1,345 matches
-
portrete, uneori acide, alteori admirative, mereu percutant ale unor personalități din epocă (precum Titu Maiorescu, madame Mavrogheni, prima doamnă de onoare a reginei etc.). Între tipologiile acestor femei remarcabile își face loc și portretul Cellei Delavrancea (așa cum reiese din schimbul epistolar cu Filip Lahovari, ori din celebrul episod amoros cu Nae Ionescu), și ea autoarea unor mots d’esprit, a unor verdicte necruțătoare, și, în general, posesoarea unei atitudini neechivoce de amazoană, dotată cu „spirit de cravașă“ și autoarea unor „seducătoare
Elogiu feminității by Andreea Răsuceanu () [Corola-journal/Journalistic/2939_a_4264]
-
toate cele trei volume despre literatură și cibernetică. Mai zicea acolo, în caracterizare, că sunt serios, onest și devotat. Dacă prezentarea mințea pe undeva, doar cronicarul știa unde. Altceva mă deranja, însă. Referentul anonim făcea niște trimiteri la talentul meu epistolar și recomanda strângerea scrisorilor mele într-un volum (nu reieșea dacă eu îl revendicam sau îl alcătuiau alții). Observația ar fi fost măgulitoare, dacă n-aș fi știut că vine din partea unui cititor de literatură. În plus, era complet neadevărată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
îmi aparținea. Cineva îmi strecurase în dosar un teanc de hârtii, fără destinatar sau semnătură, pe care le botezase „Scrisori“, le ștampilase pe ani și le pusese și-antetul Securității, sus, pe colțul din dreapta, ca la idioți. Devenisem campionul genului epistolar. Îl depășeam net pe Eminescu, eu mă lăudam cu vreo șapte scrisori (deși, după unele informații, poetul național păstrase și el o rezervă). M-am așezat cuminte pe covorul decanului, sprijinit cu spatele de fotoliu, și-am început să le
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
presă, cu semnătura lor sub ideile tale. Procedeul avea loc de când lumea, numai profesorii de modă veche se mai enervau. Dar să furi cu nesimțire o teorie întreagă, pentru a face din ea reper de viață și subiect de roman epistolar, ei bine, aici frizam scandalul și premiera absolută. Nici securistul de serviciu, altfel atât de drastic și riguros, nu remarcase impostura. De nervi, mi-am scos hanoracul și l-am azvârlit pe fotoliul decanului. Să-ți arunci haina pe scaunul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
Omul trecuse de la împăcare la revoltă și de la mănuși la bisturiu: tăia elegant felii din ura lui controlată și le distribuia impecabil prin spațiu. Sentimentul suna cunoscut, semnătura gândurilor îmi părea familiară, ca și evoluția evenimentelor spre catastrofă. Aviatorul meu epistolar n-avea nimic din demnitatea bunicului Vitalian, la manșa Messerschmitt-ului său ascuțit: casca nu-i flutura în vânt, iar zgomotul bubuitor al elicelor nu ridica privirile admiratoarelor. Gloanțele nu păcăneau printre norii mici de fum, și nici cadranele groase ale
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
de țară, care a fost a mea și nu mai este a mea, apoi Fălticenii, pe care mi-i amintești, Strada Germană... Gândurile par să alerge zbuciumate... Ce știi de colegii mei de clasă...?" (p. 192). Încât, după emoționante spovedanii epistolare, bădia Eugen își încheie medalionul despre acest fost coleg de școală fălticeneană: "Vremurile vitrege prin care am trecut (inclusiv cei din exil) au frânt elanuri benefice pentru țară. O jumătate de veac au lipsit orice contacte. Acum, la început de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
autorul cărții Pseudokynegetikos, cu vremea devin nimicuri foarte grele. Epistolă, menită a fi precuvântarea cărții "Manualul vânătorului ", ea a crescut sub mînile autorului ei într-un volum de observații, aluziuni, descrieri, ironii și pagine de erudiție. Stilul deci e cel epistolar - al scrisorilor intime. Scrisoarea intimă înlocuiește graiul viu, conversația, de aceea lipsesc din ea grămădirile de abstracții, perioadele încărcate cu propoziții subordinate; ca și în conversații, vorbirea se mișcă în scurte propoziții principale și relațiile logice ale cugetărilor se cunosc
