6,728 matches
-
eclectice, în care melodrama amoroasă se învecinează cu farsa politică, cu show-ul social, cu vodevilul metafizic, cu cronica mondenă, cu benzile desenate. Evtușenko e sufletul blajin al culturii de masă, un june-prim, un charmeur, curtezanul galant, biruitorul pe plan erotic - oricărei femei îi e greu să-i reziste, pentru că el e celebru, sincer și nu e zgârcit. Nu-i plac nici Lolitele, nici prostituatele; e ahtiat după victorii, vrea obstacole, nu-i plac perversiunile, iubește în stil clasic. Dar, ce
Două eseuri de Viktor Erofeev by Tamara Tinu () [Corola-journal/Journalistic/11639_a_12964]
-
frumoasei de ar/ fi atins, ar fi putut să o înfioreze" (poemul perfectei claustrofobii). Din aceeași, pesemne, pornire bulimică a îngurgitării întregului (un soi de enciclopedism moral sugerează un numitor comun al poemelor) se înscriu și notele deviante ale motivului erotic: fetișismul ("primul s-a îndrăgostit de o cabină telefonică/ un sticlar cu oborajii umflați tocmai o suna pe iubita/ lui din Obcini cînd și-a dat seama că el stă la cald/ pe divanul unei femei de sticlă pe care
Pasionalitate livrescă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11696_a_13021]
-
persoana întâi. Această distanțare face bine prozei lui Dumitru Ungureanu. Finalul "contaminează" însă proza. "De ce totuși în seara aceea m-am certat totuși cu soția?" se întreabă naratorul incurabil, tele-martor și nu protagonist, de data aceasta, martor frustrat al jocului erotic performat de celălalt. Răspunsul se află în celelalte proze. A doua povestire notabilă este Muncă veche, oameni vechi, o pastișă bucolică și paideică după Sadoveanu. Eliberat de tema sa preferată și concentrat exclusiv asupra texturii stilistice a manierei, seriozitatea lui
Cum se dezbracă o femeie by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11716_a_13041]
-
nevoii oarbe de a te hrăni cu impulsul surd de a te reproduce. Indiferent dacă este așa sau nu, vreau să zic, dacă țipătul sugarului este simptomul unei colici precoce sau al unei ejaculări apriorice, rămîne hotărît că arealul fantasmării erotice seamănă leit cu o stepă rusească: este profund, panoramic și cu orizonturi joase. Adică numai bun pentru călătorii interminabile, ca în Jules Verne, și pentru popasuri solitare, ca în internatele de băieți. Însă în vreme ce în spațiul edilitar, arhitecții, adică aceia
Artistul și amorul(mic eseu asupra fantasmei erotice) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/11731_a_13056]
-
bun pentru călătorii interminabile, ca în Jules Verne, și pentru popasuri solitare, ca în internatele de băieți. Însă în vreme ce în spațiul edilitar, arhitecții, adică aceia care construiesc, leninist, mai întîi în cap, sunt foarte puțini, în spațiul vast al aspirațiilor erotice suntem arhitecți cu toții. Colectiv și individual, capul nostru vîjîie de proiecte eleusine, pîntecele ne fierbe mocnit ca o oală sub presiune, iar fantasmele ne încolăcesc diafan și lasciv, uneori mult mai pătrunzător decît faptul de viață însuși. Un bun prieten
Artistul și amorul(mic eseu asupra fantasmei erotice) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/11731_a_13056]
-
însuși. Un bun prieten, astăzi tătic de adolescent cu toate funcțiile întregi, dar pe atunci un tînăr filiform și timid, deși în planul real evita femeile și părea posedat de vocația neprihănirii, mi-a mărturisit odată că marea lui fantasmă erotică se leagă de o scenă a ejaculării diluviene, de viziunea unor cearceafuri înecate în viituri seminale care, mai apoi, să dobîndească prin uscare măreția și sonoritatea unor imense folii de tablă imaculată. Ca să nu mai vorbim de haremul privat al
