1,634 matches
-
a admite că găurile negre au entropie. Dacă găurile negre nu ar avea entropie, ar fi posibil să se încalce legea a doua a termodinamicii prin aruncare de masă în gaura neagră. Creșterea entropiei găurii negre se compensează prin reducerea entropiei obiectului care a fost înghițit. Pornind de la teoremele demonstrate de Stephen Hawking, Jacob Bekenstein a presupus că entropia găurii negre este proporțională cu suprafața orizontului evenimentului împărțită la suprafața Planck. Bekenstein a sugerat că (½ ln 2)/4π este constanta de
Termodinamica găurii negre () [Corola-website/Science/326256_a_327585]
-
se încalce legea a doua a termodinamicii prin aruncare de masă în gaura neagră. Creșterea entropiei găurii negre se compensează prin reducerea entropiei obiectului care a fost înghițit. Pornind de la teoremele demonstrate de Stephen Hawking, Jacob Bekenstein a presupus că entropia găurii negre este proporțională cu suprafața orizontului evenimentului împărțită la suprafața Planck. Bekenstein a sugerat că (½ ln 2)/4π este constanta de proporționalitate, afirmând că, dacă constanta nu are exact această valoare, trebuie să fie totuși foarte aproape de ea. În
Termodinamica găurii negre () [Corola-website/Science/326256_a_327585]
-
constanta nu are exact această valoare, trebuie să fie totuși foarte aproape de ea. În anul următor, Hawking a demonstrat că găurile negre emit radiație termică Hawking, care corespunde unei anumite temperaturi (temperatura Hawking). Folosind relația termodinamică dintre energie, temperatură și entropie, Hawking a fost capabil să confirme presupunerea lui Bekenstein și a stabilit constanta de proporționalitate la 1/4: în care A este suprafața orizontului evenimentului, calculată cu formula 4πR, "k" este constanta Boltzmann, iar formula 2 este lungimea Planck. Indicele BH
Termodinamica găurii negre () [Corola-website/Science/326256_a_327585]
-
a stabilit constanta de proporționalitate la 1/4: în care A este suprafața orizontului evenimentului, calculată cu formula 4πR, "k" este constanta Boltzmann, iar formula 2 este lungimea Planck. Indicele BH vine fie de la "black hole"/"gaură neagră" sau de la "Bekenstein-Hawking". Entropia găurii negre este proporțională cu suprafața orizontului său de evenimente formula 3. Observația principală care a condus la principiul holografic este faptul că entropia găurii negre este, de asemenea, entropia maximă care poate fi obținută prin limita Bekenstein; de obicei această
Termodinamica găurii negre () [Corola-website/Science/326256_a_327585]
-
iar formula 2 este lungimea Planck. Indicele BH vine fie de la "black hole"/"gaură neagră" sau de la "Bekenstein-Hawking". Entropia găurii negre este proporțională cu suprafața orizontului său de evenimente formula 3. Observația principală care a condus la principiul holografic este faptul că entropia găurii negre este, de asemenea, entropia maximă care poate fi obținută prin limita Bekenstein; de obicei această limită este: iar pentru o gaură neagră limita Bekenstein devine o egalitate: Cele patru legi ale mecanicii găurii negre sunt proprietăți fizice despre
Termodinamica găurii negre () [Corola-website/Science/326256_a_327585]
-
BH vine fie de la "black hole"/"gaură neagră" sau de la "Bekenstein-Hawking". Entropia găurii negre este proporțională cu suprafața orizontului său de evenimente formula 3. Observația principală care a condus la principiul holografic este faptul că entropia găurii negre este, de asemenea, entropia maximă care poate fi obținută prin limita Bekenstein; de obicei această limită este: iar pentru o gaură neagră limita Bekenstein devine o egalitate: Cele patru legi ale mecanicii găurii negre sunt proprietăți fizice despre care se crede că găurile negre
Termodinamica găurii negre () [Corola-website/Science/326256_a_327585]
-
cu legile termodinamicii, au fost descoperite de către Brandon Carter, Stephen Hawking și Bardeen James. Hawking și Page au arătat că termodinamica găurii negre nu cuprinde doar pe cea a găurii negre, că orizonturile de evenimente cosmologice au, de asemenea, o entropie și temperatură. Mai fundamental, Gerard 't Hooft și Susskind au folosit legile termodinamicii ale găurii negre ca să aducă argumente pentru un principiu holografic general al naturii care susține că teorii consistente ale gravitației și mecanicii cuantice au loc la dimensiuni
Termodinamica găurii negre () [Corola-website/Science/326256_a_327585]
-
perioadă - la viața publică și literară și se retrage printre cărți și exerciții de fizica. 1984 - Licențiat al Universității “Al. I. Cuza” Iași, Facultatea de Fizică, cu o lucrare de diplomă care trata din punct de vedere filosofic conceptul de ENTROPIE. 1996 (iunie) - Master în Jurnalism la Facultatea de Litere a Universității “Al. I. Cuza” Iași, susținînd dizertația MEDIATIZAREA POLITOLOGIEI ÎN ROMÂNIA. 2004 - Doctor în științe umaniste, specialitatea filologie, cu o lucrare despre jurnalistică lui Camil Petrescu, sub conducerea științifică a
Dorin Popa () [Corola-website/Science/308420_a_309749]
-
soluțiile cu solvenți fără legături (punți) de hidrogen, și într-o oarecare măsură în acidul acetic pur, dar sunt desfăcute de către solvenții cu punți de hidrogen. Entalpia de disociere a dimerului este estimată la 65,0-66,0 kJ/mol, iar entropia de disociere la 154-157 JmolK. Acest comportament de dimerizare apare adesea și la alți acizi carboxilici cu catenă mică. Acidul acetic lichid este un solvent protic hidrofil (polar), similar etanolului și apei. Cu o constantă dielectrică (sau permitivitate relativă) moderată
