562 matches
-
-lea>. Fiind că țăvile ci au a să așăza pentru aducirea apei să fac la Ruzberg, undi și sînt datoriu a mergi spre a le probălui dacă aceste sînt făcute după planul dat, în calitaoa și măsurili cerute, apoi și Epitropia, spre înlesnire mergirii mele acolo, cât și întoarcirii, îmi va slobozi pentru cheltuiala drumului douzăcișicinci galbini, precum și câte zăci galbini pi lună pentru viețuirea me pi câtă vreme voi sta acolo, după trebuința ci va urma și porunca Epitropii. Al
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
îmi va slobozi pentru cheltuiala drumului douzăcișicinci galbini, precum și câte zăci galbini pi lună pentru viețuirea me pi câtă vreme voi sta acolo, după trebuința ci va urma și porunca Epitropii. Al 7<-lea>. De asămine, să fiu siguripsit din partea Epitropii că la orici prifacire <a> mădulărilor, eu să nu fiu dipartat supt nici un cuvânt, îndeplinindu-mi datoriile prescrisă mai sus, ci să fiu neschimbat pâr la închierea lucrării. Cătră toate aceste, dar, mă mai îndatoresc a fi cu cea mai
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
mai mare eczactitate și luare aminte spre îndeplinirea datoriilor prescrisă mai sus, fără însă a mă pute agiuta cu vreo străină protecsii la vreo câtă de mică împrotivă urmare. Pentru care, dar, închiindu-să două de asămine <acte>, pi acel din partea Epitropii mi s-au încredințat mie, iar acel din parte-mi s-au primit în canțileria Epitropii, spre a-l ave de privăzut la îndatoririle mele. Mihalik de Hodocin No. 222 1844, Dechemvrii 15 SJIAN, Departamentul Lucrărilor Publice Moldova, dosar 292
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
pute agiuta cu vreo străină protecsii la vreo câtă de mică împrotivă urmare. Pentru care, dar, închiindu-să două de asămine <acte>, pi acel din partea Epitropii mi s-au încredințat mie, iar acel din parte-mi s-au primit în canțileria Epitropii, spre a-l ave de privăzut la îndatoririle mele. Mihalik de Hodocin No. 222 1844, Dechemvrii 15 SJIAN, Departamentul Lucrărilor Publice Moldova, dosar 292/ 1843, f. 28. 9 25 mai 1848 Cătră Cinst<ita> Epitropie a Casei Apelor din Prințipatul
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
s-au primit în canțileria Epitropii, spre a-l ave de privăzut la îndatoririle mele. Mihalik de Hodocin No. 222 1844, Dechemvrii 15 SJIAN, Departamentul Lucrărilor Publice Moldova, dosar 292/ 1843, f. 28. 9 25 mai 1848 Cătră Cinst<ita> Epitropie a Casei Apelor din Prințipatul Moldovei În privire că peste puține săptămâni are a se săvârși apeducul din capitala Iași, subscrisul ia îndrăzneală a supuni, prin aceasta, cinst<itei> Epitropii a sa tânguire, ce este întemeiată pe rezoane drepte, pozitive
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
peste puține săptămâni are a se săvârși apeducul din capitala Iași, subscrisul ia îndrăzneală a supuni, prin aceasta, cinst<itei> Epitropii a sa tânguire, ce este întemeiată pe rezoane drepte, pozitive, și netăgăduite, fiind plin de încredere că cinst<ita> Epitropie va binevoi a lua de aproape în considerație această tânguire. În locul vechiului apeduc, de la anul 1803 până acum, s-au prefăcut din nou de patru ori cu mari cheltuieli și totuși capitala nu mai ave apa deagiuns. Subscrisul au proiectat
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
repetatele sale declarații necăpătând nici un răspuns, subscrisul este nevoit a cere încă o dată, hotărâtoriu, o despăgubire măsurată a lefii sale de 150 # pe anul 1844. Afară de aceasta, când proprietarii fabricei de la Rușberg, în anul 1845, au trimis înapoi cinst<itei> Epitropii contracturile atingătoare de lucrarea țevilor trebuitoare, declarând hotărâtoriu că nu pot lucra țevile cerute, în greutate de 6.000 cântare 18, ci numai de 9.000, atunce subscrisul, prin a sa mijlocire credincioasă, au isprăvit ca numiții proprietari să facă
