2,401 matches
-
Nu putem să nu reținem, în fond, mai ales această ultimă semnificație, părându-ni-se foarte plauzibil ca Platon să fi fost interesat chiar într-un dialog timpuriu de posibilitatea falsului și urmărind o asemenea problemă pe diverse registre până la enunțarea ei explicită în dialogul Sofistul. Ulise rămâne astfel, în acest dialog de tinerețe, o emblemă posibilă a conștiinței de sine manifestă în mod asumat (e(kw/n). Totuși, nu am fi reținut acest dialog ca pe unul major în dilema
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
Ar rezulta însă de aici, implicit, că omul care face „lucruri rușinoase și nedrepte în mod voit” este cel superior, ceea ce îl face pe Socrate să păstreze tăcerea asupra unei superiorități absolute între cei doi, iar dialogul se încheie prin enunțarea unui primat al lui Ulise asupra lui Ahile, complementar unei nostalgii ahileice pe care textul o dă de înțeles mai degrabă la nivelul aluziei. Ce ar putea însemna această situație ambiguă? Cele două figuri ale dialogului au fost deja interpretate
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
al dialogului de Marcel Detienne. Amintind tradiția stăpânitorului de adevăr evocată de Marcel Detienne, încărcăm figura lui Ahile cu un simbolism foarte bogat și important pentru lectura dialogurilor, întrucât lui îi revine acum, simbolic, intuirea nemediată a adevărului și neputința enunțării falsului din Câmpia Adevărului, spațiu cu o importanță reală în simbolismul religios arhaic și simultan important în construcția ontologiei platoniciene din dialogurile de senectute, mai ales pentru reforma ontologiei parmenidiene propuse de Platon în Sofistul. Să luăm aceste elemente pe
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
a fi susceptibilă de a construi, posibilitatea falsului are cunoașterea ființei în act fără a-i putea gândi posibilitățile. Odiseicul rămâne analogic celuilalt membru, în sensul în care conștiința care a câștigat posibilitatea de a enunța falsul a pierdut necesitatea enunțărilor sale, care provenea din contactul ei nemijlocit cu ceea ce este. Nu interesează aici atât evidența analogiilor cât faptul că, prin ele, devine vizibilă intenția lui Platon de a păstra cele două ipostaze într-un moment sintetic al lor pe care
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
antrenarea potențialității cognitive a elevului; b. Ca o consecință directă și imediată apare caracteristica structurării comunicării didactice conform logicii pedagogice. Aceasta, fără a face rabat criteriului adevărului științific, are ca primă cerință facilitarea înțelegerii unui adevăr, și nu simpla lui enunțare. Profesorul care doar propune/impune adevărurile domeniului specialității sale, dar nu face efortul special pentru ca ele să fie înțelese și acceptate de copii ca „bunuri simbolice personale” se oprește, ca profesionist, la jumătatea drumului. Este de înțeles, astfel, de ce în
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
a răni un scriitor când vorbim despre cărțile lui sunt cu atât mai mari cu cât Îl apreciem mai mult. În afara obișnuitului motiv de satisfacție pe care Îl poate da senzația de concordanță, efortul de a fi mai precis În enunțarea rațiunilor care ne-au făcut să-l apreciem are toate șansele să fie demoralizator pentru autor, confruntându-l prea din scurt cu ceea ce e ireductibil În celălalt, și deci cu ceea ce e ireductibil În el Însuși și În cuvintele cu
Cum vorbim despre cărțile pe care nu le-am citit by Pierre Bayard () [Corola-publishinghouse/Science/2314_a_3639]
-
două nivele, conduce la ideea că pot exista și o serie de elemente comune celor două nivele, care vin să susțină legătura „genealogică” dintre ele. Această corespondență de tip congruent, decurge în primul rând, din însăși enumerarea unor caracteristici sau enunțarea scopurilor și obiectivelor pe care cercetarea pedagogică le are de atins, fie că este vorba de un nivel sau altul. Cercetarea științifică a activităților motrice performanțiale în contextul activităților motrice umane În lucrarea „Metodologia cercetării activităților corporale” ediția a II
CERCETAREA ŞTIINȚIFICĂ A ACTIVITĂȚILOR MOTRICE UMANE, PREMISĂ A DEZVOLTĂRII DOMENIULUI EDUCAȚIEI FIZICE ŞI SPORTULU. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Nicolae Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_789]
