681 matches
-
multe năpaste ne-am jucat prea puțin de-a întregul de-a androginul lui platonde-a ce-ar fi fost dacă am fi fost acum resemnați printre rânduri judecați și blamați ajutăm lumea fără păcate să adune pietre pentru un poem epitaf despre eternitate... XI. DOAR DOUĂ, de Păpăruz Adrian , publicat în Ediția nr. 2012 din 04 iulie 2016. înjurături mi-au rămas (de la tata) primordiale ce-i drept și acelea lipite de timpanul urechii stângi pe care un orelist practicant budhist
PĂPĂRUZ ADRIAN [Corola-blog/BlogPost/377701_a_379030]
-
ne-am jucat prea puțin de-a întregul de-a androginul lui platon de-a ce-ar fi fost dacă am fi fost acum resemnați printre rânduri judecați și blamați ajutăm lumea fără păcate să adune pietre pentru un poem epitaf despre eternitate ... Citește mai mult în neștire prin toate femeile care m-au iubit pe tine te zideam te doream mânăstire nici nu știam dacă exiști în această viață zăludă doar gândul ți-l ghiceam pe cer când uneori îmi
PĂPĂRUZ ADRIAN [Corola-blog/BlogPost/377701_a_379030]
-
ne-am jucat prea puțin de-a întregul de-a androginul lui platon de-a ce-ar fi fost dacă am fi fost acum resemnați printre rânduri judecați și blamați ajutăm lumea fără păcate să adune pietre pentru un poem epitaf despre eternitate... XIII. LUI ÎI CREȘTEAU ÎNTREBĂRILE DIN PIEPT, de Păpăruz Adrian , publicat în Ediția nr. 1966 din 19 mai 2016. lungi nesemănate și urcau împletite haotic până la streașina orizontului șerpuiau pe bulevarde printre picioarele plimbătoare de iubiri și de
PĂPĂRUZ ADRIAN [Corola-blog/BlogPost/377701_a_379030]
-
cărțile, oglinzile borgesiene sunt o lume în lume, un labirint în labirint: "Iată locurile / unde se irosește tandrețea / și sufletul e doar cu sine însuși" (Împrejurimi). Sau, în anii bătrâneții, un vers mai exact: "Sunt o oglindă, un ecou, un epitaf (Zilele de ieri). Nu cumva noi oamenii suntem o "oglindă spartă", sau doar un vis al oglinzii, se întreabă în Beppo sau Poemul conjectural. Toate oglinzile lui Borges ne redau un "profund univers țesut din reflexe". Oglinda va păstra totul
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
versiune prescurtata a Țiganiadei lui Ion Budai- Deleanu. Revista publică folclor dobrogean și studii despre poetul latin Ovidiu, exilat la Tomis: Carol Blum, Cauzele relegării poetului P. Ovidius Nașo la Tomis (1928), St. Bezdechi, Din elegiile lui P. Ovidiu Nașo (Epitaful lui Ovidiu, Dor de țară, Originea numelui Tomis, Iarna la Tomis, Atacurile barbarilor ș.a. (1924-1928). M. Pricopie traduce din Horațiu, Hugo și Eichendorff, Gr. Sălceanu din Baudelaire (Omul și moartea, 1924), din Verlaine și din Hugo (1924). Recenziile la cărți
ANALELE DOBROGEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285334_a_286663]
-
langueur) (Drăgănescu-Vericeanu, 1974 : 207) Totul e-n așteptare. Totul albastră văpaie. (Mânzul) (Blaga, 2010 : 238) Tout est en attente. Tout bleu rayon ardent. (Le poulain) (Miclău, 1978 : 437) Mumele sfintele luminile mii, mume sub glii îți iau în primire cuvintele. (Epitaf) (Blaga, 2010 : 254) Leș mères saintes milliers de lueurs mères des profondeurs accueillent țes paroles. (Épitaphe) (Miclău, 1978 : 449) [...] în panică furnicile își căra sub chip de ouă-larve viitorul. (Dumbrava africană) (Blaga, 2010 : 330) [...] leș fourmis dans la panique du
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
mort, dans le folklore roumain). Comme îl n'y a pas de correspondant dans le folklore français pour traduire ces noms, on retrouve dans leș traductions, en tânt qu'équivalent, le terme " mère " (ou " mères ", au pluriel). Voir Lucian Blaga, Epitaf, în Opera poetica, op. cît., p. 254. Zic: Tata mersul sorilor e bun. El tace pentru că-i e frică de cuvinte. (De mână cu Marele Orb) (Blaga, 2010 : 120) Je dis : Père, la marche des soleils est bonne. Îl se