Acid acetic () [Corola-website/Science/300702_a_302031]
-
În termodinamică, entropia este o măsură a cât de aproape de echilibrul termodinamic este un sistem termodinamic. Noțiunea a fost introdusă de Rudolf Clausius. Este o funcție de stare caracterizată prin relația: unde "dQ" este cantitatea de căldură schimbată cu exteriorul într-o transformare reversibilă
Entropie () [Corola-website/Science/310344_a_311673]
-
echilibrul termodinamic este un sistem termodinamic. Noțiunea a fost introdusă de Rudolf Clausius. Este o funcție de stare caracterizată prin relația: unde "dQ" este cantitatea de căldură schimbată cu exteriorul într-o transformare reversibilă, între starea "A" la care se referă entropia "S" și starea de referință "A", iar "T" este temperatura absolută la care are loc transformarea. O introducere a entropiei termodinamice legată de considerații geometrice este datorită lui C.Carathéodory Diferența de entropie între două stări "A" și "B" este
Entropie () [Corola-website/Science/310344_a_311673]
-
unde "dQ" este cantitatea de căldură schimbată cu exteriorul într-o transformare reversibilă, între starea "A" la care se referă entropia "S" și starea de referință "A", iar "T" este temperatura absolută la care are loc transformarea. O introducere a entropiei termodinamice legată de considerații geometrice este datorită lui C.Carathéodory Diferența de entropie între două stări "A" și "B" este: Entropia masică este raportul dintre entropia unui corp omogen și masa acestuia. În cadrul unui sistem izolat desfășurarea proceselor este posibilă
Entropie () [Corola-website/Science/310344_a_311673]
-
între starea "A" la care se referă entropia "S" și starea de referință "A", iar "T" este temperatura absolută la care are loc transformarea. O introducere a entropiei termodinamice legată de considerații geometrice este datorită lui C.Carathéodory Diferența de entropie între două stări "A" și "B" este: Entropia masică este raportul dintre entropia unui corp omogen și masa acestuia. În cadrul unui sistem izolat desfășurarea proceselor este posibilă numai în sensul în care se produce creșterea entropiei. Expresia entropiei se poate
Entropie () [Corola-website/Science/310344_a_311673]
-
S" și starea de referință "A", iar "T" este temperatura absolută la care are loc transformarea. O introducere a entropiei termodinamice legată de considerații geometrice este datorită lui C.Carathéodory Diferența de entropie între două stări "A" și "B" este: Entropia masică este raportul dintre entropia unui corp omogen și masa acestuia. În cadrul unui sistem izolat desfășurarea proceselor este posibilă numai în sensul în care se produce creșterea entropiei. Expresia entropiei se poate deduce pornind de la expresia randamentului ciclului Carnot, astfel
Entropie () [Corola-website/Science/310344_a_311673]
-
A", iar "T" este temperatura absolută la care are loc transformarea. O introducere a entropiei termodinamice legată de considerații geometrice este datorită lui C.Carathéodory Diferența de entropie între două stări "A" și "B" este: Entropia masică este raportul dintre entropia unui corp omogen și masa acestuia. În cadrul unui sistem izolat desfășurarea proceselor este posibilă numai în sensul în care se produce creșterea entropiei. Expresia entropiei se poate deduce pornind de la expresia randamentului ciclului Carnot, astfel: ɳ= 1-(|Q|/Q)= 1-
Entropie () [Corola-website/Science/310344_a_311673]
-
C.Carathéodory Diferența de entropie între două stări "A" și "B" este: Entropia masică este raportul dintre entropia unui corp omogen și masa acestuia. În cadrul unui sistem izolat desfășurarea proceselor este posibilă numai în sensul în care se produce creșterea entropiei. Expresia entropiei se poate deduce pornind de la expresia randamentului ciclului Carnot, astfel: ɳ= 1-(|Q|/Q)= 1-(T/T) ; de unde (Q/T)-(|Q|/T)=0. Entropia fiind o mărime de stare importantă pentru sistemele termodinamice, este folosită la reprezentări grafice
Entropie () [Corola-website/Science/310344_a_311673]
-
Diferența de entropie între două stări "A" și "B" este: Entropia masică este raportul dintre entropia unui corp omogen și masa acestuia. În cadrul unui sistem izolat desfășurarea proceselor este posibilă numai în sensul în care se produce creșterea entropiei. Expresia entropiei se poate deduce pornind de la expresia randamentului ciclului Carnot, astfel: ɳ= 1-(|Q|/Q)= 1-(T/T) ; de unde (Q/T)-(|Q|/T)=0. Entropia fiind o mărime de stare importantă pentru sistemele termodinamice, este folosită la reprezentări grafice ca mărime
Entropie () [Corola-website/Science/310344_a_311673]
-
sistem izolat desfășurarea proceselor este posibilă numai în sensul în care se produce creșterea entropiei. Expresia entropiei se poate deduce pornind de la expresia randamentului ciclului Carnot, astfel: ɳ= 1-(|Q|/Q)= 1-(T/T) ; de unde (Q/T)-(|Q|/T)=0. Entropia fiind o mărime de stare importantă pentru sistemele termodinamice, este folosită la reprezentări grafice ca mărime de referință a unei axe de coordonate. Diagramele care au ca mărime de referință pentru una din axele de coordonate, entropia, se numesc diagrame
Entropie () [Corola-website/Science/310344_a_311673]
-
Q|/T)=0. Entropia fiind o mărime de stare importantă pentru sistemele termodinamice, este folosită la reprezentări grafice ca mărime de referință a unei axe de coordonate. Diagramele care au ca mărime de referință pentru una din axele de coordonate, entropia, se numesc diagrame entropice. În diagrama entropică T-S poate fi reprezentată orice transformare reversibilă.