-
explicația, demonstrația, exercițiul, lucrul individual, metoda cadranelor, turul galeriei. Mijloace de învătământ: jetoane cu imagini reprezentând fructe, ecusoane pentru copii, trusa Mozaic, acuarele, puzzle, rame pentru tablouri confecționate din cartoane, hârtie creponata. Formă de organizare: frontal, pe grupuri Sarcina didactica: enunțarea propoziției în funcție de cerințele formulate de educatoare și de imaginile date. Regulile jocului: copiii vor primi din coșuleț o imagine, o denumesc și precizează „Ce știi despre...?”, exprimându-se în propoziții simple și dezvoltate. Se vor formulă două, trei propoziții despre
Aplicaţii ale noului curriculum în învăţământul preşcolar. In: Aplicații ale noului curriculum în învățământul preșcolar by Mariana Avornicesei, Mihaela Petraș, Tatiana Onofrei () [Corola-publishinghouse/Science/257_a_532]
-
interpretări eronate și exagerări. Lipsa unui studiu consacrat circumstanțelor care i-au silit pe aceia să părăsească Moldova în a doua jumătate a veacului XVII a condus la perpetuarea consemnării anului menționat ca decisiv în acest proces și aceasta în ciuda enunțării unor ipoteze verosimile - e drept în cadrul unor cercetări privitoare la istoria trecutului armenilor în general sau în lucrări de demografie istorică. Întâietatea notării sub această dată a trecerii armenilor prin pasurile Carpaților și schițarea contextului în care a avut loc
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
rasă”, „seraficul Princip” Radu Stanca, robustul, neconvenționalul Robert Burns, Villon - cel „rătăcit într-o lume de smârc” - ș.a., iar printre toți aceștia, pitoreștii Stan Palanca („bardul de crâșmă”) și „curiosul bard Pâcă/ ăl de-și căta cu bătăușii râcă”. Pura enunțare a acestor nume creează haloul sublim al unei generații tragice, care clamează, odată cu Spartacus murind, „Lăsați-ne himera!” sau subscrie declarația celor „cu inima în palmă”: „E timpu-acelor care INIMI au/ și OCHI și CREIER - să le dea vederii! / Spre
GEORGE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287216_a_288545]
-
informației cât mai larg posibil trebuie să fie făcut accesibil pentru toți cei cuprinși în activitatea de prezentare; astfel, auditoriul trebuie să cunoască de la început tot ce așteaptă vorbitorul respectiv de la el (acest lucru se poate face foarte simplu, prin enunțarea scopurilor prezentării de către vorbitor); 4) Cutright afirmă că vorbitorii trebuie să ia în calcul faptul că disensiunea și conflictul sunt sănătoase și reale. Absența conflictului este reducționistă, iluzorie și suspectă; conform acestei propoziții, haosul recunoaște și respectă puterea turbulenței, aceasta
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
criterii pot fi folosite în funcție de caracteristicile pe care le dorim la produsul activității. 13.1.2.12. Metoda divizăriitc "13.1.2.12. Metoda divizării" Reprezintă o tehnică de tip brainstorming, însă mai puțin tradițională, în sensul că sunt urmărite: - enunțarea problemei în două cuvinte; - spargerea/divizarea problemei în două atribute separate; - împărțirea fiecărui atribut astfel obținut în altele două; - continuarea acestei acțiuni de divizare în câte două acțiuni, până în momentul în care s-au produs destule; - reflectarea cu atenție asupra
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
de cauzabilitate, descoperirea legităților ce guvernează un anume fenomen prin verificarea unor ipoteze. Potrivit lui Ioan Cerghit (Cerghit et al., 2001), etapele unui experiment includ: crearea unei justificări (motivații), prezentarea unei probleme (care să servească drept sistem de gândire), analiza și enunțarea unor ipoteze, elaborarea unor strategii experimentale, desfășurarea propriu-zisă a experimentului, organizarea și efectuarea observației, discutarea procedeelor utilizate, prelucrarea datelor și elaborarea concluziilor (a soluțiilor provizorii), verificarea rezultatelor (constatărilor) prin aplicare practică și descoperirea validității și însemnătății concluziilor. Învățarea prin experimentare
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