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
cu așa credință o asemenea economie, apoi că după cuviință i s-ar căde din soma aceea de mai bine de 3.000 galbini ce au cruțat statului, o mulțămire cel puțin cu proțentul ei. Pe lângă aceasta, dacă cinst<ita> Epitropie va lua în privire că subscrisul, în cei întâi ani ai slujbelor sale, n-au primit regulat nici leafa sa cea foarte moderată, care în cursul slujbelor sale celor ostenitoare de atâția ani, de-abie i-au agiuns spre întâmpinarea celor
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
slujbelor sale, n-au primit regulat nici leafa sa cea foarte moderată, care în cursul slujbelor sale celor ostenitoare de atâția ani, de-abie i-au agiuns spre întâmpinarea celor de nevoie. De aceea, subscrisul, cu încredere nădăjduiește că cinst<ita> Epitropie va binevoi a lua în dreaptă băgare de samă întemeiatele ceriri mai sus propuse, le va înfățoșa după cuviință Preaînălțatului Domn și-i va mijloci o despăgubire dreaptă și cuvenită. Mihalic de Hodocin 1848, mai, 25, Iași [Rezoluție:] Să va
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
lui ce sunt deosebitoare între această moșie și alte locuri ce sunt date mai înainte”. Orașul înceta, astfel, să mai fie târg domnesc, toate obligațiile locuitorilor față de puterea centrală fiind suspendate. Treburile administrative ale așezării au fost trecute în grija Epitropiei bisericii Sfântul Ioan și a fruntașilor locali. Din acest moment și până în decembrie 1867, orașul a cunoscut o dezvoltare administrativ teritorială bipolară, având în cursul pârâului Cuejdi o veritabilă linie de demarcație: vechea vatră domnească din partea dreaptă a pârâului a
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
asemene Spital să fie în casele mele ce le am în Bacău, lângă școla publică, fiind locul acel mai îndămănatic cu tote înzestrările unui spital”. Ocârmuirea spitalului și a moșiei Chetriș (1.220 hectare) a fost trecută în sarcina unei Epitropii - formată din aga Dimitrie Strat, serdarul Iancu Vasiliu și protoiereul ținutului Bacău, iconomul Enache Petrovici. La rândul lor, după 1859, cei trei epitropi au cedat Primăriei Bacău toate drepturile de administrare ale spitalului. Finanțarea activităților medicale a fost asigurată prin intermediul
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
de scarlatină din perioada noiembrie-decembrie 1903. Pe data de 25 noiembrie, Serviciul sanitar comunal i-a cerut lui I. Herșcovici - pe atunci, președintele comunității evreilor din Bacău - „să răspundă de urgență, dacă poate să pună la dispoziția comunei spitalul israelit”. Epitropia locală a Comunității Israelite a decis imediat „să deschidă porțile spitalului la 1 decembrie a.c., datorită bolnavilor lipsiți de mijloace, dar și din cauza numărului mare de bolnavi de scarlatină” (în acel an, la nivelul orașului, cele mai multe cazuri s-au înregistrat
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
Valea Seacă, 2.391,40 hectare și Tazlăul Sărat, ce măsura 1.436,91 hectare. În afara proprietăților menționate mai sus, din categoria marilor moșii mai putem aminti aici moșia Elenei Grigorescudin comunele Hârja și Oituz (aproximativ 10.000 ha.), moșia Epitropiei Sfântului Spiridon din Iași întinsă peste satele Blăgești, Buda, Valea lui Ion din județul Bacău, dar și în satul Socea-Cândești din județul Neamț (aproximativ 7.200 ha.), moșia lui C. Miclescu din comuna Leca (1.048 ha.), moșia deținută de
