4,405 matches
-
măcar, să nu întâmpine, din prea multa delicatețe, opreliști. Cărțile sale de poezie, din câte știu, opt la număr, sunt tot atâtea gesturi de a depăși cu bine și cu demnitate întâmplări de o cruzime reală. Mărturisește într-una din epistole: "Mă întreb pentru ce mi s-a dat și această încercare? Ca să fie posibilă întâlnirea noastră în revistă? Deci cărțile mele sunt trepte spre dumneavoastră? Jar și lebădă n-ar fi existat fără Manual de târâre (pierderea tatei), }ara nimănui
Poemul Și scrisoarea by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/10584_a_11909]
-
nici o pretenție materială. Lumina vine dinăuntru. Am fost în excursii organizate, cu ghid. Dacă finalul se amână, mă gândesc la o antologie... Am un singur abonament la România literară. Nu înțeleg de ce primesc numerele în dublu exemplar..." Apoi, în altă epistolă: "Mulțumiri pentru scrisoarea cu floare. M-am recunoscut în gest. Și eu obișnuiesc să culeg flori din locuri dragi și să le pun la presat. Mi-ați scris să vă trimit vești. Ana Blandiana mi-a mai cerut aceasta, după ce
Poemul Și scrisoarea by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/10584_a_11909]
-
fost servitori. Eu i-am dăruit mamei, în 72, o Carte de rugăciuni. I-a cusut filele, căci nu se mai țineau de coperți, atâta a citit în ea... Cât scriu și citesc uit că exist. Poezia mă mai ține..." Epistolele Minervei Chira sunt cutremurătoare prin simplitatea lor, prin sinceritatea lor. Nici un comentariu din exterior nu le-ar putea cuprinde lacrima și puritatea spovedaniei. Am ales din poeme, spre mângâiere vindecătoare poate, doar câteva. De la Negreni la București drumul pare și
Poemul Și scrisoarea by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/10584_a_11909]
-
de ieri ca și al celui de azi: sărăcia. Spectrul neajungerilor materiale a apăsat decenii în șir viața autorului Scrisorii pierdute, care, abia din 1905, cînd, profitînd de moștenirea Momuloaiei, s-a stabilit la Berlin, putea exclama ambiguu, într-o epistolă către amicul Alceu Urechia: "Plînge-mă! în acest moment pun în gură prima franzelă a exilului". Deoarece în epoca pe care - să fim drepți - înclinăm a o idealiza, cea a Junimii, scrisul era socotit nu mai mult decît o "îndeletnicire gratuită
Trecut prezent, prezent trecut by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10574_a_11899]
-
sau în replică. Până aici, poemele (și nu poeziile!) de o stringenta modernitate, prin cadența și limbaj studiat îndeaproape, îl recomandă pe Virgil Dumitrescu drept... pictor în vorbe, din școala caligrafilor persani. Toate cuvintele din această carte răspund unor horațiene epistole. Extrag (sincopat) dintr-o ars poetica : „Oricât ai fi de pornit pe cuvinte /.../ ai grijă de ele ca de ochii din cap /.../ învăța - de vrei să forezi mai departe / să le rabzi, să le crezi pe cuvânt”. Așa arată pe
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
individuației” creatorului și a creației. Iar drept consecință, apariția unei atitudini în contextul dat. Pentru cine o percepe. Contestația să nu este singulară, de-ar fi să privim numai în istoria poeziei noastre, de la luciditatea eminesciana din Epigonii (ori celebra epistola a poetului trimisă din Viena la 6 februarie 1871 lui Iacob Negruzzi, directorul Convorbirilor literare de la Iași, de definire a epocii în vederea proiectului românesc Naturi Catilinare, cu determinări la diferite nivele ontologice în planul artei și al societății) până la “monoloagele
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
altă parte, sfătuiește: Când tu vezi o femeie frumoasă, nu te gândi de’ndată cum ai putea să te bucuri de plăcerea ei, ci cum să te izbăvești de această plăcere<footnote Sf. Ioan Gură de Aur, Comentariile sau Tâlcuirea Epistolei II Corinteniă, omilia VII, p. 109. footnote>. Prin intermediul auzului, pot pătrunde în mintea noastră cuvinte josnice, expresii sau formulări triviale, cu tentă erotică, iar într-un suflet slab, acestea se pot transforma în adevărate voci interioare, instigatoare la păcat. Mecanismul
