628 matches
-
pe tine te strigă. Să vii cu seara aceea pe deal Să vezi turmele cum lipsesc de pe luncă. Să cânți tu dorința de libertate Prin noi fiecare ce doru-ți purtăm. De tine, azi, e o mare nevoie, Să spui despre epigonii ce azi îi avem. Să lași lacrimile pe-o braz să se scurgă În palma timpului nost’ efemer. Și fiecare slovă din cântu-ți regesc Să ne-ndemne mereu înspre rugă. Să spui că dragostea învinge mereu Ea ți-a fost
CRIZĂ DE EMINESCU de MARINA GLODICI în ediţia nr. 2209 din 17 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374306_a_375635]
-
restul anului? Problema morții lumii o dezleg. (Cărțile) Ce e poezia în opinia Domniei voastre? Ce e poezia? înger palid cu priviri curate,/ Voluptos joc cu icoane și cu glasuri tremurate,/ Strai de purpură și aur peste țărâna cea grea. (Epigonii) Mai scrieți poezii? La ce?... Oare totul nu e nebunie? (Mortua est!) Sunteți marele nostru poet național, se știe. Dacă ați continua să compuneți versuri ați putea dobândi o faimă universală, egală poate cu cea a lui Shakespeare sau Baudelaire
INTERVIU CU MIHAI EMINESCU de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 2286 din 04 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374561_a_375890]
-
profund credincios. Dar n-ați răspuns la afirmația că n-ați fi român autentic. Deșarte vorbe! (Ce șoptești atât de tainic...) Când privesc zilele de-aur a scripturilor române/ Mă cufund ca într-o mare de visări dulci și senine. (Epigonii). Iertați-mă dacă sunt cam indiscret, dar totuși, ne puteți destăinui ce sentimente mai nutriți față de Veronica Micle? Lumina stinsului amor/ Ne urmărește încă. (La steaua). Mda. Să trecem la lucruri mai serioase. Cum îi caracterizați pe politicienii noștri? Oameni
INTERVIU CU MIHAI EMINESCU de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 2286 din 04 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374561_a_375890]
-
Gabriel Artur Silvestri-unul dintre descălecătorii protocronismului culturii vechi creștine și a celei clasice valoroase a bătătorit potecile istoriei scotocind după chipurile luminate ale Elitei Neamului Dacoromân acoperite de lutul nepăsării, de negura uitării ori de îngroparea de către pigmeii și epigonii Literaturii române, recuperând sau descoperind valorile nemuritoare ale spiritualității creștin ortodoxe, (cum mărturisește eminescologul Theodor Codreanu) că: opera protoromânului Martinus de Bracară (sec. VI d. Hr.) sau opera Voievodului Dobrogei-Ioancu (sec. XIV), s-a aplecat, asupra Arhetipului Călugărilor sciți, a
UN FIU ALES AL DACIEI MARI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1432 din 02 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371897_a_373226]
-
firesc, iar nu crispat ori prefăcut, ca acum, care va vorbi limba curată românească și nu cea murdărită de mitocani, analfabeți, inculți și țoape. Lui i se opun însă, cu subtilitatea lecturilor trecutului pe care-l detestă, (și) intelectualii autoititulați, epigonii cu pretenții fără fundament, pe care, dacă îi radiografiem și-i citim, în amonte, nu sunt decât urmașii școliți și rafinați ai ideologiei brutale și perfide, comuniste, de care am crezut că am scăpat cu totul și definitiv. Aceasta probează
ARTICOL – LA CARTEA MAESTRULUI DAN PURIC DESPRE “OMUL FRUMOS” de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 10 din 10 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/372266_a_373595]
-
prieteni ai acestuia, care, cu toate divergențele de opinie, au slujit, cu toții, cultura românească. Important era spiritul creativ și dorința de a realiza lucruri cu adevărat importante. Cu atât mai mult tinerii de azi - în atât de multe cazuri doar epigoni, în ordinea culturii, a marii generații interbelice - ar trebui să fie mai pușin interesați de distrugerea „inamicului” de idei și să dea măsura adevărată a propriei capacități creatoare. Întorcându-ne pe tărâmul cercetării științifice, repetăm că, pentru istoricii culturii românești
