310 matches
-
cunoscător al vieții literare, al bibliotecii și al prelaților”. Ușor mucalit, în consonanță de altminteri cu partenerul de corespondență, Al. Andrițoiu îl gratulează astfel: „Să-ți răspund, așa zăpăcit și lăbărțat cum scriu eu; tu, în schimb, ai o artă epistolară demnă de invidiat, o spun foarte serios; nevastă-mea zice că pînă și scrisul ți-e rafinat, abia atins de vîrful stiloului, ca la oamenii rasați”. N. Carandino își exprimă satisfacția pentru relația pe care Blajovici a stabilit-o cu
„Un risipitor fericit” by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/5334_a_6659]
-
e radicală și ireversibilă, în ciuda stăruinței cu care ne repetăm că e-mailul a păstrat intactă esența schimbului epistolar. În realitate, nu l-a păstrat deloc, ci a dat naștere unei noi forme de comunicare, dar una care nu mai este epistolară. Vremea scrisorilor a murit, a sosit timpul mesajelor electronice. De lucrurile acestea nu-ți dai seama decît atunci cînd ai posibilitatea de a compara modul cum oamenii scriau epistole în urmă cu cîteva decenii și modul cum am ajuns să
Luxul corespondenței by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9000_a_10325]
-
ci în capacitatea de a produce involuntar (s.n.) cu necesitatea indiferentă a bradului ce dă rășină, alimentată de o sevă continuă și fatală; ea e efectul unei stări sufletești ce reclamă nevoia comunicării directe a unor senzații și impresii". Arta epistolară despre care am glosat în mai multe rânduri și chiar într-o carte, acum câteva decenii, se află de aproape înrudită cu jurnalul și memoriile. Spontană, fără nici o preocupare stilistică a autorului, ea dă la iveală uneori pagini ce surprind
Are și literatura partea ei by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/8539_a_9864]
-
acest volum, deopotrivă utile și plăcute: o incursiune fascinantă în istoria antică a genului epistolar (Zoe Petre), bogate studii stilistice și semiotice, aduse la zi, despre limbajul scrisorii în medii tradiționale și electronice (Alexandru Nicolae, Adina Dragomirescu, Antoaneta Tănăsescu), literatură epistolară (Ioana Pârvulescu, Marius Chivu, Ioana Morpurgo), studii și comentarii de istorie și teorie literară, antologie din manuale de tehnică epistolară, mai vechi și mai noi (începând cu Epistolariul lui Diaconovici Loga, din 1841), modele de scrisori (către Divină domnișoară, Mult
Epistolar erotographic by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/6483_a_7808]
-
și semiotice, aduse la zi, despre limbajul scrisorii în medii tradiționale și electronice (Alexandru Nicolae, Adina Dragomirescu, Antoaneta Tănăsescu), literatură epistolară (Ioana Pârvulescu, Marius Chivu, Ioana Morpurgo), studii și comentarii de istorie și teorie literară, antologie din manuale de tehnică epistolară, mai vechi și mai noi (începând cu Epistolariul lui Diaconovici Loga, din 1841), modele de scrisori (către Divină domnișoară, Mult prețuite jupâne și prietene, de la Sălbaticul tău Ionel, Al d-tale adorator etc.), fișe de lucru, cu înregistrarea formulelor de
Epistolar erotographic by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/6483_a_7808]
-
deschis (2002). Considerând, cu deplină justețe, că în consubstanțialitatea literaturii subiective se încadrează și corespondența emisă și primită de personalități distincte, Al. Săndulescu i-a relevat atât valențele documentare cât și cele artistice, în suita de studii din volumul Literatura epistolară (1972). Noul volum are dimensiuni impresionante, de aproape 450 de pagini, cu o vastă perspectivă asupra memorialisticii românești, în diversitatea formelor ei de manifestare, aparținând unui mare număr de autori. în preambulul Literatură și istorie, Al. Săndulescu admite că "există
Memorialiști români by Teodor Vârgolici () [Corola-journal/Journalistic/7473_a_8798]
-