Patima desfrânării și biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( II ). In: Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
Aceasta desigur că se pare pentru un timp scurt foarte dureros și foarte dezgustător, dar cu timpul, devine plăcut, și la urmă patima devine cu neputință chiar celor ce ar voi<footnote Sf. Ioan Gură de Aur, Comentariile sau Tâlcuirea Epistolei II Corinteniă, omilia VII, p. 112. footnote>. Un alt mijloc de luptă împotriva desfrânării este și căsătoria, despre aceasta vorbește Sfântul Ioan Gură de Aur când zice: Căsătoria este mare folos pentru cei care și acum, după predicarea Evangheliei, se
Patima desfrânării și biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( II ). In: Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
dori a vedea pe o alta. <<Tare este ca moartea dragostea>> (Cânt. 8, 6), zice înțeleptul, astfel că a fi desfrânat de nicăieri nu vine, fără numai din a nu iubi<footnote Sf. Ioan Gură de Aur, Comentariile sau Tâlcuirea Epistolei întâi către Corinteniă, omilia XXXIII, p. 357. footnote>. Căsătoria a fost, este și va rămâne o taină a sfințeniei<footnote Prof. Ion Lazăr, op. cit., p. 50. footnote>, care poartă girul nemuririi<footnote Părintele Galeriu, Prefață la Sf. Vasile cel Mare
Patima desfrânării și biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( II ). In: Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
una ne săgeată, vorbind și auzind cele ale lor, prin aceasta noi întreținem boala. Dar cum vei putea pretinde să stingi focul, dacă pe fiecare minut tu îl aprinzi din nou?<footnote Sf. Ioan Gură de Aur, Comentariile sau Tâlcuirea Epistolei II Corinteniă, omilia VII, p. 113. footnote>. De asemenea, pentru unii poate fi de un real ajutor duhovnicesc și frâu pentru imaginația păcătoasă aducerea aminte de moarte, cu care să se culce și să se scoale<footnote Sf. Ioan Scărarul
Patima desfrânării și biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( II ). In: Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
a nu-L supăra și a nu ne despărți de El prin această patimă. Chiar dacă pofta este tiranică, totuși de o vei îngrădi cu frica de Dumnezeu, ai doborât furia ei<footnote Sf. Ioan Gură de Aur, Comentariile sau Tâlcuirea Epistolei II Corinteniă, omilia XIII, p. 178. footnote>, spune Sfântul Ioan Gură de Aur. În Pateric ni se istorisește că la avva Efrem, din îndemnare oarecare a venit o păcătoasă, cu măgulire să-l tragă spre împreunare urâtă, iar de nu
Patima desfrânării și biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( II ). In: Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
existau pe atunci ci fiind din firea lui care căzuse sub legea păcatului [...] și încă datorită neascultării firea omenească în Adam s-a îmbolnăvit de stricăciune și s-au introdus în ea patimile ... <footnote Sf. Chiril al Alexandriei, Tâlcuire la Epistola către Romani apud Alexandros Kalomiros, op. cit., p. 99. footnote> Noi am moștenit o stare căzută de la Adam, dar noi nu suntem personal răspunzători pentru păcatul lui Adam, pentru că nu ne aparține. Nu suntem vinovați de păcatul strămoșesc, dar suntem sub
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (II). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/123_a_149]
-
întâi interdicția de a nu ucide, el revine mai apoi asupra ei aducând unele lămuriri. Astfel, crimă este și uciderea unui copil atât înainte de naștere cât și după naștere. Același lucru îl precizează și Barnaba, unul dintre Părinții Apostolici, în epistola sa, unde recomandă celor ce doreau să călătorească cu îngerii cei luminați ai lui Dumnezeu pe calea luminii, să se ferească de păcatele grave, iar printre acestea era menționat și avortul. După ce amintește porunca de a iubi pe aproapele mai