Entropie () [Corola-website/Science/310344_a_311673]
-
stabile, iar apoi sunt doar o soluție a ecuațiilor lui Einstein când materia nu interacționează cu gaura. Găurile negre reale se formează prin colapsarea unei stele, iar când materia stelară colapsează în istoria găurii negre, anulează posibilitatea existenței găurii albe. Entropia unei găuri negre este măsurată în zona orizontului evenimentului în unități Planck, și această zonă conține maximum de entropie. Când un obiect este emis în afara unei găuri albe, zona respectivă a orizontului scade sub nivelul maxim de entropie care poate
Gaură albă () [Corola-website/Science/317359_a_318688]
-
reale se formează prin colapsarea unei stele, iar când materia stelară colapsează în istoria găurii negre, anulează posibilitatea existenței găurii albe. Entropia unei găuri negre este măsurată în zona orizontului evenimentului în unități Planck, și această zonă conține maximum de entropie. Când un obiect este emis în afara unei găuri albe, zona respectivă a orizontului scade sub nivelul maxim de entropie care poate fi introdusă în acel obiect. Astfel, existența găurilor albe în afara găurilor de vierme este improbabilă, pentru că se pare că
Gaură albă () [Corola-website/Science/317359_a_318688]
-
găurii albe. Entropia unei găuri negre este măsurată în zona orizontului evenimentului în unități Planck, și această zonă conține maximum de entropie. Când un obiect este emis în afara unei găuri albe, zona respectivă a orizontului scade sub nivelul maxim de entropie care poate fi introdusă în acel obiect. Astfel, existența găurilor albe în afara găurilor de vierme este improbabilă, pentru că se pare că încalcă a doua lege a termodinamicii. Totuși o gaură albă poate emite radiația Hawkings și poate emite nivele mari
Gaură albă () [Corola-website/Science/317359_a_318688]
-
Somavert, care este foarte dificil de obținut. Unii critici dispută portretizarea vârstei ca boală. Spre exemplu, Leonard Hayflick, care a determinat că fibroplastele sunt limitate la circa 50 de secționări de celulă, argumentează că îmbătrânirea este o consecință inevitabilă a entropiei. Hayflick și colegul biogerontologist Jay Olshansky și Bruce Carnes au criticat dur industira anti-îmbătrânire ca răspuns la ceea ce ei văd ca o speculă lipsită de scrupule de la vânzarea suplimentelor nedovedit a fi de anti-îmbătrânire.
Prelungirea vieții () [Corola-website/Science/333263_a_334592]
-
trei lucruri care definesc un sens al curgerii timpului: Sensul termodinamic și sensul psihologic sunt probabil îndreptate în același sens deoarece memorarea unei informații în memoria unui calculator, și probabil și în memoria umană, este un proces în cursul căruia entropia crește. Unitatea de măsură pentru timp în Sistemul Internațional de Unități de Măsură este secunda, având simbolul „s”. Ea este definită pe baza proprietăților atomului de cesiu. Definiția mai veche era făcută pe baza divizării zilei solare medii în ore
Timp () [Corola-website/Science/299057_a_300386]
-
Paradoxul lui Gibbs desemnează în termodinamica comportarea anormală, discontinua, a entropiei în procesul de amestec a doua gaze, atunci când asemănarea între acestea crește. Aceasta anomalie a fost pusă în evidență de J.W.Gibbs în lucrarea să ""On the equilibrium of heterogeneous substances""(1876) și a fost privită întotdeauna că o
Paradoxul lui Gibbs (termodinamică) () [Corola-website/Science/312269_a_313598]