Kiseleff 3, vă invită, vineri, 14 septembrie, 2012, la Librăria Cărturești, unde se vor lansa revista Secolul 21, nr. 1-6/ 2012, Școala sociologică de la București - Monografiști, echipieri, număr realizat de Sanda Golopenția, profesor emerit, Brown University - SUA și volumul Rapsodia epistolară. Scrisori primite și trimise, de Anton Golopenția (1917-1950), ediție îngrijită de Sanda Golopenția, Ruxandra Gutu Pelazza și Lidia Bradley, introducere și note de Sanda Golopenția, Editura Enciclopedică, București 2012. La evenimentul de la Librăria Cărturești MTR sunt așteptați să ia cuvântul
MTR te invită la o nouă întâlnire a Clubului Filantropia () [Corola-journal/Journalistic/81151_a_82476]
-
poezie și chiar de melodrama unui text despre revoluția rusă, care îi trezește reacții antagoniste („mă îngrozește și mă fascinează”). Pe lângă eseuri, sunt prezente și alte forme de dialog: conversația, interviul (cu Javier Marías, Norman Manea, Amos Oz) ori dezbaterea epistolară (între romancierii spanioli Félix de Azúa și Javier Cercas, care sunt și profesori, de estetică și respectiv de literatură, pe tema artei romanului). Antologia revistei Letras Libres reflectă unitatea în diversitate a lumii hispanice și confirmă eficiența „dialogului între cele
„Suntem ceea ce citim“ by Dana Diaconu () [Corola-journal/Journalistic/4344_a_5669]
-
autorului de a înțelege metamorfoza prin care trece un om care acceptă să fie sicofantul Securității. De acea subtilul cărții ar fi putut fi: patogenia delațiunii ca act spiritual. Ce izbește la Dragul meu turnător e tonul cald, de spovedanie epistolară, fără accente justițiare și fără imbolduri de incriminare a posteriori. În loc de acuze ivite din indignare, cititorul dă peste o politețe cu tentă protocolară. De aceea Octavian Chețan, redactorul-ș ef al „Revistei de filozofie” în anii ´70, sursa „Cristian”, cum apare
Delațiunea ca act spiritual by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3091_a_4416]
-
altele pun în discuție principii estetice sau indică întîmplări cotidiene (atmosfera de la vila scriitorilor de la Neptun, relațiile cu scriitorii), plictiseli domestice și, inevitabil, amintiri dintr-un trecut mai mult sau mai puțin îndepărtat. Poezia nu poate lipsi din această fiestă epistolară, ca în acest sublim tablou înmiresmat al Iașiului din care nu lipsește savurosul grăunte de mucegai, marca inconfundabilă Emil Brumaru: "De cîteva zile Iașul e năucit de tei. Un aer moale, dulce-amar, răbufnind fierbinte în jurul femeilor înhămate la propriul lor
Inefabilul alfabet al delicateții by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12396_a_13721]
-
Radu Ciobanu Domnului profesor George Guțu îi datorăm apariția unui nou volum care sporește bibliografia epistolară a lui Emil Cioran: Scrisori către Wolfgang Kraus. 1971-1990. Dincolo de acuratețea filologică, ediția bucură cititorul avizat prin fericita inspirație a îngrijitorului de a adăuga celor 158 de scrisori expediate de Cioran, două ale Simonei Boué, cinci ale lui Kraus și
Vestigiile unei prietenii by Radu Ciobanu () [Corola-journal/Journalistic/6623_a_7948]
-
ce știu și acum și voi ști întotdeauna e că lucrăm, amândoi, împreună, la același Gherghef, cum însuși el o spune atât de inspirat. Textul misivei se ridică la o înălțime, pot să-i spun, europeană, având în vedere clasicitatea epistolară, cunoscută. Așadar, pot naște și în România astfel de cazuri. Oricum, nu avui nici cea mai mică ezitare încredințând tiparului R.L., scrisoarea. Motiv pe care cititorul sunt sigur că îl va înțelege. Iată ce-mi scrie M. H. Simionescu: " Până
Ghergheful by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15541_a_16866]
-
