257 matches
-
urmărind curbura arcurilor etc., toate având scop ornamental, artistic. Pridvorul rămâne cu impresia că aceste biserici au crescut direct din pajiște la fel ca și casele oamenilor, fiind integrate cu totul naturii înconjurătoare. Pictorii au reprezentat artistic neabătându-se de la erminia bisericească, ideile dogmatice, principiile moralei creștine, scene din istoria omenirii, momente importante din viața Bisericii și portrete de ctitori și sfinți. Hieratismului rigid al prototipurilor bizantine, meșterii moldoveni îi opun căldura expresiilor vii, respectul pentru adevărul figurii umane. Din Țara
etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
de la Sfinții Trei Ierarhi, unde ultimii doi se presupune că au lucrat ca ucenici”<footnote Ibidem, p. 426 footnote>. Zugravii în trecut „erau și cărturari prin însăși obiectul preocupărilor lor. Gheorghe zugravul într-un act se intitulează istoriografos - cunoscător al erminiei - știința reprezentării corpului omenesc, al prezentării anumitor persoane în legătură cu rolul pe care l-au avut sau li sa atribuit în Vechiul sau Noul Testament, ca și în tradiția creștină, cunoscător al meșteșugului zugrăvirii, de la pregătirea culorilor și pânzei până la punerea aurului
etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
scenă mai mare, tot martiraje ale unor sfinți. Unul dintre ei este răstignit asemenea Mântuitorului, iar alții sunt omorâți cu pietre. „Pictorii au reprezentat în acest registru pe unii apostoli martirizați prin răstignire asemenea Mântuitorului Hristos, contrar realității și indicațiilor Erminiei, care prevede numai pentru Sfântul Apostol Petru răstignirea cu capul în jos, pentru Sfântul Apostol Andrei răstignirea pe crucea greacă, iar pentru ceilalți apostoli și sfinți alte feluri de sfârșit mucenicesc”<footnote Irineu Crăciunaș, op. cit., p. 514 footnote>. Ultimul registru
etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
locală a vremii nu a dezvoltat o pictură laică de seamă, nici nu se poate spune că a infirmat vreodată canonul iconografic ortodox, ci, dimpotrivă, l-a îmbogățit cu teme și soluții plastice și iconografice, în respect deplin față de prescriptul erminiilor). Nedepășindu-se un cadru de gândire inspirat de oikonomia bizantină, în special în ce privește raportul dintre imaginea divinului și diseminarea sa prin icoană (Mondzain 189-275), nu a fost pusă în pericol nici relația dintre puterea autocratului și proiectul de organizare a
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
tabăra de la Camenița (în letopisețul lui Neculce), invazia sălbăticiunilor în timpul ciumei (în Letopisețul Anonim al Moldovei), legenda descendenței hunilor din fauni (în pseudo-Nicolae Costin). Toate acestea sunt exemple ale imaginarului, care își află și o altă întruchipare în sbornicele-manuscrise, în Erminii și în cartea populară Întrebări și răspunsuri, oglindire a nevoii de mister și de lucruri exotice. Din nou imaginarul cult se dovedește a fi consonant cu cel folcloric, răspunzând unei curiozități fanteziste, unei ... înclinații spre gratuitate și neobișnuit, unei dorințe
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
îngerilor; Cuvânt despre viața și moartea lui Avram; Legenda despre Adam și Eva, despre Moise, Solomon, Ieremia, Cuvânt despre lemnul crucii etc.), în Evangheliile lui Iacob și Nicodim (toate aceastea cu privire la Vechiul și Noul Testament), în amulete și în prosopografiile din Erminii și Întrebări și răspunsuri, dar și în sbornicele-manuscrise s-a închegat un imaginar, am spune astăzi, de popularizare; el s-a inserat în cele din urmă în zona de contact dintre romanele populare și literatura cultă, dată fiind libertatea de
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
completată de P.P. Panaitescu. București: Ed. Academiei, 1959. Miron Costin. Opere. Ed. P.P. Panaitescu. București: Ed. pentru Literatură, 1965. Nicolae Costin. Letopisețul Țării Moldovei de la zidirea lumii până la 1601. București: Fundația Regală pentru Literatură și Artă, 1942. Dionisie din Furna. Erminia picturii bizantine. București: Sophia, 2000. Dosoftei. Opere. Ed. N.A. Ursu. Vol. I. București: Ed. pentru Literatură, 1969. Însemnările Androneștilor. Ed. și studiu introductiv Ilie Corfus. București: Monitorul Oficial, 1947. Învățăturile lui Neagoe Basarab către fiul său, Theodosie. Text stabilit de
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]