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
decât din forma gramaticală a combinării lor. Nici inorînduirea materiei nu e atât de strict ținută și cugetările se înfățișează în șirul în care s-au prezentat ca inspirații ale momentului. În sfârșit, autorul se servește de toate prerogativele stilului epistolar, chiar de post-scriptum. Astfel, luând vânătoarea din anticitate, din evul-mediu, din vremea modernă, tablouri vii ce urmează când cu răpeziciune, când încetinel, îmbrăcate într-o melancolică descripție, până ce sfârșești cartea, fără să știi cum ai ajuns la capătul ei. Limba
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
stadiul de simplu observator al realităților materiale din jurul său, pe care le-a consemnat aidoma, ca fapte diverse, în cuprinsul corespondenței purtată cu cei de acasă. Fără disponibilitățile afective ale medicului american și fără virtuțile literare ale reportajului datorat acestuia, epistolarul englez, precumpănitor critic, aruncă totuși un necesar fascicul de lumină asupra altor zone, medii sau oameni, din același spațiu geopolitic bulversat de conflict. Așadar, după ce a fost combatant pe frontul din Crimeea în tot cursul anului 1855, la încheierea păcii
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
pe care le-a editat Ariadna CamarianoCioran 12. Volumul cuprinde scrisorile adresate de Constantin Suțu și Manolachi Manu, în 1741-1743, patronului lor, Constantin-Vodă Mavrocordat, precum și unele răspunsuri ale acestuia. Dacă vom spune că ele se citesc împreună ca un roman epistolar, nu este decât strictul adevăr. Nici o cronică n-ar fi putut reconstitui mai sugestiv și mai exact climatul de neliniște și de corupție în care politica internă a țărilor române, din cauza statutului lor special în raport cu Poarta, făcea obiectul unor tratative
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
pentru țările române 38. De aceea, interesul documentelor la care ne referim este mai mare în ansamblu decât al fiecăruia în parte, dovedind că fanarioții înțeleseseră și utilitatea relațiilor cu o putere minoră și îndepărtată. Cât despre forma acestor compoziții epistolare, întotdeauna extrem de ceremonioasă, e o mărturie că domnii, dacă dictau, sau secretarii lor învingeau fără dificultate convențiile stilului solemn. Cu altă ocazie, am adăugat unele întregiri la legăturile fanarioților cu diplomația de la Versailles 39. Manuscrisul nr. 1233 din biblioteca Institutului
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
Boissieu, Kaibel, P.-Charles Robert, Lebas-Waddington, Hasluck ș.a. • Dintre colecțiile de papyri utilizate amintim Pap. Oxyrh., Pap. Tebt., Pap. Lond., Pap. Genève, Pap. Grenf., Parise Pap., Pap. Flor., Pap. Leipzig, Pap. Strassburg, Corp. Pap. Herm. • Este vorba despre surse istoriografice, epistolare, poetice, juridice etc. • Vezi V. Pârvan, op. cit., p. 115 (nota 7: săpăturile din insula Delos), 189 (materialele romane din Barbaricum). 51 Ibidem, p. 113-138. 52 Ibidem, p. 164-186. 53 Ibidem, p. 186-191. 54 Ibidem, p. 205-214. 55 Ibidem, p. 219-229
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
lui Calistrat Hogaș, A. I. Odobescu, I. Creangă, Anton Bacalbașa, G. Coșbuc, N. Filimon, I. Slavici, dar, mai ales ale lui Titu Maiorescu. Mentorului Junimii i-a îngrijit ediții din Critice, traducerea Aforismelor lui Schopenhauer, apoi, împreună cu Georgeta Rădulescu-Dulgheru, Jurnalul și Epistolarul și, în sfârșit, seria Opere (I-IV, 1978-1988). Rod al cunoașterii perfecte a biografiei lui Maiorescu, dublată de familiarizarea cu însemnările zilnice și corespondența, lucrarea Tânărul Maiorescu (1974) dovedește aptitudine de analiză critică, psihologică, sociologică. Autoarea reușește să contureze aici
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286993_a_288322]
