562 matches
-
sînt datoriu a o da spre a nu să faci stinghireală sau sminteală cât de puțin în eșirea apei, căci voi fi răspunzătoriu. Al 4<-lea>. Pi lângă soma țăvilor ce voi da proiect că va trebui la întinderea ce Epitropia va găsi de cuviință a să faci într-un an, sînt datoriu totodată a da lămurită socoteală și de materialul ci va trebui la așazarea lor. Al 5<-lea>. De asămine, și Epitropia, spre răsplătirea ostenelilor mele, să îndatorește a
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
proiect că va trebui la întinderea ce Epitropia va găsi de cuviință a să faci într-un an, sînt datoriu totodată a da lămurită socoteală și de materialul ci va trebui la așazarea lor. Al 5<-lea>. De asămine, și Epitropia, spre răsplătirea ostenelilor mele, să îndatorește a-mi da o leafă de trii sute cincizăci # (galbeni n.ns. D.V.) pi an, în trii ciferturi, numărându-mi-se fiiștecare cifert înainte de începirea lui. Al 6<-lea>. Fiind că țăvile ci au
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
-lea>. Fiind că țăvile ci au a să așăza pentru aducirea apei să fac la Ruzberg, undi și sînt datoriu a mergi spre a le probălui dacă aceste sînt făcute după planul dat, în calitaoa și măsurili cerute, apoi și Epitropia, spre înlesnire mergirii mele acolo, cât și întoarcirii, îmi va slobozi pentru cheltuiala drumului douzăcișicinci galbini, precum și câte zăci galbini pi lună pentru viețuirea me pi câtă vreme voi sta acolo, după trebuința ci va urma și porunca Epitropii. Al
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
îmi va slobozi pentru cheltuiala drumului douzăcișicinci galbini, precum și câte zăci galbini pi lună pentru viețuirea me pi câtă vreme voi sta acolo, după trebuința ci va urma și porunca Epitropii. Al 7<-lea>. De asămine, să fiu siguripsit din partea Epitropii că la orici prifacire <a> mădulărilor, eu să nu fiu dipartat supt nici un cuvânt, îndeplinindu-mi datoriile prescrisă mai sus, ci să fiu neschimbat pâr la închierea lucrării. Cătră toate aceste, dar, mă mai îndatoresc a fi cu cea mai
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
mai mare eczactitate și luare aminte spre îndeplinirea datoriilor prescrisă mai sus, fără însă a mă pute agiuta cu vreo străină protecsii la vreo câtă de mică împrotivă urmare. Pentru care, dar, închiindu-să două de asămine <acte>, pi acel din partea Epitropii mi s-au încredințat mie, iar acel din parte-mi s-au primit în canțileria Epitropii, spre a-l ave de privăzut la îndatoririle mele. Mihalik de Hodocin No. 222 1844, Dechemvrii 15 SJIAN, Departamentul Lucrărilor Publice Moldova, dosar 292
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
pute agiuta cu vreo străină protecsii la vreo câtă de mică împrotivă urmare. Pentru care, dar, închiindu-să două de asămine <acte>, pi acel din partea Epitropii mi s-au încredințat mie, iar acel din parte-mi s-au primit în canțileria Epitropii, spre a-l ave de privăzut la îndatoririle mele. Mihalik de Hodocin No. 222 1844, Dechemvrii 15 SJIAN, Departamentul Lucrărilor Publice Moldova, dosar 292/ 1843, f. 28. 9 25 mai 1848 Cătră Cinst<ita> Epitropie a Casei Apelor din Prințipatul
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
s-au primit în canțileria Epitropii, spre a-l ave de privăzut la îndatoririle mele. Mihalik de Hodocin No. 222 1844, Dechemvrii 15 SJIAN, Departamentul Lucrărilor Publice Moldova, dosar 292/ 1843, f. 28. 9 25 mai 1848 Cătră Cinst<ita> Epitropie a Casei Apelor din Prințipatul Moldovei În privire că peste puține săptămâni are a se săvârși apeducul din capitala Iași, subscrisul ia îndrăzneală a supuni, prin aceasta, cinst<itei> Epitropii a sa tânguire, ce este întemeiată pe rezoane drepte, pozitive
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
peste puține săptămâni are a se săvârși apeducul din capitala Iași, subscrisul ia îndrăzneală a supuni, prin aceasta, cinst<itei> Epitropii a sa tânguire, ce este întemeiată pe rezoane drepte, pozitive, și netăgăduite, fiind plin de încredere că cinst<ita> Epitropie va binevoi a lua de aproape în considerație această tânguire. În locul vechiului apeduc, de la anul 1803 până acum, s-au prefăcut din nou de patru ori cu mari cheltuieli și totuși capitala nu mai ave apa deagiuns. Subscrisul au proiectat
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
repetatele sale declarații necăpătând nici un răspuns, subscrisul este nevoit a cere încă o dată, hotărâtoriu, o despăgubire măsurată a lefii sale de 150 # pe anul 1844. Afară de aceasta, când proprietarii fabricei de la Rușberg, în anul 1845, au trimis înapoi cinst<itei> Epitropii contracturile atingătoare de lucrarea țevilor trebuitoare, declarând hotărâtoriu că nu pot lucra țevile cerute, în greutate de 6.000 cântare 18, ci numai de 9.000, atunce subscrisul, prin a sa mijlocire credincioasă, au isprăvit ca numiții proprietari să facă