suprafirească. O viață aproape imposibilă are și tânăra învățătoare Alexandra, victima unui grav accident rutier. Alexandra suferă enorm ani la rând, între speranță și deznădejdea pierderii "independenței", context agravat de defecțiunea soțului, moartea mamei etc. Supraviețuiește totuși nenorocirii prin confesiune epistolară, jurnal critic, autocritic, colportaj, autoterapie sufletească. Rămâne vie, feminină. Un eșantion de rezistență. Fără să dorească imposibilul, din dragoste de epica vieții, pur și simplu. Fundamental deosebită de ratarea boxerului Nelu Oprescu, un fost campion al anilor '40, în prezent
Dosare de existență by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/16407_a_17732]
-
e privită ca un obiect de artă asupra căruia se poate interveni cu reflectoare și chirurgii ingenioase, îndrăznețe, care o pun în valoare, fără a-i altera independența. Nu e nimfomană (o spune și autorul într-un fals epilog, confruntare epistolară lămuritoare și ambiguă cu eroina sa), ci gurmetă - o degustătoare de plăceri erotice, cu o ars amandi pe cât de sofisticată, pe atât de dezvelită. Mici amintiri ale sexualității incipiente, tatonante, chiar dacă direct și frust exprimate, se varsă în matca arsenalului
Despre ambivalență by Irina Petraș () [Corola-journal/Journalistic/4541_a_5866]
-
din Istoria literaturii române de la creația populară la postmodernism, a lui Dumitru Micu). Prezenta ediție va produce și unele reconfigurări ale interpretării operei lui Pavel Dan. Căci ea evidențiază multitudinea preocupă rilor scriitorului - cum ar fi activitatea lui publicistică sau epistolară - și, totodată, aspectele moderne ale creației sale, pe care nuvelele din Urcan bătrânul nu le pun totdeauna în evidență. De exemplu, psihologiile abisale și obsesivitatea anumitor personaje ale sale ne fac să vorbim despre el ca despre un precursor al
Pavel Dan în ediție critică integrală by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/3487_a_4812]
-
Să-ți scriu scrisori? Și ce să spun în ele? Că mi-e dor de tine? Că nu mai pot fără să te văd? Da, e adevărat, dar la ce folosește scrisoarea?" Preda era conștient că nu avea o vocație epistolară, că era stângaci în declarațiile de dragoste și regreta: ,Blestemata meserie pe care o am: sentimentele altora știu să le exprim, pe ale mele nu." Mai reliefat este episodul de anume inocență cu opticiana din Viața ca o pradă. Scrisoarea
Marin Preda, îndrăgostit by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Imaginative/10045_a_11370]
-
că în acest caz aș fi realizat o ediție pe cont propriu și nu reeditarea plus completarea ediției Șerban Cioculescu - așa cum mi-a propus editura. Am întrunit, deci, într-un singur corp, ediția de Corespondență din 1942, adăugându-i zestrea epistolară din volumul de acte și documente caragialiene din 1963. Am crezut a fi explicat foarte limpede această opțiune în Nota asupra ediției. Acolo, ca și în prefață, trimiteam la prefețele din edițiile respective, cu paginile la care puteau fi studiate
Polifem, cărțarul by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Imaginative/11862_a_13187]
-
A ajuns un ilustru necunoscut!” Narațiunea are două acte, primul cu epicul sfâșiat în/prin scrisori, al doilea prin „scene” semi-independente. Primul act conține o formidabilă pendulare, între persoane și personaje, narațiunea fiind când homodiegetică (la persoana I - Maria), când epistolară (postmodernă - la persoana a II-a - Mihu), când heterodiegetică (la persoana a III-a - Ana); al doilea act, deși conține o aceeași pendulare (și ezitare) nu mai acordă importanță personajelor, acestea pulverizându-se, rămânând atrase doar de același sentiment total
Viaţa ca un fir de păpădie… by Claudia Mitră () [Corola-publishinghouse/Imaginative/101021_a_102313]
-