Paul Pigors de la MIT, Institutul de Tehnologie din Massachusetts, Péretti, Legrand și Boniface ș2001ț consideră că formatorul trebuie să utilizeze întrebări cum ar fi: „Ce ați face în locul lui...?”, „Ce părere aveți despre atitudinea lui...?”), fiecare participant primind o foaiecu enunțarea incidentului în formă neprelucrată. Un incident critic conține astfel nouă etape: 1. prezentarea incidentului; 2. analiza incidentului de către fiecare participant prin adresarea de întrebări formatorului; 3. sinteza dezvoltată, la îndemnul formatorului, de către unul dintre participanți pentru întregul grup; 4. delimitarea
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
moral. Fiindcă poetul este, în esență, un moralist care se exprimă cu precădere în tonurile tari ale satirei menippee. Cu obstinație și aplicație - demersul poetic pare a fi un nesfârșit maraton, cum sugerează și titlul unui volum - livrează, într-o enunțare neconvențională, productiv contrariantă, un mesaj de un umanism autentic, asumat prin aprofundarea lucidă a omenescului, până la sondarea ascunzișurilor abisale. S-a vorbit, între altele, de compatibilitatea unor abordări ale lui S. cu patrimoniul psihanalizei, dar și de un discurs descriptiv
SIMIONESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289685_a_291014]
-
nu este practic o metodă didactică, ci o metodă de simulare a creativității, realizabilă prin discuții și dezbateri, ce urmăresc formarea unor calități imaginative, creative și a unor trăsături de personalitate spontaneitate, toleranță. O ședință de brainstorming se începe prin enunțarea unei probleme după care, în mod spontan, se emit soluții. Scopul central îl reprezintă enunțarea a cât mai multe puncte de vedere, nimeni neavând voie să critice, să contrazică sau să ironizeze ideile colegilor. IV. Proiectarea activității didactice În funcție de spațiul
Proiectarea Didactica Informatica by Ariadna-Cristina Maximiuc () [Corola-publishinghouse/Science/370_a_588]
-
discuții și dezbateri, ce urmăresc formarea unor calități imaginative, creative și a unor trăsături de personalitate spontaneitate, toleranță. O ședință de brainstorming se începe prin enunțarea unei probleme după care, în mod spontan, se emit soluții. Scopul central îl reprezintă enunțarea a cât mai multe puncte de vedere, nimeni neavând voie să critice, să contrazică sau să ironizeze ideile colegilor. IV. Proiectarea activității didactice În funcție de spațiul de timp putem clasifica două tipuri fundamentale de proiectare pedagogică : • proiectarea globală - are drept referință
Proiectarea Didactica Informatica by Ariadna-Cristina Maximiuc () [Corola-publishinghouse/Science/370_a_588]
-
nu este practic o metodă didactică, ci o metodă de simulare a creativității, realizabilă prin discuții și dezbateri, ce urmăresc formarea unor calități imaginative, creative și a unor trăsături de personalitate spontaneitate, toleranță. O ședință de brainstorming se începe prin enunțarea unei probleme după care, în mod spontan, se emit soluții. Scopul central îl reprezintă enunțarea a cât mai multe puncte de vedere, nimeni neavând voie să critice, să contrazică sau să ironizeze ideile colegilor. IV. Proiectarea activității didactice În funcție de spațiul
Proiectarea didactică by Ariadna Cristina Maximiuc () [Corola-publishinghouse/Science/371_a_1366]
-
discuții și dezbateri, ce urmăresc formarea unor calități imaginative, creative și a unor trăsături de personalitate spontaneitate, toleranță. O ședință de brainstorming se începe prin enunțarea unei probleme după care, în mod spontan, se emit soluții. Scopul central îl reprezintă enunțarea a cât mai multe puncte de vedere, nimeni neavând voie să critice, să contrazică sau să ironizeze ideile colegilor. IV. Proiectarea activității didactice În funcție de spațiul de timp putem clasifica două tipuri fundamentale de proiectare pedagogică: * proiectarea globală - are drept referință
Proiectarea didactică by Ariadna Cristina Maximiuc () [Corola-publishinghouse/Science/371_a_1366]
-