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
cu așa credință o asemenea economie, apoi că după cuviință i s-ar căde din soma aceea de mai bine de 3.000 galbini ce au cruțat statului, o mulțămire cel puțin cu proțentul ei. Pe lângă aceasta, dacă cinst<ita> Epitropie va lua în privire că subscrisul, în cei întâi ani ai slujbelor sale, n-au primit regulat nici leafa sa cea foarte moderată, care în cursul slujbelor sale celor ostenitoare de atâția ani, de-abie i-au agiuns spre întâmpinarea celor
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
slujbelor sale, n-au primit regulat nici leafa sa cea foarte moderată, care în cursul slujbelor sale celor ostenitoare de atâția ani, de-abie i-au agiuns spre întâmpinarea celor de nevoie. De aceea, subscrisul, cu încredere nădăjduiește că cinst<ita> Epitropie va binevoi a lua în dreaptă băgare de samă întemeiatele ceriri mai sus propuse, le va înfățoșa după cuviință Preaînălțatului Domn și-i va mijloci o despăgubire dreaptă și cuvenită. Mihalic de Hodocin 1848, mai, 25, Iași [Rezoluție:] Să va
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
venit anunțul adus de un om care a spus că trebuie să ridicăm țigla din vagon a doua zi până la ora 12, pentru ca să nu plătim locație. Cunoscând marea lipsă de bani, anunțul ne-a îngrijorat. N-am putut discuta cu epitropii și cu Consiliul Parohial decât în zorii Zielei Invierii. Credincioșii au decis ca oricât ar fi de mare locația pentru întârziere, să serbăm în pace Ziua învierii, iar a doua zi de Paști să meargă treizeci de căruțe cu cai
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
rânduri; 1608-1617 și 1619-1629, el fiind și ctitorul Mănăstirii Dragomirna. În 1715 se Înființează Spitalul Colțea pe lângă Biserica Colțea din București, apoi la 1721 apare la Schitul Tărâța din Iași lazaretul pentru sărăcimea Iașului, ca la 1752 să se Înființeze Epitropia Spitalelor Sfântul Spiridon din Iași care se va extinde treptat În toată Moldova. În 1757 la Focșani se Înființează Spitalul de la Sfântul Prooroc Samoil pentru bolnavii de orice religie și naționalitate, cărora li se vor acorda asistență medicală gratuită, iar
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
era moșia lui Tomozei, care includea teritoriul actualelor sate: Valea Boului (Livezi), Gorghești, Taula, Dealu Perjului, Onceștii- Vechi, precum și siliștile: Urzica, Chiliana și Cuibărești. Moșia făcea parte din trupul moșiei Mănăstirii Răchitoasa ce era subordonată Mânăstirii „Sf. Spiridon” din Iași („Epitropia Casei Sf. Spiridon”) și se mărginea la est cu moșia Papadopol și la vest cu moșia lui Crețu. Proprietarul Tomozei se obliga să dea 10 oca1 de ceară pe an, dar care a crescut la 20 de oca în 1802
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
și marele Sinod ca nimic de acum înainte, nici episcop, nici cleric, nici monah, să poată moșii să-și închirieze sau a se băga pe sineși în lumești ocârmuiri de lucruri. Afară numai dacă legi s-ar chema la neapărată epitropie a celor nevârstnici sau episcopul cetății i-ar rândui să poarte grijă de lucruri bisericești, sau de orfani, sau de văduve fără purtări de grijă și de fețe ce mai ales au trebuință de bisericescul ajutor, pentru frica lui Dumnezeu
[Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
streșini rupte și crăpături la ferestre de bagi pumnul. Apoi ograda e plină de glod, așa Încât, primăvara era să se Înece un elev În noroi” . Nu toate inițiativele au primit soluții și nici toate clădirile finanțare. La finalul lunii septembrie, Epitropia Sf. Spiridon susținea că nu era pregătită să serbeze punerea pietrei fundamentale a spitalului de alienați de la Socola cu ocazia vizitei regelui , iar starea precară a Școlii profesionale de la Sf. Sava a determinat administrația comunală să nu o includă În
Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by I. NISTOR () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1283]
-
școlilor generale,în anul de învățământ 1893-1894 pentru comuna Hudești din județul Dorohoi se arătau următoarele: Hudeștii-Mari cu 5 cătune:Alba, Bașeu, Lupeni, Concești și Vatra. Prima școală este la Lupeni. Există din 1865. Localul este proprietatea comunei, clădit de epitropia numită prin testamentul răposatului Iordache Costache BoldurLățescu. E de cărămidă cu temelie de piatră, bun, încăpător, la loc sănătos și la îndemâna copiilor. Are două săli(9,30 x 6,50x3,35 și 9,30 x 6,50 x 3,34
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