Artistul și amorul(mic eseu asupra fantasmei erotice) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/11731_a_13056]
-
sînii cosmici ai figurinelor neolitice, plastica antropomorfă precolumbiană sau imaginile care argumentează veridicitatea textelor sutrice și-a cam putut face o părere despre naivitatea vulgară și imaginația infantilă a pornografiei contemporane. În momentele ei de glorie, umanitatea a împins fantasma erotică pînă la pragul comuniunii substanțiale cu divinul și a făcut din actul acuplării un spectacol universal și o metaforă absolută a mîntuirii cărnii prin propria sa vocație și prin infinita ei slăbiciune. Dacă mentalul colectiv a lucrat cu atîta abnegație
Artistul și amorul(mic eseu asupra fantasmei erotice) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/11731_a_13056]
-
ca imanență a materiei care palpită și ca miracol al perpetuei întrupări. Pornind de la aceeași înaltă fantasmă a fecundării și folosindu-și din plin marile sale calități de narator, Camil Ressu a depus, la rîndu-i, în patrimoniul genului, cîteva desene erotice pline de avînt documentar și de un indiscutabil instinct viril. Dar dacă Tonitza și-a plasat cutremurătoarele-i vedenii în spațiul mîntuitor din proximitatea altarului, dacă imaginația lui Coneliu Baba, dublată de un profund simț al realității - componente atît de
Artistul și amorul(mic eseu asupra fantasmei erotice) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/11731_a_13056]
-
cum despre fantasmele translucide și despre senzualitatea sa isihastă poate vorbi calificat doar un singur om, adică Ștefan Agopian însuși, cel care se găsește și la originea trudei mele de a inventaria aceste mici obsesii artistice de pe marginea marilor obsesii erotice, mie, pudicul scrib Pavel Șușară, admirator onest al amplelor ceremonialuri imaginare și slujitor perpetuu la poarta măruntelor și suavelor misterii, nu-mi mai rămîne să spun decît atît: Lenin avea perfectă dreptate, între albină și arhitect există o deosebire colosală
Artistul și amorul(mic eseu asupra fantasmei erotice) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/11731_a_13056]
-
au produs dulci amețeli multor generații de liceeni, literatura română a stat, pînă în anii din urmă, mai degrabă sub semnul pudibonderiei mai mult sau mai puțin ipocrite. Criticii nu s-au aplecat niciodată cu seriozitate asupra cărților cu tematică erotică - deși toată lumea le citea cu nesaț pe sub masă - iar îndrăznelile lexicale și de viziune ale unor scriitori au făcut, în epoci diferite, obiectul unor procese răsunătoare. În perioada interbelică (considerată încă paradisul democrației românești), poetul suprarealist Geo Bogza a devenit
Biblioteca roz a literaturii române by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11761_a_13086]
-
au făcut, în epoci diferite, obiectul unor procese răsunătoare. În perioada interbelică (considerată încă paradisul democrației românești), poetul suprarealist Geo Bogza a devenit chiar primul caz de scriitor condamnat și închis la Văcărești pentru vina de a fi scris "literatură erotică". Ceea ce atunci părea a fi atît de scandalos, a devenit unul dintre filoanele principale de inspirație pentru poeții lansați după anul 2000. E drept, nici acuza de "pornografie" nu a întîrziat să apară. Ea a venit, în special, din partea "oficialităților
Biblioteca roz a literaturii române by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11761_a_13086]
-