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
majuscule dans le premier cas, îl l'a abolie dans la deuxième situation, par faute d'inattention ou peut-être parce qu'il l'a considérée inappropriée. [...] ești în mine. Ești, iată, Aducere-aminte, singurul triumf al vieții asupra morții și ceții. (Epitaf pentru Euridike) (Blaga, 2010 : 318) [...] tu es en moi. Tu es, voilà, Souvenir et de la vie le seul triomphe sur la brume et la mort amorphes. (Épitaphe pour Eurydice) (Miclău, 1978 : 469) Le moț " Aducere-aminte " est chargé de sens métaphorique
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
țes midis voûtés " (L'oiseau sacré) (Stolojan, 1992 : 65) ; " ceasul verde al pădurii " " l'heure verte de la forêt " (Septemvrie/Septembre) (Miclău, 1978 : 373) ; " minutarele vremii " " leș aiguilles du temps " (Poetul/Le poète) (Miclău, 1978 : 427) ; " nebănuitele trepte " " leș marches insoupçonnées " (Epitaf/Épitaphe) (Miclău, 1978 : 449). Quelques images métaphoriques se prêtent elles aussi à la traduction littérale : Cu miros de ger în lâna vine un batran. " " Un vieillard arrive dans să fourrure à l'odeur de froid. " (La mănăstire/Au monastère) (Miclău
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
433, Mânzul (Le poulain), p. 435, Sfanțul Gheorghe bătrân (Saint Georges vieux), p. 439, Sud (Sud), p. 441, Dumbrava roșie (Le taillis rouge), p. 443, Ardere (Combustion), p. 445, Cântec pentru anul 2000 (Chanson pour l'an 2000), p. 447, Epitaf (Épitaphe), p. 449, Poeții (Leș poètes), p. 453, Întâia dumineca (Le premier dimanche), p. 455, Zi de septemvrie (Jour de septembre), p. 457, Oraș în noapte (Ville dans la nuit), p. 459, Dacă m-aș pierde (Și je me perdais
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
septemvrie (Jour de septembre), p. 457, Oraș în noapte (Ville dans la nuit), p. 459, Dacă m-aș pierde (Și je me perdais), p. 463, Supremă ardere (Suprême combustion), p. 465, Œdip în fața sfinxului (Œdipe devant le sphynx), p. 467, Epitaf pentru Euridice (Épitaphe pour Eurydice), p. 469, Catren (Quatrain), p. 471, Glas de seară (Voix du soir), p. 473, Cântecul obârșiei (La chanson de la source), p. 475, Scoici (Coquilles), p. 479, Dumbrava africană (Bois africain), p. 481, Cariatide (Cariatides), p.
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
traduit par Paula Romanescu, op. cît., p. 9-10. 1446 V. Lucian Blaga, Nu-mi presimiți? (Le comprends-tu?) et Scrisoare (Lettre), în 65 poèmes, traduit par Paula Romanescu, op. cît., p. 19 et respectivement 45. 1447 V. Lucian Blaga, Dor (Dor), Epitaf (Épitaphe), Greierușa (La cigale) et 9 mai 1985 (Le 9 mai 1895), în 65 poèmes, traduit par Paula Romanescu, op. cît., p. 41, 54, 55 et respectivement 57. 1448 Lucian Blaga, Frumoase mâini (Jolies mains...), în 65 poèmes, traduit par
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
p. 102, Biografie (Biographie), p. 116, Echinocțiu (Équinoxe), p. 120, În munți (Dans leș montagnes), p. 122, Noapte ecstatică (Nuit extatique), p. 126, Biblică (Biblique), p. 130, Rune (Runes), p. 140, La curțile dorului (Au seuil du mystère), p. 148, Epitaf (Épitaphe), p. 170, Götterdämmerung (Götterdämmerung), p. 178, Drum prin cimitir (La route du cimetière), p. 182, Epitaf pentru Euridike (Épitaphe pour Eurydice), p. 192, Ce aude unicornul (Ce qu'entend la licorne), p. 214. 1526 V. în Jean Poncet (dir.
