1,413 matches
-
Sfîntului Duh în lucrarea de desăvîrșire a omului, caracterizează Duhul ca erosul minții divine îndreptat către Logos, ca erosul Tatălui către Fiul. Chiar și spiritul (duhul) omului este erosul său îndreptat către mintea, către cuvîntul său, către propriul logos. Mesagerul erosului divin către om este Sfîntul Duh, iar cel al erosului uman către Dumnezeu este spiritul (duhul) uman. Erosul este cel care determină comunicarea și comuniunea. El creează atît în Dumnezeu cît și în om "ekstasis", ieșirea din sine. Ec-staza lui
Termeni grecești referitori la iubire () [Corola-website/Science/306526_a_307855]
-
ca erosul minții divine îndreptat către Logos, ca erosul Tatălui către Fiul. Chiar și spiritul (duhul) omului este erosul său îndreptat către mintea, către cuvîntul său, către propriul logos. Mesagerul erosului divin către om este Sfîntul Duh, iar cel al erosului uman către Dumnezeu este spiritul (duhul) uman. Erosul este cel care determină comunicarea și comuniunea. El creează atît în Dumnezeu cît și în om "ekstasis", ieșirea din sine. Ec-staza lui Dumnezeu duce la dialog și comuniune cu omul; ec-staza omului
Termeni grecești referitori la iubire () [Corola-website/Science/306526_a_307855]
-
erosul Tatălui către Fiul. Chiar și spiritul (duhul) omului este erosul său îndreptat către mintea, către cuvîntul său, către propriul logos. Mesagerul erosului divin către om este Sfîntul Duh, iar cel al erosului uman către Dumnezeu este spiritul (duhul) uman. Erosul este cel care determină comunicarea și comuniunea. El creează atît în Dumnezeu cît și în om "ekstasis", ieșirea din sine. Ec-staza lui Dumnezeu duce la dialog și comuniune cu omul; ec-staza omului duce la dialog și comuniune cu Dumnezeu. Desigur
Termeni grecești referitori la iubire () [Corola-website/Science/306526_a_307855]
-
Ec-staza lui Dumnezeu duce la dialog și comuniune cu omul; ec-staza omului duce la dialog și comuniune cu Dumnezeu. Desigur, cele două mișcări sunt diferite pentru că a lui Dumnezeu este descendentă iar a omului este ascendentă. După Grigore de Nissa, „erosul binecuvîntat” este un impuls adăugat naturii umane și prin care se ajunge la binecuvîntările iubirii și sfatului divin. Acesta este forța care îndeamnă oamenii înspre Dumnezeu. Simeon Noul Teolog a dedicat Imnurile pentru Erosul Divin experienței născute de lucrarea acestei
Termeni grecești referitori la iubire () [Corola-website/Science/306526_a_307855]
-
este ascendentă. După Grigore de Nissa, „erosul binecuvîntat” este un impuls adăugat naturii umane și prin care se ajunge la binecuvîntările iubirii și sfatului divin. Acesta este forța care îndeamnă oamenii înspre Dumnezeu. Simeon Noul Teolog a dedicat Imnurile pentru Erosul Divin experienței născute de lucrarea acestei energii. Erosul divin este ec-static, iar nu limitat; el face ca cel ce iubește să nu-și mai aparțină sieși, ci celui iubit. Maxim Mărturisitorul numește έρως dumnezeirea transpusă la nivelul creatului. Cuvîntul exprimă
Termeni grecești referitori la iubire () [Corola-website/Science/306526_a_307855]
-
este un impuls adăugat naturii umane și prin care se ajunge la binecuvîntările iubirii și sfatului divin. Acesta este forța care îndeamnă oamenii înspre Dumnezeu. Simeon Noul Teolog a dedicat Imnurile pentru Erosul Divin experienței născute de lucrarea acestei energii. Erosul divin este ec-static, iar nu limitat; el face ca cel ce iubește să nu-și mai aparțină sieși, ci celui iubit. Maxim Mărturisitorul numește έρως dumnezeirea transpusă la nivelul creatului. Cuvîntul exprimă tendința creatului spre perfecțiune și se manifestă în
Termeni grecești referitori la iubire () [Corola-website/Science/306526_a_307855]
-