IN MEMORIAM – ÎMPLINIREA A110 DE ANI DE LA NAŞTEREA SA ÎN PĂMÂNTUL NEAMULUI ROMÂNESC – MIRCEA VULCĂNESCU (03.03.2014) ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1258 din 11 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371082_a_372411]
-
Acasa > Strofe > Amintire > EMINESCULUI DIN NOI Autor: Romeo Tarhon Publicat în: Ediția nr. 738 din 07 ianuarie 2013 Toate Articolele Autorului El suprem, noi triste gesturi, Epigonii din gunoi Scormonind după mici resturi De Poet, în gropi din noi... El e zeu și Zeus însuși Peste-al neamului Olimp, Frânt în noi își varsă plânsu-și Ca de prunc din timp în timp... Răstignitul din Golgota Românească de
EMINESCULUI DIN NOI de ROMEO TARHON în ediţia nr. 738 din 07 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348932_a_350261]
-
Acasa > Manuscris > Scriitori > EMINESCULUI DIN NOI Autor: Romeo Tarhon Publicat în: Ediția nr. 738 din 07 ianuarie 2013 Toate Articolele Autorului El suprem, noi triste gesturi, Epigonii din gunoi Scormonind după mici resturi De Poet, în gropi din noi... El e zeu și Zeus însuși Peste-al neamului Olimp, Frânt în noi își varsă plânsu-și Ca de prunc din timp în timp... Răstignitul din Golgota Românească de
EMINESCULUI DIN NOI de ROMEO TARHON în ediţia nr. 738 din 07 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348933_a_350262]
-
și alți scriitori ardeleni, care și-au propus să arate că limba română e capabilă să exprime sentimente și idei înalte și să devină instrumentul unei culturi superioare.În acest context îi amintim pe Dimitrie Țichindel, despre care Eminescu în “Epigonii “ spunea “Țichindel gură de aur “, Vasile Aaron și Ion Barac. Aceștia au tradus și au prelucrat opera literare diverse, care au constituit, în Ardeal, un început de literatură scrisă. Totuși în această perioadă, de o literatură artistică, în adevăratul înțeles
IOAN BUDAI-DELEANU PROMOTOR AL PROMOVĂRII LIMBII LITERARE ROMÂNE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 408 din 12 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346761_a_348090]
-
atunci intru paj și cavaler șervet pentru eternitate în suita M-sale Veronica, supus ca un câine și înamorat ca un cărăbuș “.( Către Veronica Micle, martie 1882, în I. E. Torouțiu, Op., cit. Vol.IV, p.149.). Urmare aprecierii entuziastă a Epigonilor de către Veronica Micle îl îndeamnă pe Eminescu la semnificative confesii literare: “E o concepție pe care o făurisem la Viena, într-un elan de patriotism. Trecutul m-a fascinate întotdeauna. Cronicile și cântecele populare formează în clipa de față un
CORESPONDENŢA EMINESCIANĂ-MANIFESTARE DE FORŢĂ MAJORĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 458 din 02 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346315_a_347644]
-
anii de seminar și de studenție, când Părintele Petru Albert, ca profesor, duhovnic și conducător spiritual, exercita o mare influență asupra conștiințelor tinerilor seminariști și studenți, viitori preoți, numai cu simpla prezență. Extrapolând, Ministrul Provincial a făcut o asociere cu „Epigonii” lui Mihai Eminescu, spunând că preoții și frații franciscani sunt urmașii acestor preoți vrednici, curajoși, temerari și suferitori pentru credință. Revenind la pericopele din Lectura I și din Evanghelie, Părintele Provincial a scos în evidență faptul că un singur lepros
PĂRINTELE PETRU ALBERT, O.F.M.CONV. de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 562 din 15 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348320_a_349649]
-
ne-am uitat, „La geamul tău ce strălucea”. Dar tu„ ai avut „un singur dor”... Și nimeni nu te-a înțeles. Când trist tu-ți cântai al tău amor „Pe lângă plopii tăi”, ades. Tu„ geniu pustiu” și ne-nțeles, De„ epigonii” din trecut, Astăzi pentru noi ești cel ales Și-n Pantheon recunoscut. Gabriela Amzulescu-Zidaru Referință Bibliografică: LUCEAFĂRUL NEMURITOR / Gabriela Zidaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1472, Anul V, 11 ianuarie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Gabriela Zidaru : Toate
LUCEAFĂRUL NEMURITOR de GABRIELA ZIDARU în ediţia nr. 1472 din 11 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372778_a_374107]
-