Ea a venit, în special, din partea "oficialităților" vieții literare. Ce este pornografia? Unde se termină literatura și unde începe pornografia pură? Cît este permis să se spună pentru a rămîne în limitele artei? Care sunt sursele de inspirație ale literaturii erotice românești? Cît de îndrăzneață este literatura erotică românească, raportat la o scară universală? Se poate vorbi/scrie în spirit academic despre erotism și pornografie? Din moment ce mai toți marii scriitori au încercat marea cu degetul publicînd cărți pentru "ulița din spate
Biblioteca roz a literaturii române by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11761_a_13086]
-
vieții literare. Ce este pornografia? Unde se termină literatura și unde începe pornografia pură? Cît este permis să se spună pentru a rămîne în limitele artei? Care sunt sursele de inspirație ale literaturii erotice românești? Cît de îndrăzneață este literatura erotică românească, raportat la o scară universală? Se poate vorbi/scrie în spirit academic despre erotism și pornografie? Din moment ce mai toți marii scriitori au încercat marea cu degetul publicînd cărți pentru "ulița din spate", de ce nu s-ar strădui și critica
Biblioteca roz a literaturii române by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11761_a_13086]
-
dedicată pornografiei și/sau literaturii licențioase deși există un sentiment general că aceste fenomene domină, în diverse forme, universul nostru cotidian (revistele "de specialitate", filmele, unele produse literare etc.). În vreme ce în Occident există de mai multă vreme istorii ale literaturii erotice, studii academice despre pornografie și erotism, tratate de estetica obscenității, istorii ale sexualității, la noi, contribuțiile în domeniu sunt pur conjuncturale și se reduc, în cel mai fericit caz, la dimensiunile unui articol de revistă. Știu că între proiectele regretatului
Biblioteca roz a literaturii române by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11761_a_13086]
-
cum ar fi trebuit să arate aceasta) și am auzit că Liviu Antonesei are în plan o carte asemănătoare. Pînă la apariția cărții lui Liviu Antonesei, trebuie să salutăm publicarea, la Timișoara, a unei cărți cu adevărat deschizătoare de drumuri: Erotica magna. O istorie a literaturii române dincolo de tabuurile ei, de Maria Luisa Lombardo. Din păcate volumul nu oferă nici un fel de repere în privința autoarei, așa încît, tot ce știm despre ea am aflat din succinta prezentare făcută de Cornel Ungureanu
Biblioteca roz a literaturii române by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11761_a_13086]
-
Ideile nu sînt foarte originale, dar Maria Luisa Lombardo face gestul necesar de a le pune în ordine, astfel încît ele să devină clare pentru toată lumea. Astfel, pe urmele lui Milan Chlumsky, cercetătoarea italiancă subliniază diferențele existente între funcțiile estetică, erotică și pornografică dintr-un text: " Primele două (care - după doctrina freudiană - aparțin planului Ego-ului) se adresează Ťjuisăriiť intelectului cititorului, în timp ce cea din urmă, doar trupului. În acest caz, eroticul poate fi asimilat cu esteticul (în parte și din cauza faptului că
Biblioteca roz a literaturii române by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11761_a_13086]
-
lui Milan Chlumsky, cercetătoarea italiancă subliniază diferențele existente între funcțiile estetică, erotică și pornografică dintr-un text: " Primele două (care - după doctrina freudiană - aparțin planului Ego-ului) se adresează Ťjuisăriiť intelectului cititorului, în timp ce cea din urmă, doar trupului. În acest caz, eroticul poate fi asimilat cu esteticul (în parte și din cauza faptului că Chlumsky nu elucidează prea bine diferența dintre erotic și estetic), astfel triada reducîndu-se la opoziția estetic-pornografic. Cele trei funcții pot uneori să coincidă, dar numai în anumite condiții" (p.