iar nu limitat; el face ca cel ce iubește să nu-și mai aparțină sieși, ci celui iubit. Maxim Mărturisitorul numește έρως dumnezeirea transpusă la nivelul creatului. Cuvîntul exprimă tendința creatului spre perfecțiune și se manifestă în ambele direcții, ca eros uman și ca eros divin. Dumnezeirea este cauza creației; erosul este forța care o duce către perfecțiune. Calea este o continuă înălțare către Dumnezeu, începînd cu mișcarea dată de Dumnezeu, înaintînd la eros și ec-stază pînă cînd călătorul se unește
Termeni grecești referitori la iubire () [Corola-website/Science/306526_a_307855]
-
face ca cel ce iubește să nu-și mai aparțină sieși, ci celui iubit. Maxim Mărturisitorul numește έρως dumnezeirea transpusă la nivelul creatului. Cuvîntul exprimă tendința creatului spre perfecțiune și se manifestă în ambele direcții, ca eros uman și ca eros divin. Dumnezeirea este cauza creației; erosul este forța care o duce către perfecțiune. Calea este o continuă înălțare către Dumnezeu, începînd cu mișcarea dată de Dumnezeu, înaintînd la eros și ec-stază pînă cînd călătorul se unește cu cel pe care
Termeni grecești referitori la iubire () [Corola-website/Science/306526_a_307855]
-
nu-și mai aparțină sieși, ci celui iubit. Maxim Mărturisitorul numește έρως dumnezeirea transpusă la nivelul creatului. Cuvîntul exprimă tendința creatului spre perfecțiune și se manifestă în ambele direcții, ca eros uman și ca eros divin. Dumnezeirea este cauza creației; erosul este forța care o duce către perfecțiune. Calea este o continuă înălțare către Dumnezeu, începînd cu mișcarea dată de Dumnezeu, înaintînd la eros și ec-stază pînă cînd călătorul se unește cu cel pe care îl iubește. Erosul este cel mai
Termeni grecești referitori la iubire () [Corola-website/Science/306526_a_307855]
-
și se manifestă în ambele direcții, ca eros uman și ca eros divin. Dumnezeirea este cauza creației; erosul este forța care o duce către perfecțiune. Calea este o continuă înălțare către Dumnezeu, începînd cu mișcarea dată de Dumnezeu, înaintînd la eros și ec-stază pînă cînd călătorul se unește cu cel pe care îl iubește. Erosul este cel mai înalt grad al iubirii omului față de Dumnezeu și a lui Dumnezeu față de om. Toate virtuțile contribuie la erosul divin, și mai ales rugăciunea
Termeni grecești referitori la iubire () [Corola-website/Science/306526_a_307855]
-
este cauza creației; erosul este forța care o duce către perfecțiune. Calea este o continuă înălțare către Dumnezeu, începînd cu mișcarea dată de Dumnezeu, înaintînd la eros și ec-stază pînă cînd călătorul se unește cu cel pe care îl iubește. Erosul este cel mai înalt grad al iubirii omului față de Dumnezeu și a lui Dumnezeu față de om. Toate virtuțile contribuie la erosul divin, și mai ales rugăciunea curată, prin care mintea capătă aripi pentru a trece dincolo de toate lucrurile și pentru
Termeni grecești referitori la iubire () [Corola-website/Science/306526_a_307855]
-
dată de Dumnezeu, înaintînd la eros și ec-stază pînă cînd călătorul se unește cu cel pe care îl iubește. Erosul este cel mai înalt grad al iubirii omului față de Dumnezeu și a lui Dumnezeu față de om. Toate virtuțile contribuie la erosul divin, și mai ales rugăciunea curată, prin care mintea capătă aripi pentru a trece dincolo de toate lucrurile și pentru a fi ridicată de la cele omenești la cele dumnezeiești. Astfel, omul devine capabil să-l urmeze pe Iisus Hristos în înălțarea
Termeni grecești referitori la iubire () [Corola-website/Science/306526_a_307855]
-
de la cele omenești la cele dumnezeiești. Astfel, omul devine capabil să-l urmeze pe Iisus Hristos în înălțarea la ceruri. Deși a fost folosit de către misticii din perioada bizantină, mulți autori creștini recenți s-au ferit să-l folosească pe „eros” din cauza semnificației sale obișnuite, care-l apropie de patimă, de patologic. Eventual se definește iubirea cea adevărată ca ceva între eros și agape, păstrînd din eros acea forță, setea pe care o are cel care iubește și care nu se