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
serioase și moralizatoare sau satirice și vesele, (...) chiar pe mulți învățați și oameni cu gusturi alese”. Foarte adesea, în special în perioada interbelică, aceste petreceri au luat forma balurilor mascate. Pe 28 februarie 1924, de exemplu, a fost organizat de către Epitropia comunității israelite „un splendid bal mascat și costumat”. În acordurile „muzicei Regimentului 5 Artilerie Grea”, acesta s-a desfășurat în cadrul saloanelor domnului Milcovici, ce erau „feeric ornate și luminate a giorno”. O atracție a acestui tip de eveniment era și
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
Tanacu; Gavril Macri - arendașul moșiei Moara Grecilor, proprietate a Academiei Române; D. Anastassiu - arendaș Moara Domnească; Moritz Juster - arendaș Ferești; Simon Kron - arendașul moșiei Valea Rea (acum, Văleni); Ioan Sabrinius - arendașul moșiei Boroșești, com. Valea Satului (acum, jud. Iași) proprietatea a Epitropiei Spitalului Sf. Spiridon din Iași; Frații Mavrojani - arendașii moșiei Rediu-Scânteia, proprietate a lui Gheorghieș Racoviță. Iată cum își începea memoriul către Prefectura Vaslui, Manole Varipati, administratorul moșiei Chițoc-Bahnari, proprietate a „...Dlui P. Gh. Topali”: „...la apelul Dumneavoastră și ținând cont
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
Pe 28 septembrie 1930, conducerea Comunității acordase un ajutor de 100 de lei „...unui trecător sărac VAGABOND (subl.ns.) dela colonia Răducăneni”. b. Satin negru pentru un steag funerar creștin Pe data de 30 martie 1930, în cadrul unei ședințe extraordinare, „Epitropia Comunității Israelite din Huși” (aceasta era, cu certitudine, denumirea completă a asociației de întrajutorare hușene), s-a aprobat „...suma de 60 de lei pentru cumpărarea de satin negru cu ocazia morții Lordului Balfour”. Suma fusese ordonanțată „D-lui D. Grünberg
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
realizarea „patriei evreilor” în Palestina. După cum se știe, acest lucru s-a întâmplat dar mai târziu și cu mari frământări politico-militare în Orientul Mijlociu. c. Cheltuielile cu personalul propriu dar și cu azilul de bătrâni evrei Dacă ne închipuim că această „epitropie” primea ceva bani de la statul român cu titlul de subvenție, ne înșelăm amarnic. De asemenea, credem că nici „centrala” bucureșteană nu-i umplea de parale pe co religionarii din Huși. Banii care se adunau în conturile comunității proveneau exclusiv din
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
instituției statului român, reiese din „ordonanța de plată” nr.236/10 august 1930, în care am găsit scrise următoarele la rubrica „felul cheltuelei”: „... subvenție (subl.ns.) cu ocazia alegerilor din 20 mai 1930, făcută Primăriei Huși”. După cum spuneam, pe spatele Epitropiei Comunității evreiești din Huși mai trăia și o sumă de instituții proprii, bașca Azilul de bătrâni a cărui funcționare normală era subvenționată din plin și probabil în totalitate. Din statele de salarii ale personalului pe luna august 1929, am reținut
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
erau, aproximativ în ordine, următoarele: sinagogă, cimitir, baie, spital și școală. În acea perioadă (1929-1930) venise rândul unei reparații capitale a băii propriei comunități din Huși. Desigur, cheltuielile au fost mari deoarece și ambițiile de perfecțiune ale ștabilor din conducerea epitropiei sau ai administrației comunității erau mari iar bani, după cum se va vedea, erau destui. Cât despre așa-zisa fabrică de azimă, trebuie să punem la curent publicul cititor asupra cuvântului „azimă”, care înseamnă o turtă din aluat nedospit folosită atât