Biblioteca roz a literaturii române by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11761_a_13086]
-
care - după doctrina freudiană - aparțin planului Ego-ului) se adresează Ťjuisăriiť intelectului cititorului, în timp ce cea din urmă, doar trupului. În acest caz, eroticul poate fi asimilat cu esteticul (în parte și din cauza faptului că Chlumsky nu elucidează prea bine diferența dintre erotic și estetic), astfel triada reducîndu-se la opoziția estetic-pornografic. Cele trei funcții pot uneori să coincidă, dar numai în anumite condiții" (p. 9). În ultimă instanță, constată pe bună dreptate Maria Luisa Lombardo, "diferența (...) dintre textul pornografic și cel erotic este
Biblioteca roz a literaturii române by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11761_a_13086]
-
dintre erotic și estetic), astfel triada reducîndu-se la opoziția estetic-pornografic. Cele trei funcții pot uneori să coincidă, dar numai în anumite condiții" (p. 9). În ultimă instanță, constată pe bună dreptate Maria Luisa Lombardo, "diferența (...) dintre textul pornografic și cel erotic este elementul estetizant, depășirea materialității (sau, mai degrabă a Ťanimalitățiiť) în favoarea momentului contemplării estetice. În același moment se creează o scară de valori, pe baza căreia pornografia se identifică des cu prostul gust și kitsch-ul, în timp ce erotismul definește exaltarea
Biblioteca roz a literaturii române by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11761_a_13086]
-
de multă vreme locuri comune chiar la nivelul unor elevi mediocri de liceu). Cu siguranță, astfel de considerente ar fi fost utile, eventual, unui public străin, dar, repet, acesta nu ar avea acces la operele în discuție. Una peste alta, Erotica magna. O istorie a literaturii române dincolo de tabuurile ei este o carte deschizătoare de drumuri în critica literară românească. Dincolo de informațiile pe care le aduce și de interpretările critice ale autoarei, importanța sa rezidă în primul rînd din metodologie și
Biblioteca roz a literaturii române by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11761_a_13086]
-
mii de pagini de literatură română citite, și pentru curajul de a fi abordat fără prejudecăți un domeniu rămas încă virgin (din cauza pudibonderiilor nejustificate ale criticii) al istoriei literaturii române, Maria Luisa Lombardo merită deplina noastră admirație. Maria Luisa Lombardo, Erotica Magna. O istorie a literaturii române dincolo de tabuurile ei, Editura Universității de Vest, Timișoara, 2004, 204 pag.
Biblioteca roz a literaturii române by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11761_a_13086]
-
apud apud Prof.Univ.Dr.Doc. Pandele Olteanu, Floarea darurilor sau Fiore di virtu, studiu, ediție critică pe versuri, după manuscrise, traducere și glosar în context comparat, Edit. Mitropoliei Banatului, Timișoara, 1992, p. 180. 7 Preot Ioan C. Teșu, op. cit., p. 56. 1 erotic 8. În limba română această patimă a fost denumită prin două cuvinte care au același înțeles. Este vorba de termenii curvie și sinonimul său desfrânare. Primul cuvânt este tradus sau definit ca: viață desfrânată, desfrâu, curvăsărie (popular). În ce privește al doilea
Patima desfrânării şi biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( I ). In: Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]
-
strămoșesc și, prin urmare, nimeni nu este scutit de ele. Pe lângă acestea, mai putem adăuga și alte cauze declanșatoare ale acestei patimi, cauze care sunt în ton cu lumea contemporană: îmbrăcămintea necuviincioasă și provocatoare, lectura și vizionarea unor materiale instigatoare (erotice); dansurile, cântecele, reprezentări artistice obscene și imorale din literatură, pictură și cinematografie; vorbele, glume, cuvintele ușuratice sau triviale 114, gândul pătimaș, neglijența rugăciunii, nepăzirea simțurilor, conversațiile prea intime cu femeile, ușurătatea în purtări, lipsa unei educații sănătoase, contactul cu cei
Patima desfrânării şi biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( I ). In: Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]
-
acest scop. Așa cum dreptul Lot se chinuia văzând faptele nelegiuite ale sodomenilor, tot la fel se zbuciumă oricine privește scene de desfrânare. Nu poate fi ceva mai tulburător și mai incitant spre desfrânare, decât imaginația asociată cu texte, desene, fotografii erotice sau imagini filmate în timpul unei împreunări sexuale. Asistăm astăzi la o adevărată inundație copleșitoare de romane erotice, reviste, casete video, compact discuri, etc. Un tânăr care dorește să lupte pentru îmblânzirea stihiei sexuale, dacă se întâmplă să privească asemenea filme
Patima desfrânării şi biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( I ). In: Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]
-
oricine privește scene de desfrânare. Nu poate fi ceva mai tulburător și mai incitant spre desfrânare, decât imaginația asociată cu texte, desene, fotografii erotice sau imagini filmate în timpul unei împreunări sexuale. Asistăm astăzi la o adevărată inundație copleșitoare de romane erotice, reviste, casete video, compact discuri, etc. Un tânăr care dorește să lupte pentru îmblânzirea stihiei sexuale, dacă se întâmplă să privească asemenea filme, este aproape imposibil să nu fie biruit și să nu cadă în mrejele patimii desfrânării. 101 Georges
Patima desfrânării şi biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( I ). In: Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]