ortodoxie Constantin Brâncoveanu. Nu vom putea să avem un viitor luminos, sigur prin ,,unitatea de cuget și simțire" decât omagiindu-i pe strămoșii noștri ,,prin veșnice pomeniri". Și acel rege-al poeziei, vecinic tânăr și ferice", omagiat de Eminescu în Epigonii, nu ne-a lăsat întâmplător ca testament ,,Hora unirii" : Unde-i unul nu-i putere ∕ Unde-s doi puterea crește și dușmanul nu-l sporește". Mulți au plecat, prinși în jocul neputinței, alergând după himera fericirii materiale, a ideii de
ROMÂNIA, CATEDRALA DIN CARPAŢI, DE GEORGETA-IRINA RUSU de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1343 din 04 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376130_a_377459]
-
Când plânge-o harpă ce te-ngână-n seară Și te retragi în veșnicii sub pleoapă... Dar doare tot mai crunt văzând pigmeii Și pastișorii, scribii și bufonii Că-l vâră-n debara pe zeul peste zeii Cuvântului, cum, zilnic, epigonii Ucid Întâietorul Odiseii... Referință Bibliografică: Eminescu nu a încetat să moară / Romeo Tarhon : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2358, Anul VII, 15 iunie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Romeo Tarhon : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a
EMINESCU NU A ÎNCETAT SĂ MOARĂ de ROMEO TARHON în ediţia nr. 2358 din 15 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/379624_a_380953]
-
de câte ori'', Emine, noaptea te-a uitat pe drum! Ai prins luna-n palma dreaptă și Luceafărul n-a vrut Niciun mâine să mai vină peste azi.Și te-a durut Când simțit-ai ''floare-albastră'' că s-a dus de lângă tine. Epigonii, împărații ți-au furat fără rușine Ce-ți era mai drag pe-atuncea, și aștepți și-acum un dor De corola cea albastră, de parfumul florilor... Știm, că ne privești de sus dintr-o toamnă care doare Când ne plouă
ÎŢI PLÂNGEM VERSUL ŞI ACUM de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 1628 din 16 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374802_a_376131]
-
pe tineri pot justifica aprecierea lui Lovinescu. Însă există o axă a filosofiei gîndiriste pe care el nu o ia în seamă, anume aceea a respingerii umanismului și a liberalismului occidental considerate decadente. La Gîndirea, Spengler și-a găsit cîțiva epigoni. La această revistă colaborează poeții Vasile Voiculescu, Ion Pillat, filosoful, poetul și dramaturgul Blaga, criticii Pamfil Șeicaru și Tudor Vianu. Încă din 1930, orientarea antioccidentală este clar afirmată, atunci cînd Nichifor Crainic arată într-un articol intitulat " Pacifism" ceea ce trebuie
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
6 Dar, mai ales, el este prezent în versurile sentențioase ținând de o anumită gnoză a negativității: Noi reducem tot la praful, azi în noi, mâine'n ruină... Toate-s praf...Lumea-i cum este, și ca dânsa suntem noi". (Epigonii) " Același praf, aceeași adâncime, Iar moștenire ta și-a tot: uitarea". (Oricâte stele) c. colbul este "lutul" în timp, este zidul măcinat devenit o "urmă", o hieroglifă în pulberea lumii: "Orice popor, oricât de prăpădit / O piatră va găsi, sau
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
dar va răspunde, cu autoritatea cuvântului său, T. Maiorescu, luând apărarea celui pe care îl situase în fruntea „direcției noi” a literaturii noastre. Când, în 1883, Eminescu se îmbolnăvește, A. conferențiază la Ateneul Român în beneficiul nefericitului poet care, în Epigonii, îl numise „rege-al poeziei”. În 1884 ajunge senator, iar în 1885, ministru plenipotențiar la Paris. Însă starea sănătății lui e din ce în ce mai rea. Bolnav de cancer, se va stinge în conacul de la Mircești. A fost o zodie norocoasă aceea în
ALECSANDRI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285234_a_286563]
-
și antonesciană nu mai joacă un rol activ, deși i se recunoaște meritul de promotor al naționalismului. Vârsta înaintată a făcut ca după al doilea război mondial să nu fie adus în fața justiției. C. este fără îndoială printre cei dintâi epigoni eminescieni. În multe dintre „romanțele” sale sună inconfundabilele acorduri ale maestrului. La fel, „monologurile” (Monologul unui calic, Monologul unui vagabond) și Satiră relevă ceva din sarcasmul „scrisorilor” eminesciene, iar ciclul Cogitanda descinde direct din Glossă. Ucenicia la „Contemporanul” nu a