-
1970, Ciocoii vechi și noi. Nenorocirile unui slujnicar, introd. Șerban Cioculescu, București, 1970; Titu Maiorescu, Critice, I-II, pref. Paul Georgescu, București, 1967, Din „Critice”, introd. Liviu Rusu, București, 1967, Critice, I-II, introd. Eugen Todoran, București, 1973, Jurnal și Epistolar, I-IX, introd. Liviu Rusu, București, 1975-1989 (în colaborare cu Georgeta Rădulescu-Dulgheru), Opere, I-IV, introd. Eugen Todoran, București, 1978-1988 (în colaborare cu Georgeta Rădulescu-Dulgheru); Richard Wagner, Olandezul zburător, tr. St. O. Iosif, pref. George Bălan, postfața edit., București, 1968
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286993_a_288322]
-
Manolescu, „Tânărul Maiorescu”, RL, 1974, 26; Șerban Cioculescu, „Tânărul Maiorescu”, RL, 1974, 32; Al. Călinescu, „Tânărul Maiorescu”, CL, 1974, 8; Al. Săndulescu, „Tânărul Maiorescu”, VR, 1974, 10; Corina Popescu, „Tânărul Maiorescu”, RITL, 1974, 4; Marin Bucur, Titu Maiorescu, „Jurnal și Epistolar”, RITL, 1979, 3; Dan Mănucă, Maiorescu în ediție critică, CL, 1980, 4; Sorescu, Ușor cu pianul, 156-169; Dicț. scriit. rom., II, 265-266. A.N.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286993_a_288322]
-
când i se interzice practicarea avocaturii în urma epurării politice a barourilor). A trăit la Dorohoi până în 1940, mutându-se apoi la București, unde frecventează ocazional cenaclul Sburătorul. O. era apreciat ca fermecător partener de conversație și cultiva cu talent „comerțul” epistolar, dar existența lui s-a plasat sub semnul discreției. A debutat în 1929, cu volumul de poezii Pridvoare. Colaborează mai ales cu versuri la „Adevărul literar și artistic”, „Convorbiri literare”, „Cugetul românesc”, „Flacăra”, „Luceafărul”, „Basarabia literară”, „Cetatea Moldovei”, „Curentul magazin
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288516_a_289845]
-
care nu convine prin opinia "în afara" patului procustian, opinie, pe care are consecvența și curajul de a o susține toată viața. Reacția are spontaneitate și subtextul cu un caracter polemic trădează gustul cultivat, specific oamenilor superiori și rafinați, pentru stilul epistolar prin care, eventual, să se afle "într-o dulce bîrfeală de lucruri mai literare." Cf. G. Călinescu, Gîlceava înțeleptului cu lumea, vol. I, , Editura Minerva, București, 1973, p. 37 420 Camil Petrescu, Patul lui Procust, ediția citată, pp. 328-329 421
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
-267] [cu bibliografie; pentru limba română vezi p. 188-205]. [154] Preocupări metodico-didactice, Slobozia, 1980, 223 p. [155] Programele de perfecționare, definitivare, gradele I și II în învățământ. Limba și literatura română, LL, 2, 1980, 302-314. [156] PUFAN, CONSTANTIN, Caracteristicile variantei epistolare a limbajului scris la surdo-muții în curs de demutizare, PD, 10, 1980, p. 56-72. [157] RADU, PETRE; ONCIULESCU, DIMITRIE, Primul compendiu de pedagogie și metodică în limba română 1775/86. Volumele I II. Ediție - textul slav-german cu variate versiuni românești
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
și pentru pregătirea examenelor de titularizare, definitivat, grade didactice, Iași, StudIS, 2008, 376 p. [151] ȘERBĂNESCU, FLORENTINA; GEACĂ, ZOIȚA, Ghid de scrieri funcționale: sinteze și modele pentru proba de limba română la testele naționale și la bacalaureat: compuneri cu caracter epistolar: compuneri de utilitate social, București, Compania, 2008, 64 p. [152] ȘERDEAN, IOAN, Didactica limbii și literaturii române în învățământul primar, București, Corint, 2008, 320 p. [153] SFETCU, ELENA, Modalități de îmbogățire a vocabularului prin lecțiile de citire la clasele a
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
