2,988 matches
-
nu se întîmplă mare lucru. Anul 2001 mi-a revelat o sumă de singurătăți artistice. Nina Berberova scrie la pagina 325 din Sublinierea îmi aparține (Ed. Humanitas): '"singurătatea mea începe la doi pași de tine" îi spune amantului său o eroină a lui Giraudoux. S-ar putea spune la fel de bine: singurătatea mea începe în brațele tale." Îmi vine să spun: cît de tristă este singurătatea mea din brațele teatrului.
Vacarmul singurătății by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15632_a_16957]
-
Ceva trebuia să aibă și ea... în general, femeile care reușesc în telenovele sînt mult prea tinere ca să fi apucat să facă studii, iar mesajul este că nu școala face pe om... pardon, pe femeie, întrucît partenerii întotdeauna masculini ai eroinelor (există în telenovele homosexualitate masculină, niciodată însă feminină, în afara eventualelor agresiuni din pușcării) sînt întotdeauna cu cel puțin 10 ani mai în vîrstă și trecuți prin cel puțin o facultate. Betty, spuneam, suplinește prin studii urîțenia. Inutil de precizat că
La anu' plecăm de Acasă by Cristina Ionica () [Corola-journal/Journalistic/15621_a_16946]
-
poate îndeplini cu succes rolul primar: acela decorativ... Motivul pentru care mi s-a părut necesar să fac toată această trecere în revistă (pe scurt) a ipostazelor feminine din telenovele este acela că m-a frapat întotdeauna teribila asemănare cu eroinele unui produs literar autohton extrem de gustat la apariție, romanul Arta conversației al Ilenei Vulpescu. Acolo, Femeia (cu un binemeritat, desigur, F mare) face mîncare și spală evident, iar în plus își face foarte bine meseria de medic, se ocupă exemplar
La anu' plecăm de Acasă by Cristina Ionica () [Corola-journal/Journalistic/15621_a_16946]
-
2001, orele trei dimineața, en temps de folie. Ducă-se totul pe pustii, să fiu sănătoasă și să termin această poveste a tămăduirii sufletului... Cap. I (citez în continuare - n.n.) Căutarea numelui de botez al Norei, căci așa se cheamă eroina. O simplă literă schimbată la început și intru liberă în ficțiune. Înregistrarea aventuroasă a numelui nu prea obișnuit prin preajma locului românesc la primăria satului ardelenesc Curechi, care la București înseamnă varză. Numele de Nora aparține de fapt fostei amante a
Încercările prozatoarei by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15630_a_16955]
-
simplă literă schimbată la început și intru liberă în ficțiune. Înregistrarea aventuroasă a numelui nu prea obișnuit prin preajma locului românesc la primăria satului ardelenesc Curechi, care la București înseamnă varză. Numele de Nora aparține de fapt fostei amante a tatălui eroinei, cerut cu insistență de acesta să fie dat fetiței sale, caz clasic de psihanaliză ce poate fi exploatat. Fosta amantă este pe jumătate evreică și va juca un rol de seamă în formarea eroinei principale. Există totuși o măruntă diferență
Încercările prozatoarei by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15630_a_16955]
-
de fapt fostei amante a tatălui eroinei, cerut cu insistență de acesta să fie dat fetiței sale, caz clasic de psihanaliză ce poate fi exploatat. Fosta amantă este pe jumătate evreică și va juca un rol de seamă în formarea eroinei principale. Există totuși o măruntă diferență grafică, Nora, fiind unguroaică, semnează numele cu h la urmă, numele de familie fiind Horvath, tot cu h. Acest h conține de fapt o deosebire enormă în caracterele celor două personaje feminine în ciuda diferenței
Încercările prozatoarei by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15630_a_16955]
-
