Utopie" (Se înnorează). Analiza ambientului implică și o analiză a subiectului. Astfel e dezvăluită o psihologie sui generis, capasbilă a se răsfrînge asupra lumii obiectuale și a recepta răsfrîngerile acesteia, într-un joc cu realul în beneficiul evocării ambelor entități. Aidoma unor baterii, obiectele se încarcă de viață, iar eul poetului reflectă viața obiectelor, într-un circuit baroc al existenței diversificate: "Cea mai nervoasă era mașina de lux/ țipa cînd se-apropia vreun nuntaș/ îi venea stăpînul/ o făcea să
Analiză lirică by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16713_a_18038]
-
de sistematizare a lor. Capitolul întâi - Cenzori, cenzuri, cenzurați - cuprinde câteva considerații teoretice. Autorul se pune de acord cu cititorii săi în legătură cu accepția pe care o dă cenzurii, făcând și tentativa de a produce o definiție: "Cenzura este actul oricărei entități politice, religioase, militare ori administrative de a condiționa exprimarea/ difuzarea de informații, opinii, idei, în sens mai larg, creații intelectuale, pe care publicul are dreptul să le cunoască, în funcție de valorile pe care aceasta înțelege să le protejeze la un moment
DIN NOU DESPRE CENZURĂ by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16729_a_18054]
-
vorbi și de alte construcții ale textului când trebuie să facem distincția dintre autor și vocea să. Cărțile scrise la persoana întâi, în multe dintre ele, „eu” nu este neapărat și autorul. În românul „Sylvie”, spre exemplu, sunt prezente trei entități: personajul principal, domnul care poartă numele controversate, a doua entitate este cea care spune „eu” în povestire: este cel care reflectează că „iluziile cad una după alta precum cojile unui fruct iar fructul e experiență”. Acest al doilea personaj este
Puterea de a înțelege. In: Editura Destine Literare by Victorița Duțu () [Corola-journal/Journalistic/82_a_230]
-
facem distincția dintre autor și vocea să. Cărțile scrise la persoana întâi, în multe dintre ele, „eu” nu este neapărat și autorul. În românul „Sylvie”, spre exemplu, sunt prezente trei entități: personajul principal, domnul care poartă numele controversate, a doua entitate este cea care spune „eu” în povestire: este cel care reflectează că „iluziile cad una după alta precum cojile unui fruct iar fructul e experiență”. Acest al doilea personaj este naratorul povestirii dar care e diferit de autorul povestirii, Gerard
Puterea de a înțelege. In: Editura Destine Literare by Victorița Duțu () [Corola-journal/Journalistic/82_a_230]
-
în povestire: este cel care reflectează că „iluziile cad una după alta precum cojile unui fruct iar fructul e experiență”. Acest al doilea personaj este naratorul povestirii dar care e diferit de autorul povestirii, Gerard Neval. Cea de a treia entitate, de cele mai multe ori este greu de indentificat, vocea autorului însuși. Putem avea în vedere simetria cititorul model vizavi autorul model, vrând a identifica vocea anonimă care începe povestirea și care la un moment dat se trădează pe sine în text
Puterea de a înțelege. In: Editura Destine Literare by Victorița Duțu () [Corola-journal/Journalistic/82_a_230]
-
literatura, numai pentru a da satisfacție (cu o secretă ironie) celor obsedați de ingineria textuală. Pe Ioan Groșan îl preocupă, mai mult decât orice altceva, sufletul omenesc. El dovedește, prin scrisul său, că sufletul omenesc este nemuritor, dacă nu ca entitate metafizică, atunci ca subiect pentru literatură. Aceeași atitudine o au, de altfel, mulți scriitori valoroși, de la Marin Preda la Milan Kundera. Singurul lucru care îi lipsește lui Ioan Groșan pentru a intra în rândurile lor este egoismul artistic, formă nobilă
Ioan Groșan și problema nemuririi sufletului (2) by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16798_a_18123]
-
ani, de două ori despre contenciosul aromânilor care capătă constant dimensiuni tragice, pentru că acești frați ai noștri sînt efectiv amenințați cu dispariția, dacă nu sînt adoptate, de către organisme internaționale, de tipul Uniunii Europene, măsuri eficiente de protejare și ocrotire ca entități minoritare etnice. Am asistat la reuniuni în care un dn Vasile Barba ce conduce, la Freiburg, un comitet european aromânesc (cu întîlniri internaționale periodice) și-a înscris organizația (și, prin ea, etnia pe care o reprezintă) ca popor distinct, într-
Din nou despre tragedia aromânilor by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16824_a_18149]
-
guvernul român, prigonite de autoritățile grecești, care refuzau să admită slujirea în idiomul aromân în biserici. Ostilitatea grecilor a crescut mult cînd, în mai 1905, Sublima Poartă a emis un decret (iradea) prin care îi recunoștea pe aromâni ca millet, adică entitate etnică distinctă de celelalte din Peninsula Balcanică. Și ostilitatea grecilor ortodocși a crescut, cum arată autorul nostru, atunci în intensitate, deși aromânii au luptat pentru independența Greciei. Și, dimpotrivă, în cele cinci secole de dominație turcă aromânii s-au bucurat
Din nou despre tragedia aromânilor by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16824_a_18149]
-
