601 matches
-
de prezență. Așa încît (unul din "testamentele" Sinuciderii din Grădina Botanică) "dacă un pictor mi-ar face, acum, portretul, ar picta o bucată de hîrtie sugativă plutind asupra golului și avînd asupra aceluia efectul astringent pe care-l are asupra epidermei coaja de pe o rană." Scrisul care strînge. Trecutul așezat în note zilnice se versifică, devine cadență, fără să aibă nimic solemn, ci doar o spațiere, un relief, o ușurință în a-l găsi, cum au paginile la care s-a
Axele memoriei by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/9929_a_11254]
-
rol antibacterial, de calmare și revigorare a tenului. „Natural Phyto Peel“ costă 400 000 de lei, dar poate fi asociat cu unul dintre cele mai noi și mai originale tratamente - „Natural Biological Fibers“, ce constă în aplicarea, în vederea absorbției în epidermă, a fibrelor biologice naturale extrase din gogoașa viermelui de mătase. Acesta este un tratament tip-cură ce durează între șase și zece ședințe, cu efect de hrănire și hidratare, precum și de diminuare și prevenire a ridurilor. Prețul unui astfel de tratament
Agenda2004-8-04-comert () [Corola-journal/Journalistic/282085_a_283414]
-
ficționale ce constituie însă, neîndoios, un simbol al lumii reale; "străzi infuzate în ferestre cu arbori schilozi/ felinare oarbe peste pielea tăbăcită a pisicilor/ muguri de lămîi în cîrlige de fum/ hălci de carne uscată aici lîngă pleoapa ta/ lîngă epiderma ta" (Falsitate). Ca și: "prin încăperi cu miros fracturat de sulfină/ clavir comprimat în rotunjimea cifrelor/ ne rotim printre ele pe lîngă muribunzii din varul pereților/ purtăm haine cu tivuri de ceară/ casele se vestejesc în vid devin oasele unui
Un optzecist întîrziat by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14821_a_16146]
-
ca un experiment de laborator. Deasupra, o floră de molecule de praf, fugărită de bacterii și devorată de acarieni; o grădină microscopică, devastată de milioane de invadatori gurmanzi. Aveam în față un ecosistem infailibil, clădit pe recifele de carne și epidermă, căruia eu îi vorbeam despre romantismul pașoptist. Miliarde de ochi și pedunculi, de trompe și piciorușe se delectau cu motivul umbrei sau al ruinelor, cu tema istoriei glorioase sau antiteza trecut-prezent, înainte să-și consume biologia într-o mușcătură de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
piele și oase, pâlpâia o salvare. Căpătasem sentimentul reconfortant că existența mea se desfășoară de fapt înăuntru, că mecanismele sensibile și complicate prin care sunt pus în mișcare și care mă deosebesc de Petrișor sau familia Cocă se află dincolo de epidermă, protejate de privirile indiscrete. Ochii, mâinile, picioarele, sexul, nările, gura - toate trăiau în spatele cărnii, împachetate frumos printre pungile de apă și sânge ale organismului. Nimeni nu putea pătrunde acolo. În schimb, buzunarele interioare se despachetaseră, revărsând inimă și rinichi, vezică
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
obrajii în pasteluri bolnăvicioase, gri, albe, roz prăfuit. Nici un fard nu părea suficient de gros, nici o pudră n-avea atâta consistență cât să le ascundă urmele. Nanobacteriile se hrăneau cu orice le ieșea în cale, fără mofturi și fără pretenții: epidermă, fire de păr, bucăți de tegument, secreții, poate și mici informații electrice. Trăiau în colonii disciplinate, în așteptarea migrației. Ni le imprimam seara pe față, adâncindu-ne liniștiți în perne sau le luam de pe tastatura calculatorului, lipite de degete. Duceam
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