emancipați, cât și din anuala dare de trei sute de galbeni, las spre înzestrarea ei și vor fi asigurați pentru totdeauna din fondul moșiei Hudești. Fondația aceasta să fie veșnică, pentru pomenirea mea și a neamului meu. Primăria Hudeștii-Mari luând îndatoririle Epitropiei prin înalt Decret Regal în ce privește biserica și școala, intervine cu adresa nr.317 din 16 aprilie 1881 către Protoierie și cere și un profesor special pentru un curs de muzică vocală bisericească, fixându-i salar de 150 lei lunar ca să
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
în rândul celorlalți este de derută, căci adevărul, rostit tranșant și asumat public, devine amenințător. Treptat, cuvintele Liliacului capătă tonalități profetice, mai ales că el este cel care proclamă dreptul Filului și al Inorogului la domnie: "Iară acmu în alégerea epitropiii Strutocamilei, toată dreptatea cu ochii am vădzut. Ce dintr-atâțea mari și înțelepți sfétnici, unul macara a cunoaște n-au putut (că decât Cămila mai mare Filul și decât buărul mai iute și mai comat ieste Inorogul)"22. Odată rostit, adevărul
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
agitate ale confruntării politice. Atent la nuanțe, Ciacalul știe că, deși nu lipsită de vină, Vidra a rostit totuși, cu toată ticăloșia sa înnăscută, adevărul: anume că întreaga șaradă nu era decât o strategie de a-l impune pe tronul epitropiei animalelor pe Strutocamila, deși firea nu-l recomandă pentru așa ceva. Când astfel de revoltați, precum Vidra, Ciacalul, Liliacul au posibilitatea de a se exprima public, aparențele se năruie și ceea ce părea o hotărâre democratică se dovedește a fi o decizie
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
amintind de Mateiu I. Caragiale (Mircea Scarlat), pentru a sugera ciclicitatea istoriei într-o viziune influențată de realismul magic și mitic sud-american. Virtuțile fanteziei epice (ca în scena dialogului Leontinei Vaideeni cu soțul îngropat sub camera unei locuințe administrate de Epitropie, la care locatarul Mincu asistă cu stupoare mucalită) sunt alterate uneori de excese ale procedeului coloristic, care la C. devine aproape manieră: gustul pentru minuția detaliului invadează ceea ce s-ar dori obiectivitate în urmărirea unor destine paralele, devenind privire caleidoscopică
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286374_a_287703]
-
Tanacu; Gavril Macri - arendașul moșiei Moara Grecilor, proprietate a Academiei Române; D. Anastassiu - arendaș Moara Domnească; Moritz Juster - arendaș Ferești; Simon Kron - arendașul moșiei Valea Rea (acum, Văleni); Ioan Sabrinius - arendașul moșiei Boroșești, com. Valea Satului (acum, jud. Iași) proprietatea a Epitropiei Spitalului Sf. Spiridon din Iași; Frații Mavrojani - arendașii moșiei Rediu-Scânteia, proprietate a lui Gheorghieș Racoviță. Iată cum își începea memoriul către Prefectura Vaslui, Manole Varipati, administratorul moșiei Chițoc-Bahnari, proprietate a „...Dlui P. Gh. Topali”: „...la apelul Dumneavoastră și ținând cont
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
Pe 28 septembrie 1930, conducerea Comunității acordase un ajutor de 100 de lei „...unui trecător sărac VAGABOND (subl.ns.) dela colonia Răducăneni”. b. Satin negru pentru un steag funerar creștin Pe data de 30 martie 1930, în cadrul unei ședințe extraordinare, „Epitropia Comunității Israelite din Huși” (aceasta era, cu certitudine, denumirea completă a asociației de întrajutorare hușene), s-a aprobat „...suma de 60 de lei pentru cumpărarea de satin negru cu ocazia morții Lordului Balfour”. Suma fusese ordonanțată „D-lui D. Grünberg
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
realizarea „patriei evreilor” în Palestina. După cum se știe, acest lucru s-a întâmplat dar mai târziu și cu mari frământări politico-militare în Orientul Mijlociu. c. Cheltuielile cu personalul propriu dar și cu azilul de bătrâni evrei Dacă ne închipuim că această „epitropie” primea ceva bani de la statul român cu titlul de subvenție, ne înșelăm amarnic. De asemenea, credem că nici „centrala” bucureșteană nu-i umplea de parale pe co religionarii din Huși. Banii care se adunau în conturile comunității proveneau exclusiv din
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
instituției statului român, reiese din „ordonanța de plată” nr.236/10 august 1930, în care am găsit scrise următoarele la rubrica „felul cheltuelei”: „... subvenție (subl.ns.) cu ocazia alegerilor din 20 mai 1930, făcută Primăriei Huși”. După cum spuneam, pe spatele Epitropiei Comunității evreiești din Huși mai trăia și o sumă de instituții proprii, bașca Azilul de bătrâni a cărui funcționare normală era subvenționată din plin și probabil în totalitate. Din statele de salarii ale personalului pe luna august 1929, am reținut
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]