a pus la dispoziție instrumentele fundamentale ca să poată crea o literatură dialectală proprie și care le-a permis să-și folosească limba lor în școală și biserică, fără acest sprijin aromânii nu ar mai fi continuat poate să existe ca entitate națională distinctă în secolul al XX-lea și mai cu seamă în ultimii patruzeci de ani". E o apreciere dreaptă la care merită să se mediteze, deși azi, în aproape toate țările balcanice situația aromânilor este în întregime tragică, fiind
Din nou despre tragedia aromânilor by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16824_a_18149]
-
fi lipsită de interes o examinare a raportului semantic și stilistic dintre cuvintele vampir și strigoi: relativa suprapunere dintre referenții fantastici ai celor doi termeni produce o anume incertitudine, reflectată și în tratarea lor lexicografică (ca sinonime parțiale sau ca entități total diferite). În Dicționarul de sinonime (DSR, 1982) de Luiza și Mircea Seche, strigoi este "tradus", în sensul său restrîns, prin numeroase denumiri, majoritatea populare - stafie, moroi, pricolici, vîrcolac, șișcoi; într-un sens mai larg, listei i se adaugă și
Vampiri și strigoi by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16912_a_18237]
-
pentru orizontul nostru. Și toate astea sunt tot atîtea clipe...! Ce fel de clipe? Prezente, trecute, imaginare, reale? Un lucru este destul de evident pentru a fi afirmat - ele nu seamănă unele cu altele. De fapt ele nu există. Ele sunt entități fictive care au apărut în conștiință nu se știe cum! Timpul este o sumă de entități fictive. Și totuși închipuirea lucrează cu aceste mici ficțiuni permanent și într-un mod obsedant. Pe calea asta toată viața se împarte și se
Misterul sentimentelor by Nicu Horodniceanu () [Corola-journal/Journalistic/16986_a_18311]
-
imaginare, reale? Un lucru este destul de evident pentru a fi afirmat - ele nu seamănă unele cu altele. De fapt ele nu există. Ele sunt entități fictive care au apărut în conștiință nu se știe cum! Timpul este o sumă de entități fictive. Și totuși închipuirea lucrează cu aceste mici ficțiuni permanent și într-un mod obsedant. Pe calea asta toată viața se împarte și se parcelează. Ea devine obiect luat în stăpînire, măsurat acum și mai departe, măsurat pînă cînd nu
Misterul sentimentelor by Nicu Horodniceanu () [Corola-journal/Journalistic/16986_a_18311]
-
însuși celebrat: Fericirea mea/ e-nceputul ființei -/ ce-am voit ca putere/ mi se-mplinește ca duh/ Mă știu mă absorb/ aripi de peste văzduh/ sînt centrul,/ atotcunoștinței!" ( Fericirea mea). Poetul trăiește o "apoteoză" a propriei făpturi, în care se concentrează entitățile văzute și nevăzute, ca într-o apodictică reprezentanță: "Un centru-acum/ uranic de putere/ un tron tunînd/ erupe-n inima-mi - de foc vorbit - un Popol Vuh/ Mă rup de aripi/ stau iradiere/ suflarea mea/ e-acum apoteoză/ ființelor întregului văzduh
Misticul rebel by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16997_a_18322]
-
nu vrei". Deducem că inconsistentul tiran se supune acestei injoncțiuni, apoi nu întârzie să se retragă și să fugă spre calul sau (nu va încalecă decât în secțiunea a opta a poemului). Or, libația vrăjitoreasca dezlănțuie dânsul macabru al unor entități ale râului, ce se năpustesc spre Mihnea, una mai expresiva decât altă. Este a doua secvență de capodoperă: "Toți morții din mormânturi,/ Cu ghearele-ncleștate,/ Că frunzele uscate/ Ce zbor când sufla vânturi,/ Spre Mihnea alerga;// Iar vârcolacii serii,/ Ce chiar
"Mihnea și baba" by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/17004_a_18329]
-
discursul blestemului: "Așa vorbi bătrână/ Și Mihnea tremura." Și, imediat după aceea, miracol: o vagă numire a Satanei, Naiba e în mod genial asociată unui "Setilă" demonic; pe loc, narațiunea capătă amploare, cu atat mai mult cu cât altor vagi entități infernale (nagode) li se dă formă de mistreți planetari în stare să rame "marea cea adâncă", si pe care lumea abia de-i încape: "Așa vorbi bătrână/ Și Mihnea tremura;/ Iar Naiba, ce fântână/ O soarbe într-o clipă/ Și
"Mihnea și baba" by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/17004_a_18329]
-
a corporalității, a vitalității și petrecerii trupului, a ipostazelor și funcțiilor sale (poemele se numesc Trupul meu, Sîngele tău, Moarte, Călugărie, Agonie, Viață, Inexistență, Rugăciune, Pyhoenix, Îngenunchere etc.), care se adresează, într-un neliniștit, mereu neliniștitor discurs sufletului. Cele două "entități" ale poeziei din Călăuza tăcerii - corpul și sufletul - nu doar comunică, ci se substituie reciproc într-un balans baroc, pe o punte foarte subțire, în pendularea permanentă dintre ființă și neființă, spre ceea ce - cît de îndrăzneț? - ar putea să se
Un debut by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/17054_a_18379]
-
unor participanți la discuții în serile colocviului. Figura imaginarului surprinsă din unghiuri extrem de diferite este insula: nu atît "insula în sensul ei concret, ci insula imaginară sau, și mai precis, imaginarul insular", insula în genere, ca soluție de izolare, ca entitate individualizată prin limite bine definite" (L. Boia, Cuvînt înainte. Cu privire la forța imaginară a insulei, p.7). Astfel "insule" pot fi oricare din formele izolării: geografice (insule propriu-zise, oaze, munți etc.), sociale (mănăstirea, spitalul, falansterul, ghetoul, închisoarea), individuale ș.a.m.d.