CUZA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286634_a_287963]
-
și el din cele mai concrete detalii, dă poeziei aspectul specific artei postmoderne.” Debutul lui C. a fost bine susținut de critică, inclusiv când a fost întâmpinat mai rezervat (pentru Laurențiu Ulici, de pildă, C., în Ninsoare electrică, este un epigon al poeziei americane, un mimetic superior și un talentat manipulator de limbaj, reiterând oarecum rolul lui Nichita Stănescu). Nicolae Manolescu apără numaidecât filiera românească a unor Jack Kerouac, Allen Ginsberg, Bob Dylan & Co., accentuînd „angajarea în problemele timpului” și amendând
COSOVEI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286439_a_287768]
-
sau Florin Mugur, dar și despre Florin Iaru, Marta Petreu și Dan Stanciu, într-o înșiruire care merge de la Ștefan Aug. Doinaș, Nichita Stănescu și Mircea Dinescu până la Cristian Popescu și Simona Popescu. Pozând cu tandră resemnare în clasic, în epigon al propriei originalități, în moștenitorul unei existențe covârșite de întâmplări lirice, C. devine propriul personaj, ortografiat „Traiante”, împărțind cu generozitate epitete laudative, visând să împace toate contradicțiile, toate fronturile literare, toate vârstele estetice într-o luminos-împăcată insulă Ellis: „Cu focul
COSOVEI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286439_a_287768]
-
erotica, este ilustrată de stihuri delicate, vibrând discret, elegant, dar până în cele din urmă convențional. Caracteristică pentru C. rămâne însă coarda patriotică. Cu toate că pe strunele inspirației civice cântaseră mai toți pașoptiștii, primindu-le înrâurirea, el este mai mult decât un epigon. Energia, patetismul, tensiunea mobilizatoare, lipsa de retorism a exhortațiilor își au izvorul în credința în rostul mesianic al poetului și poeziei. Participant la evenimentele timpului, C. închină revoluției, revoluționarilor, Unirii, strofe imnice, ode, adevărate manifeste politice învăpăiate de viziunea libertății
CREŢEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286484_a_287813]
-
remarcabilă prin noutatea ei. Aproape toată poezia publicată în revistă între 1870 și 1890 este reprezentată de versurile eminesciene, pe care C.l. le-a răspândit, impunându-le astfel pe întregul teritoriu de limbă română. Aici au apărut Venere și Madonă, Epigonii (1870), Mortua est (1871), Călin (File din poveste) (1876), Singurătate (1878), Rugăciunea unui dac, Atât de fragedă..., Sonete (1879), cele cinci Scrisori (1881, 1890), Luceafărul (1883). Printre poeții apreciați s-a aflat și Samson Bodnărescu, autor de meditații (Ce poate
CONVORBIRI LITERARE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286404_a_287733]
-
au publicat la răstimpuri și texte dramatice, cum sunt piesa scurtă Negustorul de ochelari a lui Tudor Arghezi ori sceneta Triunghi a lui F. Aderca, și, de asemenea, nu au fost neglijate nici traducerile (epigrame de Marțial, poemele Nemărginire și Epigonilor de Ibsen, reflecții de Paul Valéry, eseul Omul autentic de André Gide). Mai mult, au existat chiar câteva rubrici cu o anume continuitate: „Cronica dramatică” (ținută în 1930 de Isaiia Răcăciuni), „Moment muzical” (F. Aderca), „Gura lumii” (anecdote), „Pagini vechi
BILETE DE PAPAGAL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285739_a_287068]
-
am cufundat în rafturile mai vaste din biblioteca orășenească. Discontinuității istorisirilor impresionante ale Charlottei voiam să-i opun un studiu sistematic, înaintând de la un secol la altul, de la un Ludovic la următorul, de la un romancier la confrații săi, discipoli sau epigoni. Lungile zile petrecute în labirinturile pline de praf, înțesate de cărți, se potriveau probabil cu o înclinație monahală, pe care o simte toată lumea la vârsta aceea. Cauți o evadare înainte de a fi înhățat de angrenajele vieții de adult, rămâi singur
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]