când calculatoarele încremeneau (nu vi s-a întâmplat niciodată ca, în drum spre baie, să zăriți beculețul roșu al unității clipind?), iar utilizatorii picoteau sub plapumă, amorțiți de somn. De pe taste, nanobacteriile contaminau degetele victimei, își croiau drum prin striațiile epidermei, ajungând în rețeaua capilară. Informația era transmisă mai departe, spre creier, îmbogățită ca sângele proaspăt al schiorilor austrieci. Drogul se infiltra în organism, toxinele vii treceau din vene în soft-urile minții, alterându-le iremediabil. Sistemul nervos ceda. Cele 20
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
reprezenta în opinia sa, mai mult o modă decât o paradigmă veritabilă a culturii umane. Se cuvine să facem distincție între manieră și stil, consideră Th. Codreanu, să ne detașăm de o transcendență goală, de reacții mimetice la nivel de epidermă. Nu întâmplător ne reamintește el însuși J.F. Lyotard, care a dat consistență termenului, a renunțat la el, creatorul termenului a renunțat la el, pronunțându-se pentru "rescrierea modernității". Postmodernismul consideră că ființa ca "Dasein" nu mai are nevoie de nici un
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
se clasifică în ușoare și moderat/severe. Clasic, exista o subdivizare în funcție de timpul de expunere în: * rinite alergice sezoniere (relaționate cu alergene de exteriorpolenuri, mucegaiuri); * rinite alergice perene (cauzate cel mai frecvent de acarieni de praf, mucegaiuri, insectegândaci de bucătărie, epiderme de animale, planteficus); * rinite alergice din bolile profesionale. Astăzi se acceptă subdivizarea în: o rinita alergică intermitentă (în care simptomele sunt prezente mai puțin de 4 zile pe săptămână sau mai puțin de 4 săptămâni); o rinita alergică persistentă, în
ASPECTE DE ALERGOLOGIE ŞI IMUNOLOGIE ÎN PRACTICA MEDICALĂ by LILIANA VEREŞ ,CORNELIA URSU () [Corola-publishinghouse/Science/301_a_586]
-
aceasta? Ce o face să nu semene cu nimic altceva? O subită reorientare a lumii în jurul unui unic punct iluminat, în timp ce tot restul intră în umbră. Totala transformare a ființei corporale, o sensibilizare electrică a nervilor, o tandră nerăbdare a epidermei. Omniprezența unui fantomatic simț al palpării, al nevoii de a atinge. Alerta tuturor organelor. Necesitatea stringentă a prezenței celui iubit, nevoia inexorabilă de a-l avea aproape, dorința obsesivă de celălalt. Focul care scapără, soarele care expandează, frumusețea reînnoită a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
de spaimă! îl taxează Fratele. Uite-l și pe bietu' tata! Guță, bețivule...! Cirozatule! Curvarule! U-huuu, ce te-ai mai stafidit! Uite-l și pe Lucicuță al nostru, ce bine se ține el, mă! Spiță de mort tânăr, proaspăt la epidermă, domnule! Viril! Ca becheru'! Ca bradu'! Falnic! turuie Iulică. U-liu-liuuu..., ce de mortăciuni, Șefu'! Inflație! Vai de pulicile noastre! E sfârșitu' lumii, bre, ce bicicleta mea! o scaldă Vierme. Toți ăștia, cârnii, reanimații..., mușcă? vrea să știe Avocatul. Unii ar
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
având încredere în frumusețea lucrurilor simple și clare. Evitați neologismele. Motivul este foarte simplu: neologismele, cuvintele recent intrate în limbă sau cuvintele specializate excesiv generalizează și dau impresia de artificial. Nu este firesc ca într-un portret să vorbim despre epiderma sau membrele inferioare înalte ale colegului de bancă. Nu este normal să ne relaționăm cu prietenii la discotecă. Chiar dacă ne putem intersecta cu cineva pe drum, bine este să evităm neologismul, câtă vreme avem la dispoziție verbul mult mai concret
[Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
luarea probelor se va încheia un proces-verbal, care trebuie să conțină toate datele specificate pe etichetă. Procesul verbal însoțește probele. I.1.2. CARACTERISTICI ORGANOLEPTICE Pentru aprecierea calității legumelor și fructelor se au în vedere următoarele caracteristici: forma, mărimea, aspectul epidermei și miezului, consistența, gustul, suculența pulpei, autenticitatea soiului, starea de prospețime, de sănătate și curățenie, gradul de maturitate, etc. Autenticitatea soiului se verifică pe baza unor caracteristici tipice (formă, mărime, aspectul cojii, consistența pulpei felul și numărul semințelor etc.) prin