Despre insularitate ca spațiu central by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/17072_a_18397]
-
înterpătrunderea a două regnuri care țin de planul larg al zoologiei, în cazul Alexandrei Nechita curiozitatea se naște din pricina sincretismului, să-i zicem așa, stihial. Ea nu este comercializată ca o marfă culturală clasică, ci ca un copil-miracol, ca o entitate paradoxală, ca un amestec de frăgezime biologică și de vulcan în combustie care eliberează spontan marile energii creatoare ale maturului exemplar: cu alte cuvinte ca Micuța Picasso. Dacă în Statele Unite acest paradox este un simplu fenomen comercial, care va dispărea
O bingotă: Alexandra Nechita by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17077_a_18402]
-
când va veni momentul, va fi poate prea târziu pentru renașterea a ceea ce s-a numit tradițional România. Va fi o altă țară sau o altă regiune dintr-o Europă structurată și ea altfel. Dar în orice caz, o altă entitate, al cărei profil este încă incert." Sanda Stolojan îi studiază cu aviditate pe românii care vin la Paris, fie ei intelectuali străluciți, ca Nicolae Steinhardt și C. Bălăceanu-Stolnici, sau impostori ai istoriei ca Ion Iliescu, Corneliu Mănescu și Alexandru Bârlădeanu
România, mon amour by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17086_a_18411]
-
două plicuri. Ajuns acasă am încercat să lămuresc misterul. Studiul întregului material m-a tulburat profund dându-mi teama încă de la început că sunt supravegheat pas cu pas și că probabil voi fi dirijat să acționez funcție de interese ale unor entități ce aparțineau altei lumi. Unele mesaje erau criptate urmând a-mi fi dezvăluite la anumite date după îndeplinirea unui program de autoinstruire în urma căruia aș fi fost în posesia unui volum de cunoștințe, metode și mijloace ce mi-ar fi
Lumea de dincolo de noi. In: Editura Destine Literare by Emil Străinu () [Corola-journal/Journalistic/82_a_243]
-
am aprins lampa și în razele scânteietoare ale luminii am văzut pe masă trei plicuri mari, unul galben, unul albastru și unul negru, care erau cheia pătrunderii în universul spiritual și transcendental, interdimensional, atemporal sau altfel spus, calea comunicării între entitățile universurilor paralele și intangibile ale imensității spirituale supraumane. Eram ființa universală aleasă pentru asigurarea echilibrului între multiplele planuri existențiale ale cunoașterii. Înțelesesem. Eram o minusculă antenă de emisie-recepție al unui minuscul releu informațional ce făcea parte integrantă dintr-un nod
Lumea de dincolo de noi. In: Editura Destine Literare by Emil Străinu () [Corola-journal/Journalistic/82_a_243]
-
și accesibilitatea contactelor interdimensionale pornind pentru început chiar și numai de la existența unui ipotetic ghid spiritual care nu este neapărat nevoie să fie material, agreat sau cunoscut de noi, deoarece la nivelul entită ților inferioare, noi alegem, în timp ce la nivelul entităților superioare, noi suntem cei aleși, conduși și dirijați... de către alții!
Lumea de dincolo de noi. In: Editura Destine Literare by Emil Străinu () [Corola-journal/Journalistic/82_a_243]
-
al lui Maurice Blanchot, "punctul central", poeta își propune, după cum singură mărturisește, a-și însuși "o figură punctiformă vidă de un conținut prestabilit, pe acesta urmînd a-l "inventa", a-l "produce" eu însămi, sub acțiunea stimulului exercitat de o entitate infinit nedefinită, în ciuda stării ei formal strict determinate: punctul". Pentru a schița, în liniile imediat următoare, un șir de îndemnuri sieși adresate: "să mă las mai curînd în voia unei active reverii (...). Să umplu un gol. Să-l transform într-
Între gol și plin by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15841_a_17166]