Avortul – rana de moarte a iubirii. In: Theologos by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/118_a_180]
-
printre acestea era menționat și avortul. După ce amintește porunca de a iubi pe aproapele mai mult decât sufletul, afirmă într-un mod categoric: Să nu ucizi copil în pântecele mamei și nici să-l ucizi după ce s-a născut.<footnote Epistola lui Barnaba, XIX, 5, în vol. Scrierile Părinților Apostolici, trad. Pr. Dumitru Fecioru, Edit. IBMBOR, București, 1995, p. 162. footnote> Afirmațiile Părinților legate de avort continuă, arătând astfel existența acestei practici criminale. Epistola către Diognet, îi arată pe creștini asemănători
Avortul – rana de moarte a iubirii. In: Theologos by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/118_a_180]
-
-l ucizi după ce s-a născut.<footnote Epistola lui Barnaba, XIX, 5, în vol. Scrierile Părinților Apostolici, trad. Pr. Dumitru Fecioru, Edit. IBMBOR, București, 1995, p. 162. footnote> Afirmațiile Părinților legate de avort continuă, arătând astfel existența acestei practici criminale. Epistola către Diognet, îi arată pe creștini asemănători celorlalți oameni. Ei nu se deosebesc de aceștia nici prin pământul pe care trăiesc, nici prin limbă, nici prin îmbrăcăminte. Deosebirea lor este de altă natură. Ei sunt în trup, dar nu trăiesc
Avortul – rana de moarte a iubirii. In: Theologos by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/118_a_180]
-
nici prin limbă, nici prin îmbrăcăminte. Deosebirea lor este de altă natură. Ei sunt în trup, dar nu trăiesc după trup. De aceea ei se și căsătoresc ca toți oamenii și nasc copii, dar nu aruncă pe cei născuți.<footnote Epistola către Diognet, V, 6, în vol. Scrierile Părinților Apostolici, trad. Pr. Dumitru Fecioru, Edit. IBMBOR, București, 1995, p. 412. footnote> Faptul că este pomenită această practică de a arunca copii, înseamnă că ea era destul de întâlnită în acea perioadă. Vorbind
Avortul – rana de moarte a iubirii. In: Theologos by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/118_a_180]
-
o urmare firească a beției și a desfrâului, de aceea întreabă: pentru ce nu o lași pe desfrânată să fie o simplă desfrânată, ci o faci și pe ea o criminală?<footnote Sf. Ioan Gură de Aur, Omilia 24 despre Epistola către Romani, în NPNF seria I, vol. 11, p. 520 apud Pr. Prof. Dr. John Breck, op. cit., p. 193. footnote> Sesizând relația cauză-efect, Sfântul Ioan Gură de Aur respinge contracepția și adulterul, întrucât acestea conduc la avort. Astfel, el spune
Avortul – rana de moarte a iubirii. In: Theologos by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/118_a_180]
-
sau altul, pentru ca avortul să poată fi săvârșit. Astfel, și femeile care prepară droguri pentru provocarea avortului sunt ucigașe întocmai ca și cele care primesc otrăvurile care ucid fătul din pântecele mamei, spune Sf. Vasile cel Mare într-una din epistolele sale<footnote Sf. Vasile cel Mare, Epistole, epist. 188, IX, trad., note și indici de Pr. Prof. Dr. Constantin Cornițescu și Pr. Prof. Dr. Teodor Bodogae, Edit. IBMBOR, București, 1998, p. 379. footnote>. Atenagora Atenianul menționează că și pe femeile
Avortul – rana de moarte a iubirii. In: Theologos by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/118_a_180]
-
săvârșit. Astfel, și femeile care prepară droguri pentru provocarea avortului sunt ucigașe întocmai ca și cele care primesc otrăvurile care ucid fătul din pântecele mamei, spune Sf. Vasile cel Mare într-una din epistolele sale<footnote Sf. Vasile cel Mare, Epistole, epist. 188, IX, trad., note și indici de Pr. Prof. Dr. Constantin Cornițescu și Pr. Prof. Dr. Teodor Bodogae, Edit. IBMBOR, București, 1998, p. 379. footnote>. Atenagora Atenianul menționează că și pe femeile care le ajută pe mame să avorteze