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
ce esențe de lemn achiziționase comunitatea de la „Depositul de lemne Mendel Țipris” din Huși, strada Cuza Vodă, nr.80: „Dulapi de stejar și de tei și țăruși de stejar”. Leiba Alaman, probabil maistru la de toate, inclusiv la lemne, revendica epitropiei evreiești pe data de 14 martie 19230, suma de 700 de lei pentru: „...repararea mașinei de azimă și 4 colțare prin fixarea postamentului mașinei”. În aceeași zi, hahamul I. Cuperman încasa de la casieria instituției suma de 462 de lei, ce
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
tristețe și neliniște, pierdere a optimismului. 4 r. 31 33 : „dacă știam dinainte că mergi și sf. ta ceream și eu un loc mai de mult, dar acum s-au dat toate locurile gratis, câte au fost de dat de la Epitropie.” dorința de a fi alături de cei dragi nu poate fi mereu împlinită, în special din cauza conjuncturilor financiare neprielnice. 101 5 p. 186, r. 15 16 : „Dacă nu ne-om mai vedă, cât mai trăim, apoi ...morți... D-zeu știe!” dorința
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
Maiorescu ar fi avut aici adormit “un odor” - cum scrie Creangă într-o scrisoare către mentorul său la București, avea în stăpânire pe veci toată întinderea pământurilor Țicăului de Sus, Șorogari și Ciric și până la Sărărie și Cucu. Și această epitropie (administrație) a sfintei biserici “Buna Vestire”, fiind atotstăpânitoare, dădea pământ de casă și ocol pentru vite și păsări, cu bezmăn (impozit) tuturor acelora care erau fețe bisericești: preoți de mir, diaconi, dascăli, clopotari, călugări care doreau să se mirenească etc.
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
diaconi, dascăli, clopotari, călugări care doreau să se mirenească etc. Astfel că și părintele Panuș căpătă o bucată de pământ, în 1835, pe care construi casa descrisă mai sus. Peste doi ani, în 1837, un diacon primi pământ de la aceeași epitropie și construi și el o casă cu “două cămări și una în spate”, acoperită cu stuf - viitoarea bojdeucă a lui Ion Creangă, situată pe strada Țicăul de Sus nr. 4. Deci, cele două case stăteau față în față, le despărțeau
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
posesie în anul 1841 a Mariei, văduva lui Harabagibașa, pe o vie din satul Nebuna, aflată pe moșia mănăstirii Cetățuia. Între acele documente am mai găsit și un „Jurnal” (proces-verbal) întocmit la 26 septembrie 1841. Ascultă un fragment din acesta: „Epitropia Sfîntului Mormînt din Moldavia au ascultat jalba văduvii Mariei ce au fost soție mortului Iordache Harabagibașa... în cuprindere că: în vreme ciumii urmate la anul 1829 scoțîndu-să molipsiții de ciumă (aflați la mănăstirea Hlincea) în viea ei spre aerisire i
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
toată Rusia aruncată în caos și anarhie. [2] Cât despre Rusia, o spun verde, n-avem încredere într-un guvern autocratic, nu ne prezintă nici o garanție în sfințenia cuvântului iscălit. Petru cel Mare Cantemir Alex. II Carol I ["NU SUFERIM EPITROPIA NIMĂRUI"] 2257 [1] Face rău Austria că instigă cabale în contra noastră printr-un mizerabil ca Grădișteanu. Face * semicredibil Caricaturi. Nu crede în nimic. Femeile. Femeia lui (? ) agent provocator plătit de Rusia. Catolicismul ne împinge spre Rusia. Dobitocii de unguri Dunărea
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]