să impună numele unguroaicei atât de iubită de el în tinerețe. De fapt, când te botezi și capeți un nume, e cum te-ai naște a doua oară. Moment solemn plin de urmări. Așa se va întâmpla și cu viața eroinei. Cap. II. Călătoria la Budapesta împreună cu mama ei spirituală, putem zice, Norah, cu h, călătorie ce va avea consecințe importante în formarea caracterului micuței eroine care în acest moment are șapte ani împliniți. Vârsta bună de școală pe care, câteva
Încercările prozatoarei by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15630_a_16955]
-
a doua oară. Moment solemn plin de urmări. Așa se va întâmpla și cu viața eroinei. Cap. II. Călătoria la Budapesta împreună cu mama ei spirituală, putem zice, Norah, cu h, călătorie ce va avea consecințe importante în formarea caracterului micuței eroine care în acest moment are șapte ani împliniți. Vârsta bună de școală pe care, câteva luni de zile, Nora o va începe în capitala Ungariei. Nora e precoce având o mare înclinație spre învățătură, deși nu prea știe ungurește. Cu
Încercările prozatoarei by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15630_a_16955]
-
că părinții au o origină modestă, - de exemplu, de taică-su le spune necunoscuților că e un mare doctor... Nora va crește în preajma unguroaicei rafinate care o va educa găsind un teren prielnic în însuși dorul de parvenire socială a eroinei. Ajunsă la București, unde contactul cu orientul neserios și murdar o face să-l urască având uneori accente antipatriotice ce o vor face să intre în conflict cu lumea bucureșteană... frecventează des bibliotecile, teatrele, redacțiile unde se înfățișează cu mici
Încercările prozatoarei by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15630_a_16955]
-
fețe cu ramurile parfumate. Fusese arestată, dusă la poliție, iar Norah care o însoțea o internase într-un spital mare Pietrolata. Amalgamul greu de sânge dac, maghiar, sârb, german plus celelalte componente ale Pustei vor exploda la Roma, iar destinul eroinei va căpăta un curs nefast și chinuit. De altfel, nuvela va avea un Avertisment ce va suna astfel: Această nuvelă este o... (indescifrabil, ar putea fi și operă - n.n.) care prin bunăvoința cititorului ar putea avea un final fericit în loc de
Încercările prozatoarei by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15630_a_16955]
-
pantofi eleganți, o va învăța manierele alese plimbându-o pe la simandicoasele rude și prietene uimite de "acest exemplar valah". Întoarsă la Curechi și la Arad, fetița precoce va resimți diferența socială dintre est și vest. Va fi prima "trădare" a eroinei avidă de carte și civilizație. Primul ei contact cu Bucureștiul va fi unul șocant... O rușine o va cuprinde văzând lumea din regat, atmosfera orientală. Ea care făcuse grădinița la Arad într-o casă de grof frumoasă ca un palat
Încercările prozatoarei by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15630_a_16955]
-
sau ceea ce ar fi răspunsul esticilor la imaginile compuse de vestici. Cuvîntul ultim al cărții sale îl are Tolstoi - cel din Război și pace. Cititorul român va înțelege că pînă și în această invenție, Occidentul e dispus să ne ignore, eroinele fiind, de la distanță, Rusia lui Voltaire și Polonia lui Rousseau. Călătorii Epocii Luminilor se aflau la noi doar în trecere, ceea ce nu înseamnă, totuși, că nu găseau suficient timp să învețe să-i cunoască pe moldoveni. Cum anume, va descoperi
Elemente de geografie imaginară by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/15640_a_16965]
-
subsumate unui cinema orgasmic. O antologie de scurt metraje explozive care explorează în formule experimentale visceralitatea, fața întunecată a spiritului omenesc. Excelent preambul pentru o întreagă categorie de filme recente ce par toate ieșite din stimele Pianistei lui Michael Haneke, eroina care afirmă alb: ,,Eu n-am sentimente", putîndu-se adăuga ,,Doar instincte"! Plonjarea în zonele tenebroase ale subconștientului omului contemporan o întreprind tot mai mulți regizori rezultînd drame mai mult sau mai puțin gratuite, mai mult sau mai puțin cinematografice. Cea