Termeni grecești referitori la iubire () [Corola-website/Science/306526_a_307855]
-
a fost folosit de către misticii din perioada bizantină, mulți autori creștini recenți s-au ferit să-l folosească pe „eros” din cauza semnificației sale obișnuite, care-l apropie de patimă, de patologic. Eventual se definește iubirea cea adevărată ca ceva între eros și agape, păstrînd din eros acea forță, setea pe care o are cel care iubește și care nu se stinge oricît de aproape ar fi de cel iubit. Însă se consideră în general că a folosi doar „eros” pentru a
Termeni grecești referitori la iubire () [Corola-website/Science/306526_a_307855]
-
din perioada bizantină, mulți autori creștini recenți s-au ferit să-l folosească pe „eros” din cauza semnificației sale obișnuite, care-l apropie de patimă, de patologic. Eventual se definește iubirea cea adevărată ca ceva între eros și agape, păstrînd din eros acea forță, setea pe care o are cel care iubește și care nu se stinge oricît de aproape ar fi de cel iubit. Însă se consideră în general că a folosi doar „eros” pentru a vorbi despre iubirea creștină poate
Termeni grecești referitori la iubire () [Corola-website/Science/306526_a_307855]
-
ceva între eros și agape, păstrînd din eros acea forță, setea pe care o are cel care iubește și care nu se stinge oricît de aproape ar fi de cel iubit. Însă se consideră în general că a folosi doar „eros” pentru a vorbi despre iubirea creștină poate fi derutant pentru cititorul neavizat. Philia a fost asociată în general cu prietenia, cu afecțiunea. Philia este iubirea spontană, naturală, un sentiment bazat pe intimitatea lăuntrică a celor ce se iubesc. Este o
Termeni grecești referitori la iubire () [Corola-website/Science/306526_a_307855]
-
pentru cititorul neavizat. Philia a fost asociată în general cu prietenia, cu afecțiunea. Philia este iubirea spontană, naturală, un sentiment bazat pe intimitatea lăuntrică a celor ce se iubesc. Este o legătură puternică, o iubire liniștită, netulburată de pasiunea lui eros și plină de virtuți. Ea înseamnă loialitate față de prieteni, virtute, egalitate și bucuria de a face ceva împreună. Φίλος este prietenul, de care suntem legați prin dragoste reciprocă, în preajma lui suntem mereu binedispuși, pentru că în lipsa acestei bune dispoziții, Φίλος încetează
Termeni grecești referitori la iubire () [Corola-website/Science/306526_a_307855]
-
asociat șarpele cu personajul mitologic grec și simbolul șerpesc Ophion. El a fost însă nemulțumit de începutul nuvelei pe care a descris-o ca fiind „lâncedă”. Academicianul Eugen Simion afirma că „Șarpele” lui Eliade este „o frumoasă poveste în care erosul, magia, simbolul, feericul se întâlnesc grație unei bune tehnici de a organiza surpriza”. Prozatorul, eseistul și istoricul religiilor Ioan Petru Culianu o considera ca fiind „una dintre cele mai frumoase fabule ale literaturii române moderne”, născută dintr-un elan nocturn
Șarpele (nuvelă) () [Corola-website/Science/334686_a_336015]
-
iubirea, sentiment care-i pune pe cei doi îndrăgostiți în consonanță cu Universul. Poezia este alcatuită din 18 versuri și nu are strofe; pro-zodia este modernă. Prima secvență (versurile 1-4) îi prezintă pe cei doi tineri aflați sub semnul eternului Eros: „Pe urmă ne vedeam din ce în ce mai des. Eu stăteam la o margine-a orei, tu - la cealaltă, ca doua toarte de amforă." Discursul liric se constituie în jurul a doi poli („eu" și „tu") care îi reprezintă pe cei doi tineri aflați
Poveste sentimentală (poezie) () [Corola-website/Science/309908_a_311237]
-