Cunoștințele anterioare ale elevilor se folosesc ca bază de plecare pentru lectura textului. Bulgarele de zăpadă. Metoda presupune reducerea numărului de elemente, aspecte ale unei probleme pentru focalizarea asupra celor esențiale. Etapele parcurse sunt: împărțirea in echipe de 7-8 persoane; enunțarea temei; notarea ideilor (fiecare membru notează ideea sa si o pune pe centrul mesei); ierarhizarea ideilor (fiecare membru ierarhizează toate ideile de la 1-8 și le reține pe primele două; se reunește tot grupul cu cele 2 idei de la fiecare și
Metode active în învăţarea centrată pe elev. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Rotaru Eugenia, Pulpan Ofelia () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1173]
-
Critica a formulat aprecieri diferite despre componentele trilogiei; Pont des Arts a fost mai puțin prizat decât Hotel Europa, în vreme ce Maramureș a fost salutat cu entuziasm, ca o capodoperă. Diferențele nu sunt însă atât de valoare, cât de modulare a enunțării și de nuanțare tematică. Maramureș, carte într-adevăr extraordinară, dezvăluie mai pregnant forța întregii trilogii și ridică, retrospectiv, valoarea celorlalte. Primul ar fi cronica unei goane generale spre Vest, al doilea ar fi mai degrabă static, un roman al lecturii
ŢEPENEAG. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290151_a_291480]
-
a vorbitorului, urmărirea înlănțuirii gândurilor lui, eliminarea impulsului de a întrerupe pe vorbitor, a simpatiilor și antipatiilor. Convorbirea. Să ne punem problema trecerii de la pălăvrăgeală la dialog. Convorbirea este comunicare și comuniune, adevărata relație dintre Eu-ri. Vorbirea autentică duce la enunțarea exclusivă a informațiilor, pentru care ne asumăm răspunderea veridicității. Tăceți, când nu puteți formula. b) Alegerea formei optime Povestea cu tâlc este modalitatea optimă, de a mustra sau de a sfătui. Ea ne duce în sfera spiritualului și se adresează
CE ÎNSEAMNĂ A FI PĂRINTE. In: Arta de a fi părinte by Cristian Rotaru () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1425]
-
realizarea acestui scop este necesară proiectarea didactică, adică schițarea, conceperea și alegerea unei strategii didactice care să ducă la îndeplinirea obiectivelor operaționale propuse pentru fiecare activitate logopedică. Activitatea de corectare a limbajului urmărește în cadrul proiectului didactic: captarea atenției copilului logopat, enunțarea obiectivelor operaționale, reactualizarea cunoștințelor anterioare, transmiterea noului conținut informațional, asigurarea retenției și obținerea feedbackului, evaluarea formativă (se menționează metoda și instrumentul sau proba prin care se realizează evaluarea), asigurarea transferului, itemi pentru autoevaluare Caiet de lucrări practice - Logopedie. Modele de
Logopedie : modele de proiecte didactice : caiet de lucrări practice by Iolanda Tobolcea () [Corola-publishinghouse/Science/475_a_1323]
-
și procedee folosite Materiale didactice (carte, planșă, schemă) Mijloace tehnice (retroproiector, calculator, video etc.) Obiectivul de referință (sarcina did. dominantă) Obiective operaționale: O1 O2 ... On Construcția (scenariul activității didactice) A. Captarea atenției (minute) Ce face profesorul? Ce face elevul? B. Enunțarea obiectivelor operaționale (~3 minute) Ce face profesorul? Ce face elevul? C. Reactualizarea cunoștințelor anterioare (-minute) (pt.a asigura continuarea cunoașterii și pentru a evalua pe elevi) Ce face profesorul? Ce face elevul? D. Transmiterea (prezentarea) noului conținut informațional (organizarea elevilor
Logopedie : modele de proiecte didactice : caiet de lucrări practice by Iolanda Tobolcea () [Corola-publishinghouse/Science/475_a_1323]
-
presupune pregătirea unei stări de concentrare, de interes necesare receptării conținutului. Acesta se poate realiza prin elemente surpriză, descoperirea treptată a unui material didactic, mijloace audiovizuale, o ghicitoare, un scurt dialog, o scrisoare adresată copiilor, etc. II. Anunțarea temei și enunțarea obiectelor (pe înțelesul elevilor) Elevul nu trebuie să ghicească ce este în mintea învățătorului, el trebuie să fie informat și trebuie să cunoască finalitatea activității prin cointeresare. III. Reactualizarea celor învățate anterior/ Reactualizarea cunoștințelor Acest moment mai poartă denumirea de
Logopedie : modele de proiecte didactice : caiet de lucrări practice by Iolanda Tobolcea () [Corola-publishinghouse/Science/475_a_1323]