Avortul – rana de moarte a iubirii. In: Theologos by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/118_a_180]
-
întunecat: „Tot Pavel spune că Hristos a venit pe lume pentru a-i lumina pe cei care erau întunecați”<footnote Sf. Grigorie de Nyssa, In Canticum canticorum, GNO, 61. footnote>. Ca urmare, el corelează soteriologia explicită a Sfântului Pavel, în Epistola către Romani, cu soteriologia implicită a Cântării 1:5. Sfântul Grigorie aduce ca argument un alt pasaj biblic pentru a elucida această noțiune de iluminare mântuitoare a sufletului. În Ps. 87, 4, populația „Ierusalimului ceresc” include Etiopia și alte popoare
Unirea dumnezeiască în întunericul camerei nupțiale. Viziunea filosofico-mistică a Sfântului Grigorie de Nyssa din Comentariul la Cântarea Cântărilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/177_a_426]
-
frizează autoerotismul. Ladima o vedea des pe Emilia dar... atît. Și atunci, ce să facă, îi scria. Invers, doamna T. citește: după decesul lui Fred, ia caietele acestuia cu febrilitate ca ,să fie singură cu el". Există, în literatură, și epistole strict funcționale. Pierdute și picate în alte mîini decît ale destinatarului, ele sînt cele mai destructive pentru că dau detalii clare despre acțiuni concrete. Scrisoarea Miței se pierde. Scrisoarea Joițicăi e găsită de cine nu trebuie, dar apoi furată de d.
Scrisori, depeșe, telegrame by Horia Gârbea () [Corola-journal/Journalistic/10038_a_11363]
-
cumpărată de malefica Fraila de la servitoarea Wandei cu banii cumnaților expeditorului. Numai ultima este fatală, dar nu adresantei, nici autorului, ci soției lui. În Take, Ianke și Cadîr, copiii fugiți aparent în lume scriu ambilor părinți, la mașină, cu indigo, epistole identice. În Jocul ielelor apar două scrisori ce motivează acțiunea: una a Mariei către Gelu, amantul său, în care e relatată o crimă a lui Sinești, misivă cu care Gelu vrea să îl distrugă. Sinești îl acuză că face un
Scrisori, depeșe, telegrame by Horia Gârbea () [Corola-journal/Journalistic/10038_a_11363]
-
pagini întregi. Mai dau și telegrame pe deasupra. Toate au talent, stil, vervă, chiar în exces. Tînărul Dan Deleanu trimite, pe lîngă scrisori și în chip de scrisori, poeme femeilor. La Medeleni dar și alte romane și povestiri sînt burdușite de epistole reproduse in extenso. În epoca radiocomunicației și a transmisiilor digitale, telegraful a dispărut și vechiului PTTR i-a căzut un T. Înainte însă, mesajul telegrafic era simbolul urgenței și conciziei, în formulări dramatice sau comice. Mulți autori le speculează, Caragiale
Scrisori, depeșe, telegrame by Horia Gârbea () [Corola-journal/Journalistic/10038_a_11363]
-
trimise de fostul ,optzecist" colegului său de disidență, precum și unui destinatar la fel de apropiat, criticul Virgil Podoabă. Un poet și doi critici, așadar, un poet care a scris câteva cărți de eseuri și care știe să facă din spațiul lax al epistolei un teren ideal de exprimare. Este drept că acest epistolar e unul, așa zicând, unilateral. Criticii nu-i răspund poetului, după cum regretatul Lucian Raicu n-a răspuns nici uneia dintre scrisorile înflăcărate (strânse și ele, ulterior, într-un volum) ale lui
Un hacker intelectual by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10044_a_11369]
-
de azi, tulbur apele, fac valuri. Or, în apele cu valuri nu cresc nuferi (sentență de tip oriental: las viitorimii plăcerea să o descifreze)." (pp. 146-147). În acest mod tranzitiv, fără generalizări comode și aluzii greu de înțeles, sunt scrise epistolele de la Olănești, diferențiate (stilistic și tematic) și în funcție de cel căruia îi sunt destinate. Scrisorile către ,Cis" sunt mai bârfitoare și mai picante, autorul punând sub lupă moravurile lumii literare și prezentându-și adversarii în lumina faptelor, nu a teoriilor susținute
Un hacker intelectual by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10044_a_11369]