Al. Macedonski, de Charles Baudelaire sau Stéphane Mallarmé și, în sfârșit, pune în lumină calitățile prozei bacoviene - apreciată de estet -, cum ar fi gustul pentru senzațiile rare și reverii, pentru armoniile muzicale și scenele plastice. De asemenea, cele patru serii epistolare, distincte tematic și ca tonalitate din Corespondență. Sinuciderea din Grădina Botanică (2000), adresate lui Petru Creția, Miron Radu Paraschivescu, Norman Manea și Mircea Muthu, dezvăluie complexitatea personalității lui P., completând imaginea artistului dedicat propriei creații până la a-și confunda viața
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288790_a_290119]
-
din istoria principalelor evenimente, explică geneza sau procesul de creație a unor capodopere, motivează atitudini, relevă procese de conștiință sau pasiuni și slăbiciuni general umane. În funcție de conținut, dimensiuni, particularități stilistice și de mijlocul prin care se transmit, compozițiile cu caracter epistolar poartă diverse denumiri. a. Biletul este o scrisoare de câteva propoziții, având un conținut simplu, prin care se transmit comunicări scurte (întrebări, rugăminți, vești, invitații). Biletul se folosește între persoane egale ca poziție socială, vârstă sau grad de rudenie. Exprimarea
Compunerile şcolare : forme eficiente de stimulare a creativităţii elevilor by Elena Sonea () [Corola-publishinghouse/Science/653_a_1256]
-
celor transmise. În functie de conținutul lor, telegramele sunt de mai multe feluri: a) Telegrama de felicitare b) Telegrama de mulțumire c) Telegrama de condoleanțe d) Telegrama de răspuns e) Telegrama oficială c. Scrisoarea amicală este un text cu caracter epistolar prin care se transmit informații vizând, intim și direct, relațiile de prietenie dintre persoane (recurgând la un ton amabil și afectuos). d. Scrisoarea de rugăminte (sau de cerere) este un text epistolar prin care se solicită cuiva fie un serviciu
Compunerile şcolare : forme eficiente de stimulare a creativităţii elevilor by Elena Sonea () [Corola-publishinghouse/Science/653_a_1256]
-
c. Scrisoarea amicală este un text cu caracter epistolar prin care se transmit informații vizând, intim și direct, relațiile de prietenie dintre persoane (recurgând la un ton amabil și afectuos). d. Scrisoarea de rugăminte (sau de cerere) este un text epistolar prin care se solicită cuiva fie un serviciu, fie un lucru, fie un ajutor bănesc. Indiferent de natura relațiilor cu persoana căreia i se adresează, cererea trebuie formulată în limitele bunului simț, prin folosirea unui ton și a unor expresii
Compunerile şcolare : forme eficiente de stimulare a creativităţii elevilor by Elena Sonea () [Corola-publishinghouse/Science/653_a_1256]
-
fie un ajutor bănesc. Indiferent de natura relațiilor cu persoana căreia i se adresează, cererea trebuie formulată în limitele bunului simț, prin folosirea unui ton și a unor expresii care să nu deranjeze. e. Scrisoarea de mulțumire este un text epistolar prin care se transmite mulțumirea către o persoană pentru îndeplinirea unei rugăminți sau pentru alte acțiuni (o invitație, un dar, o urare, o felicitare). Acest tip de scrisoare mai poate conține menționarea calităților persoanei care a satisfăcut rugămintea, o asigurare
Compunerile şcolare : forme eficiente de stimulare a creativităţii elevilor by Elena Sonea () [Corola-publishinghouse/Science/653_a_1256]
-
Se elaborează în termeni cât mai căldurosi, fără exagerări de stil. Structura unei scrisori de felicitare este, de regulă, următoarea: * locul și data redactării; * formula de adresare; * felicitarea propriu zisă; * formula de încheiere. g. Scrisoarea familială este textul cu caracter epistolar adresat părinților, copiilor sau unor rude, prin care se transmit informații legate de viața intimă de familie. h. Scrisoarea de condoleanțe exprimă rudelor sau prietenilor celui dispărut sentimente de durere și compasiune, motivate printr-un elogiu adus vieții și activității
Compunerile şcolare : forme eficiente de stimulare a creativităţii elevilor by Elena Sonea () [Corola-publishinghouse/Science/653_a_1256]