22, Idei în dia log, România literară, Ziarul de duminică, Dilema veche, precum și în Evenimentul zilei și Jurnalul Național. Din anul 2000 este realizatorul emisiunii Omul care aduce cartea, la ProTV. Printre preocupările sale constante se află literatura memorialistică și epistolară. Cea mai recentă carte a sa este I.L. Caragiale și caligrafia plăcerii: Despre eul din scrisori (Humanitas, 2012). ÎN CHIP DE PROLOG Privilegiul bătrâneții Ce-i drept, trebuie să ai 50-60 de ani și să-ți fi pus numele pe
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
era mai firesc să croiesc un eseu despre corespondența lui I.L. Caragiale, de nu la Sinaia? Mă rog, se putea și-n republica Ploieștilor, ori, și mai aprig, la Berlin, acolo unde ni s-a dăruit cea mai intensă jubilație epistolară a senectuții, cea mai ghidușă voluptate a îmbătrânirii din literele „daco-romane“. Dar Sinaia este un nod vital în codul hedonismului caragialian. Sinaia Peleșului, a lui Carmen Sylva, Alecsandri și Claymoor, Sinaia trenurilor de plăcere și a seratelor muzicale, a mamițelor
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
poate) veseli! Dan C. Mihăilescu, septembrie 2012 Dan C. Mihăilescu Despre omul din scrisori: Mihai Eminescu ISBN 978 973-50-2456-7 170 pag., 2009 Nici pătrundere directă pe ușa de onoare, dar nici strecurare cvasiilicită pe scara de serviciu a jurnalului, opera epistolară este adesea o deghizare mai credibilă, mai - instinctiv - sinceră a eului decât celelalte două. Că e scrisă în camizol sau redingotă, în pat, pe colțul scrinului, la cancelarie, în hamac, pe plajă, în holul hotelului sau într-o poiană însorită
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
mai există scrisori adevărate, că de la Internet încoace, declarațiile, confesiunile, certurile, retractările, nu se mai exprimă decât prin atingerea tastelor calculatorului urmată de o apăsare pe butonul „Send". Americanul Thomas Mallon intenționa să publice în 1997 o carte despre arta epistolară din toate timpurile, ca un fel de completare la mai vechea sa (1984) incursiune în jurnale personale. Cei 12 ani de amânare au schimbat radical termenii problemei. In introducerea la volumul Yours Ever (Al dumneavoastră pentru totdeauna), Pantheon Books, 2009
Poștașul nu mai sună la ușă by Felicia Antip () [Corola-journal/Journalistic/6397_a_7722]
-
și textele prețioase, rare păstrează tradiția și în cartea care marchează împlinirea celor o sută de numere. Cartea conține o sută de autori, colaboratori de-a lungul timpului ai Apostrof-ului, prezenți de data aceasta într-o postură inedită: aceea epistolară. Cu alte cuvinte, redactorul-șef al revistei, Marta Petreu, a ales din noianul de scrisori primite de-a lungul celor opt ani de apariție o foarte mică parte, reprezentativă deopotrivă prin numele epistolierilor, dar mai ales prin conținutul lor, care
O "carte-Apostrof" by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/16751_a_18076]
-
băgai de seamă că Sigrid mă fixa cu oroare, având în mâini o misivă deschisă. -Vreo veste proastă? întrebai cu o voce care suna fals. -Cine ești? Cum de nu mă gândisem ? Pesemne că zbirii îi revelaseră adevărul sub formă epistolară. Dar ce fel de adevăr? -Sigrid, doar știi că, în meseria noastră, suntem obligați să păstrăm secrete. -Olaf a murit! Mi-ai ucis soțul! -Nu! L-am văzut murind sub ochii mei, dar nu am nici un amestec. A avut un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1943_a_3268]
-
că, de câteva luni, am fost prins În două mari proiecte, care m-au acaparat pe de-a-ntregul și m-au făcut absolut indisponibil pentru orice altceva, pentru orice formă de comunicare, vreau să spun, inclusiv pentru cea de natură epistolară. Vorbeam de două proiecte; unul dintre ele privește ediția a doua la Vârstele romanului, carte pe care, În cursul acestei veri, am rescris-o În Întregime, Îmbogățind-o mai ales sub raportul informației (am pus la contribuție Întreaga bibliografie despre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2122_a_3447]