Speranțele Salonicului by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/15649_a_16974]
-
sobră, pe atît de emoționantă, interpretul Vuk Kostic și-a adjudecat premiul de interpretare ex aequo cu Alexandru Papadopol, protagonistul din filmul lui Cristi Puiu Marfa și banii. Incapabilă să-și vină singură în ajutor, abandonată de soț, de amant, eroina lui Stratos Tzitzis, interpretată de Maria Zorba, clamează cu un tragism contemporan memorabil Salvează-mă. Nu mai puțin emoționantă, dar în alt diapazon este Martha Martinei Gedeck, maistru bucătar într-un local de Trei stele/Drei Sterne, tot o femeie
Speranțele Salonicului by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/15649_a_16974]
-
radicală, Hortensia Papadat-Bengescu introduce în romanul românesc un element esențial pentru schimbarea cu pricina: personajul reflector. Termenul a fost pus în circulație de Henry James și nu-i era cunoscut autoarei Fecioarelor despletite. Care făcea totuși din Mini, una din eroinele primului ei roman major, un astfel de personaj. Reflectorul e acel personaj prin intermediul căruia sînt apreciate, la un moment dat, celelalte personaje, actele, comportamentul ori vocabularul lor, dar și situațiile de viață în care sînt puse. Mini din Fecioarele e
Hortensia Papadat-Bengescu - 125 by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15687_a_17012]
-
să ofere o idee exactă despre complexitatea și varietatea acestor caractere, exactă, dar nu neapărat obiectivă, pentru că nu de puține ori parti pris-urile de sorginte feministă au un cuvînt greu de spus. Să ne gîndim doar la predilecția autoarei pentru eroine puternice (la propriu și la figurat) și mai cu seamă agresive, gata oricînd să mînuiască un pistol mitralieră sau să gonească pe motociclete Toshiba... Dar instinctul sigur al (auto)ironiei și comicul irezistibil (în genul lui David Lodge) feresc această
Femeile mănîncă bărbați? by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/15672_a_16997]
-
deasupra femeilor. Imaginația erotică a productivului romancier e chiar mai puțin variată decît aceea legată de construcția de tipuri fizice umane. Există o singură poziție, cu bărbatul deasupra și cu femeia înțelegînd că "el e șeful" (varianta Don Juan, cu eroina Cici) - sau, eventual, că el e zeul (varianta Amfitrion). De la simplul stăpîn la zeu, deosebirea nu e de poziție (în orice sens la care ne putem gîndi) sau de scenariu - nici măcar de ticuri lexicale ("he-he", "oho", "ehei" sînt formele comune
Biciul lui Nietzsche pe femeia lui Breban by Cristina Ionica () [Corola-journal/Journalistic/15678_a_17003]
-
o blondă cheltuitoare și un polițist slab de înger care, nevrînd să-și piardă soția iubită în momentul cînd devine falit, se pretează să o fure pe sărmana atinsă de cecitate. Vrînd să-și recupereze agoniseala atît de trudnic obținută, eroina îndîrjită îl înfruntă pe bărbatul laș, care-i va cere să-l împuște decît să-l lase pradă abandonului și dezonoarei. Dorință pe care ea i-o îndeplinește asumîndu-și riscul fiindcă oricum știe că pentru ea nu mai există soluție
Moralități pentru mileniul III by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/15734_a_17059]
-
rolul principal. Vedeta islandeză - în ciuda aerului ei lunatec - s-a dovedit o colaboratoare severă care s-a opus ,,terorismului psihologic" exercitat de către cineastul ce-i pretindea epurarea partiturii de orice sentimentalism. Ea, romantică de modă veche, dorea să-i confere eroinei poezie și mister. El, cinic cu virtuți de avangardist, ambiționa explorarea unei formule cît mai șocante, cît mai aseptice. Obsedat să capteze aleatoriul existenței (permițîndu-și luxul de a filma cu o sută de camere simultan!), dar tentat deopotrivă să controleze