Chimia alimentelor. Analiza substraturilor alimentare by Lucia Carmen Trincă, Adina Mirela Căpraru () [Corola-publishinghouse/Science/430_a_1254]
-
se regăsesc în ființa intimă a textului pamfletar, latent, mai ales în cazul primului, manifest, când vorbim de al doilea. Să privim însă structura epitelială a textelor, cu sentimentul și convingerea lui Valéry că ceea ce are omul mai profund e epiderma. O observație de ansamblu se impune: publicistica pamfletară caragialiană și cea argheziană, deși exploatează cele mai importante categorii ale comicului, recurg la paradigme diferite, care joacă rolul de modalități comice dominante: parodia, pastișa, improvizația la Caragiale; ironia, grotescul și umorul
by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
din Les trois Grâces: de ce numai cel care este amenințat de cea mai gravă primejdie are șansa de a dobândi tinerețea fără bătrânețe. Bătrânul profesor de șaptezeci de ani, amnezic și aproape senil, Matei Dominic este lovit de trăznet; cu epiderma afectată 100%, se află în pericol să moară instantaneu sau cincisprezece minute mai târziu prin asfixiere. În schimb, nu numai că supraviețuiește, dar se regenerează fizic, și, mai mult, dobândește capacități intelectuale neobișnuite pentru un om (reamintește de destinul excepțional
[Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
neoplazii, care afectează cele mai diverse țesuturi și organe umane. Aceeași diversitate de neoplazii este întâlnită și la animale, cele mai bine studiate fiind cele de la șoarece, acesta fiind animalul model în carcinogeneza experimentală. Neoplazia primară a celulelor epiteliale din epidermă, cavitatea bucală, epiteliile organelor digestive, ale plămânului, ale sistemului genito-urinar, poartă numele de carcinom. Neoplaziile inițiate prin transformarea malignă a celulelor musculare și conjunctive se numesc sarcoame. Celulele hematopoietice transformate malign produc leucemii, iar ale altor elemente ale sistemului imunitar
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
specii de nematozi, dintre care un rol important îl are Howardulla phyllotretae Old. și braconidele Diospilus morosus Reinh. și Perilitus aethiops Nees. Plante atacate și mod de dăunare. Adulții atacă varza, conopida, gulia, ridichea, muștarul, rapița și alte crucifere, rozând epiderma superioară a frunzelor sub formă de mici orificii, mai ales pe margini, aspect ce se numește “ciuruirea frunzelor”. În locurile roase odată cu creșterea frunzelor apar găuri mari, ceea ce le dă un aspect de ciuruit. Pagube mai mari se înregistrează la
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
cârlig (fig. 7 b). Biologie. Dăunătorul iernează ca adult în sol, sub resturile vegetale, în frunzar etc. Are o generație pe an. Adulții apar în luna aprilie sau începutul lunii mai. Ei se hrănesc pe diferite specii de crucifere, rozând epiderma superioară a frunzelor sub formă de mici orificii. După o perioadă de hrănire, are loc împerecherea și apoi femela depune ouăle în sol, obișnuit în jurul plantelor. Incubația durează 10 - 12 zile. Larvele care apar pătrund în pețiolul frunzelor, în care
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
După 8 - 14 zile apar adulții, care se hrănesc o perioadă și apoi intră în diapauză hiemală. Plante atacate și mod de dăunare. Adulții produc perforații în limbul foliar, iar larvele se dezvoltă în frunze, rozând parenchimul dintre cele două epiderme. Din cauza atacului frunzele se usucă. Măsuri de prevenire și combatere. Se aplică aceleași măsuri specificate la puricele negru al verzei. Gărgărița galicolă a verzei - Ceuthorrhynchus pleurostigma Marsh., ordinul Coleoptera, familia Curculionidae Sin: Centhorrhynchus sulcicolis Marsh Răspândire. Gărgărița galicolă este răspândită