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
Noapte ecstatică (Nuit extatique), p. 126, Biblică (Biblique), p. 130, Rune (Runes), p. 140, La curțile dorului (Au seuil du mystère), p. 148, Epitaf (Épitaphe), p. 170, Götterdämmerung (Götterdämmerung), p. 178, Drum prin cimitir (La route du cimetière), p. 182, Epitaf pentru Euridike (Épitaphe pour Eurydice), p. 192, Ce aude unicornul (Ce qu'entend la licorne), p. 214. 1526 V. în Jean Poncet (dir.), Lucian Blaga ou le chant..., op. cît. : Lucian Blaga, Lumina de ieri (La lumière d'hier), p.
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
critică”, iar în noiembrie 1918, în „Cartea vremii”, suprimând subtitlul „Revistă de cultură generală”. Directori sunt A. Ștefănescu (1915-1916) și Alex. Ștefanopol (1918-1919). Publicație modernistă, C. M. se bucură de colaborarea constantă a lui G. Bacovia (Amurg antic, Nervi de primăvară, Epitaf, Poemă în oglindă - semnată G. Andoni, Trudit, Lacustră, Pastel, Nocturnă, Interior trist ș.a.), tipărește versuri simboliste semnate de D. Teleor, Mihai Săulescu, Al. T. Stamatiad și o poezie de Șt. Petică. Din perioada bucureșteană a revistei se rețin colaborările cu
CRONICA MOLDOVEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286528_a_287857]
-
Sârca ș.a. Plănuia o lucrare fundamentală pentru istoria țării, inspirată de Corpus Inscriptionum Latinarum al lui Th. Mommsen. S-a numărat printre fondatorii Societății Științifice și Literare din Iași. A publicat două lucrări de arheologie, Antichitățile de la Cucuteni (1885) și Epitaful aflat la Bunești (1888). În manuscris i-a rămas o lucrare despre Inscripțiile și notele adunate din mănăstirile Moldovei și Bucovinei. Îl interesau istoria pământului, evoluția speciilor, originea omului. Împreună cu Ed. Gruber a făcut experiențe psihologice în domeniul „audiției colorate
BELDICEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285682_a_287011]
-
nu mai folosisem cuvântul acesta din copilărie... După-masă, în soarele de toamnă care lumina interiorul criptei mele, am citit inscripțiile de pe plăcuțele de marmură fixate pe pereți. De fapt, era o capelă mică, aparținând familiilor Belval și Castelot. Iar laconicele epitafuri de pe plăcuțe evocau intermitent istoria lor. Încă eram prea slăbit. Citeam una sau două inscripții și mă așezam pe dale, respirând ca după un mare efort, cu capul vâjâind de amețeală. Născut în 27 septembrie 1837 la Bordeaux. Decedat în
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
un cântec, o salvă, un poem, o senzație - iar șuvoiul timpului își relua cursa între data nașterii și cea a morții. Născută în 26 august 1861 la Biarritz. Decedată în 11 februarie 1922 la Vincennes... Am înaintat încet de la un epitaf la altul: Căpitan de dragoni al Împărătesei. General de divizie. Pictor de scene istorice, atașat pe lângă armatele franceze: Africa, Italia, Siria, Mexic. Intendent general. Președinte de secție la Consiliul de Stat. Literată. Fost mare referendar al Senatului. Locotenent în regimentul
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
În zădar ți-ai bate joc Și de moarte, căci cu râsul nu se farmecă din loc. CHALKIDIAS Admirabil e tăiată piatra asta. De la cine? Alkibiades ți-o dete? LAIS Nu. Megakles. Dar de tine Să vorbim. De ce încunjuri? CHALKIDIAS Epitaful să-l compunem? LAIS O! Te rog... CHALKlDIAS E dar mai bine și mai vesel să ne punem Să vorbim de-astă brățară. Are numai un defect, Că ridică prea mult creții hainei. Altfel stă perfect. E-o lucrare prea
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