Moralități pentru mileniul III by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/15734_a_17059]
-
apar ,,în scenă" protagoniștii, așa cum sînt ei în realitate. Ea/ Catherine Zeta-Jones - egolatră, suficientă, capricioasă, stupidă. El/ John Cusack! însingurat, vulnerabil, deprimat, dependent de tranchilizante. Relieful ,,dramei" îl dau însă personajele secundare. Amantul/ Hank Azaria - obtuz macho ,,de coloratură". Sora eroinei/ Julia Roberts - modestă și docilă inițial, ogolioasă și eficientă pe parcurs. Adică în desfășurarea intrigii care o propulsează în prim plan, respectiv într-o tandră, dar năbădăioasă idilă cu propriul cumnat, astfel recuperat. Evident, în ecuație intră și farmecul actorilor
Lumea filmului în oglindă by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/15754_a_17079]
-
îi sînt contracarate de avansurile colegei de la cursurile de artă dramatică pe care începe să le frecventeze, dar mai ales de o întîmplare neprevăzută cînd toată echipa se prezintă la filmare în costumul lui Adam pentru a o dezinhiba pe eroina castă soție, implicată și sentimental în relația cu Terence Stamp, partenerul mai în vîrstă însă cu farmec indicibil. Eleganța acestei întrerpinderi se anunță din generic - un omagiu grafic adus starurilor feminine de odinioară. O interesantă montură pentru acest gen de
Lumea filmului în oglindă by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/15754_a_17079]
-
se abate deodată o ploaie torențială de iulie. Numitul Pingilică urlă, gol, în slipul lui hoț pe care este cusută o inimioară roșie... Scena reală însă trece, estetic vorbind, scena din carte, "prea lucrată". După ce a pățit ce a pățit, eroina nu-i denunță de frică pe făptașii care o amenințaseră, ca de obicei, că o vor omorî. Azi, ziarele, televiziunea sunt pline de astfel de cazuri. Suntem chiar intoxicați de violuri, iar lumea visează urât. Seară de seară, pe Pro-TV
Sincope by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15804_a_17129]
-
abundent și al răsturnărilor spectaculoase de situații - ca să nu mai vorbim de interpreți faimoși -, au toate motivele ca filmul să nu le placă. Un film care nu are o intrigă preexistentă și care "se însăilează" pe măsură ce camera o urmărește pe eroină. Căci Luc și Jean-Pierre Dardenne ("O singură persoană, dar cu patru ochi" - așa cum obișnuiesc ei să se definească) nu o filmează pe Rosetta, ci - cu camera pe umăr - ei îi vânează fiecare mișcare, cel mai mic gest, expresia pe cale de
Made in Europa by Viorica Bucur () [Corola-journal/Journalistic/16149_a_17474]
-
literară ce a avut loc la Mite Kremnitz. Poezia-scrisoare e datată 31 decembrie 1879 și, de la un vers încolo, e scrisă de Eminescu. O inedită eminesciană fără valoare estetică, dar o inedită, totuși, a poetului. Urmează trei scrisori a cărei eroină este Henrietta Eminescu (așa semnează, deși ea era, de fapt, o Eminovici), una a Veronicăi către sora poetului și două ale ei către Maiorescu, în care îl ruga să intervină pe lîngă poet să-i înapoieze cei o sută de
Documente inedite Eminescu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16231_a_17556]
-
o inscripție, ci ca o suită dinamică de aproximări, din însumarea cărora rezultă - în mod surprinzător - o mișcare decisă. Când vorbește totuși despre sine, Monica Lovinescu o face cu un talent literar care o proiectează în absolut, ca pe o eroină din Tolstoi. Merită citit cu atenție, din acest punct de vedere, pasajul în care memorialista se descrie pe ea însăși frecventând spitalul în care se afla internat, într-unul din saloane, André Malraux: "Revăd culoarul de la spitalul Salpêtrière pe care
Pagini de mare literatură by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16292_a_17617]