cele vădind deschiderea nomazilor față de imperiile înconjurătoare ( comparațiile legate de monahismul creștin ). De asemenea, e vădită o ierarhie a simbolurilor ( iubirea călăuzitoare, vânătoarea ca ritual, furtuna purificatoare regenerând timpul și repetând creația ). Textul poate fi citit ca un poem al erosului transfigurat, aducând valori psihologice pozitive într-o logică erotic-cinegetică a vieții care învinge nerodnicia deșertului ( Tartler, 1974:69-78 ).”Din Mu’allaqa "Spuse Imrū’u-l Qays ibn Huğr ibn’Amr al-Kindī": " Opriți-vă-n amintirea iubitei să plângem pe cale" " între
Poezia arabă în epoca preislamică, Ğāhilīya (secolele VI-VII) () [Corola-website/Science/333738_a_335067]
-
autoarei, precum și influențe folclorice. Poeta este mediatorul experimentat, evocator și plin de empatie între misterele pământești și cele divine, un inițiator plurivalent și cultivat al cititorilor în religie, mituri, legende și tradiții. De asemenea, iubirea, în toate aspectele ei, incluzând erosul, amorul și agape este mereu tema dominantă în poezia Dr. Cristina Emanuela Dascălu, PhD și creația ei este deopotrivă o taxonomie despre o femeie îndrăgostită, o femeie ce se îndrăgostește și o femeie ce își amintește despre cum era pe când
Mărturii necunoscute despre Cristina Emanuela Dascălu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/2561_a_3886]
-
Ivănescu are Însă, spuneam, ideea morții, o neliniște scormonitoare, cu refrene obsedante, thanatofile. În oglindă iubirii el descoperă rînjetul morții; de aici și jalea cosmică, umilință unui spirit ce conștientizează pierderea tinereții și trăiește cu obsesia sfîrșitului (că experiența impusă). Erosul lui Cezar Ivănescu e thanatic. Poezia să „funcționează” În doi tîmpi, cu fluxuri și refluxuri erotice, asemeni trupului „iluminat” ori al celui „otrăvitor”. De la acele versuri de ruga și de libovie, tincturînd tînguiri amoroase („...prea frumosu-ti chip/ e numai muzică
ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Adrian Dinu Rachieru () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1552]
-
Dincolo de imprecizii și substituiri, refugiat În fabuloasă cetate a Baaadului, așteptînd să coboare noaptea În păcătosu-i trup, Cezar Ivănescu a invocă pe cea cu „rîs frumos”, „Moartea Bună” sau „Mama mea Moartea” că Întîlnire norocoasă. Dar e vorba de un Eros thanatic, Îmblînzind seductiv chinul, răul, teroarea etc. Într-o interminabila căinare și descoperind „transparență desăvîrșită a morții” și, negreșit, precaritatea omenescului, ruină trupului. Bătăios, incomod și imprevizibil ca om, Cezar Ivănescu - poetul știe prea bine că „tot ce-a fost
ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Adrian Dinu Rachieru () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1552]
-
libaneză francofona". Plaisance, 2007, Vol. 10, pp. 5-6. , "Vanhese G. Exodul cuvintelor în poezia lui Benjamin Fondane". În The tragic discourse. Shestov and Fondane's existențial thougt, Fotiade R. (ed.), New York: Peter Lang, 2006, pp. 205-213. Vanhese G. , Vanhese G. , "Erosul venit de aiurea. "The last of the Mohicans" de Michael Mann, "At play în the fields of the Lord" d´Hector Babenco, "La Maestra" de Vénus Khoury-Ghata". Revue des Lettres et de Traduction, 2006, Vol. 12, pp. 369-388. Vanhese G.
Gisele Vanhese () [Corola-website/Science/337237_a_338566]
-
Luna a devenit primul corp al sistemului solar (dincolo de Pământ) să fie orbitat de un satelit artificial (Luna 10), aceasta a fost urmată de Marte în 1971 (Mariner 9), Venus în 1975 (Venera 9), Jupiter în 1995 (Galileo), asteroidul 433 Eros în 2000 (NEAR Shoemaker), Saturn în 2004 (Cassini-Huygens), precum și Mercur și Vesta în 2011 (MESSENGER și New Horizons). New Horizons este setată să orbiteze și planeta pitică Ceres în 2015. Prima sondă ce a aterizat pe-un alt corp ceresc
Descoperirea și explorarea sistemului solar () [Corola-website/Science/333637_a_334966]