Oiargos), preot al zeului Apollo și întemeietor al misterelor care-i poartă numele. Prin cântecele sale, Orfeu îmblânzea stihiile dezlănțuite ale naturii, așa cum a făcut-o, de exemplu, în timpul expediției argonauților, când a potolit prin (des)cântec furtuna. Într-un epitaf dedicat lui Orfeu (Antipater din Sidon, secolul al II-lea î.e.n.) stă scris : Orfeu [prin farmece]... nu vei mai adormi furtuna, nici grindina potopitoare, Nici viscolul stârnind zăpezi, nici vuietul hainei mări (Antologia palatină, VII, 8 ; cf. 69, p. 8
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
nici ideal. Ce e mai activ și mai dificil într-o "ideologie socială" nu trece prin cuvinte. Un discurs poate avea sau nu impact; un om de idei își poate domina contemporanii; convingerea unei mulțimi este de altă natură. Un epitaf, o blasfemie, un vitraliu spun și fac mai mult decît un in-cvarto de teologie. "Oamenii care gîndeau ca Bossuet" nu o făceau fiindcă îl citiseră sau îl ascultaseră pe Bossuet în persoană, nici fiindcă auziseră vorbindu-se de el, ci
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
sa, București, 1972; Max Gallo, Italia lui Mussolini, București, 1969 (în colaborare cu Anca Balaci); Gilles Perrault, Secretul zilei Z, București, 1969; Simon Wiesenthal, Asasinii printre noi, pref. Ioan Grigorescu, București, 1969 (în colaborare cu V. T. Spânu); Eric Ambler, Epitaf pentru un spion, București, 1970; Christian Bernadac, Medicii blestemați, București, 1970, 186 de trepte. Mauthausen, București, 1983; Rumer Godden, Bătălia de la Villa Fiorita, București, 1971; Nordhal Grieg, Dar mâine..., București, 1973; Henri Troyat, Viața lui Tolstoi, I-III, pref. Tatiana
MARIAN-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288022_a_289351]
-
se mențin în limita unei ținute demne, indicând un spirit pe cât de echilibrat, pe atât de vioi și pătrunzător. Prozodia lasă pe alocuri de dorit, din cauza neglijențelor de ritm. Se întâlnesc totuși câteva catrene antologice, precum epigrama Unor parveniți sau epitafurile închinate lui Cincinat Pavelescu și lui Al. Calotescu-Neicu. A mai publicat o monografie a insulei Ada-Kaleh (1936), în care surprinde cu sensibilitate poezia unui colț de Orient neatins de modernismul occidental, iar în colaborare cu Cesar Pruteanu a scris feeria
MARCUS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288009_a_289338]
-
și câteva fragmente autobiografice, în timp ce versurile, corespondența și însemnările din Moara dracilor (1999) evocă sobru și concis momente trăite în timpul detențiilor politice. SCRIERI: Haz de necaz, pref. Radu D. Rosetti, [Ploiești], 1943; Epigrame, pref. Mircea Iorgulescu, București, 1973; Epigrame și epitafuri, București, 1976; Lacrima scoicilor, București, 1979; Mărturie mincinoasă, București, 1983; Citație pentru un necunoscut, București, 1988; Liberal din tată-n fiu, București, 1996; Moara dracilor, București, 1999; Trident Quintus (în colaborare cu Ion Ionescu-Quintus și Nelu Ionescu-Quintus), postfață Florin Sicoe
IONESCU-QUINTUS-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287592_a_288921]
-
paraclis, descoperite la mănăstirea Văratic. C.Z. Buzdugan semnează mai multe eseuri: Poezia feminină - despre scriitoarele Carmen Sylva, Elena Farago (Fatma), Maria Baiulescu, Natalia Iosif, Riria (Coralia Xenopol), Maria Mavrodin, Maria Cunțan; Scrierile doamnei Sofia Nădejde, Între morminte - despre literatura epitafurilor. La rubrica „Cronica”, Duiliu Zamfirescu, cel „care pretinde că se trage din împărații bizantini”, este sancționat pentru „ieșirea împotriva poporanismului” prin atacul „contra lui Coșbuc și Goga”. Revista conține și traduceri din Corneille, Lenau, Shakespeare. Alți colaboratori: Elena Farago, C.
DUNAREA DE JOS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286918_a_288247]