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
25 - 80 %. Speciile Pteromalus puparum L., Hemiteles melanarius Grav. și Coccygomimus instigator F. parazitează pupele în procent de 10 - 35 %. Plante atacate și mod de dăunare. Larvele produc pagube mari în culturile de varză și conopidă. La început, larvele rod epiderma inferioară și parenchimul frunzelor. Mai târziu, larvele rod toate frunzele, din care rămân numai nervurile principale, atac cunoscut sub numele de “scheletuirea frunzelor” (fig. 14). Măsuri de prevenire și combatere. Diminuarea pierderilor de recoltă produse de agenții patogeni și dăunători
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
atacate și mod de dăunare. Buha verzei este un dăunător polifag; pe lângă speciile crucifere: varză, conopidă, muștar, rapiță etc., se întâlnește frecvent pe sfeclă, tutun, mazăre, unele plante medicinale (mătrăguna), plante ornamentale (dalii, crizanteme). Larvele care apar rod la început epiderma inferioară și parenchimul frunzelor, apoi perforează limbul foliar sub formă de orificii neregulate. Pagube mai mari le produc omizile din ultimele vârste, care pătrund în căpățâna de varză sau inflorescențele de conopidă, în care rod galerii mari (fig. 15 d
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
dăunător polifag, ce atacă peste 60 specii de plante gazdă, ce aparțin la circa 14 familii botanice. La legume atacă preferențial tomatele și pătlăgelele vinete și într-un procent mai redus castraveții și ardeii. Larvele se dezvoltă între cele două epiderme ale frunzelor, ducând o viață minieră. Ele rod galerii sinuoase, sinuoase, uneori ramificate, de circa 1 mm grosime, uniforme pe toată lungimea lor. La suprafața frunzelor, galeriile au culoarea cenușie, sunt transparente, putându-se observa în interior larvele și dejecțiile
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
și mod de dăunare. Omida fructelor este un dăunător polifag ce atacă peste 120 specii de plante cultivate și spontane: porumbul, soia, bumbacul, ricinul, tomatele, ardeiul, pătlăgelele vinete, fasolea, mazărea, năutul, bobul, bamele, măselarița etc. În primele vârste omizile rod epiderma și parenchimul frunzelor, producând perforații ovale. La atac puternic, plantele pot fi parțial defoliate. Începând din vârsta a III-a, larvele pătrund în fructe, unde rod galerii mari. În aceste galerii se instalează diferite bacterii și ciuperci saprofite, ducând la
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
Adulții apar în luna mai și zboară pe vreme caldă și însorită. Are loc împerecherea, iar femelele depun ouăle pe partea inferioară a frunzelor în mici cavități. Incubația durează în medie 10 zile. Larvele care apar, pătrund între cele două epiderme ale frunzelor, rozând galerii mari. Dezvoltarea larvară durează 25 - 35 zile. Larvele mature se transformă în pupe, iar noii adulți apar în august, care dau naștere la cea de a II-a generație. Plante atacate și mod de dăunare. Atacă
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
zile. Larvele mature se transformă în pupe, iar noii adulți apar în august, care dau naștere la cea de a II-a generație. Plante atacate și mod de dăunare. Atacă țelina, morcovul, pătrunjelul, păstârnacul. Larvele sunt miniere, distrugând țesuturile dintre epidermele frunzelor. În galerii se dezvoltă mai multe larve. La atac puternic frunzele se usucă. Combatere. La semnalarea atacului se aplică tratamente foliare cu Confidor 70 WG - 0,02 %, Laser 24 SL - 0,05 %, produse care pătrund în frunze. PRINCIPALII DĂUNĂTORI
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]