5,606 matches
-
stațională unitară (Ciortuz, Păcurar, 2004), în raport cu primul criteriu (natura degradării, respectiv categoria de teren degradat) terenurile în cauză sunt încadrate în clasa de stațiuni R – Râpi și taluzuri naturale sau funduri de ravenă, rezultate în urma proceselor de eroziune torențială, de alunecare sau surpare; Codificarea pentru grupele de tipuri de stațiuni caracteristice terenurilor ravenate se realizează astfel: Natura degradării R = Râpi și taluzuri naturale Etajul fitoclimatic C = Câmpie = Regiuni de câmpie, coline și dealuri din stepă și silvostepă, etajele
GHID DE BUNE PRACTICI din 28 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261211]
-
de lucrări de consolidare a taluzurilor (terase simple sau sprijinite) și de lucrări de stabilizare a fundurilor de albie (praguri) care contribuie și la stoparea adâncirii ravenelor și la stabilizarea vesanților. Depozite naturale – D Materialul rezultat în urma proceselor de eroziune este antrenat de ape și depus în depozite situate, cel mai adesea, la baza versanților sau de-a lungul rețelei hidrografice. Aceste depozite, carcaterizate printr-un grad ridicat de instabilitate contribuie la creșterea turbidității apei și la sporirea transportului de
GHID DE BUNE PRACTICI din 28 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261211]
-
împădurire au șanse foarte reduse de reușită, fiind recomandată declararea acestor terenuri ca neproductive până ce acestea se vor stabiliza pe cale naturală. Tabel nr. 1.2.2 Tabel nr. 1.2.2 - Cheie de determinare a tipurilor de stațiune R - terenuri degradate prin eroziune în adâncime produsă de apă (terenuri ravenate) - ravene, ogașe, maluri, râpe Substrat litologic 1 2 3 4 roci friabile și slab consolidate (loess, luturi, nisipuri, pietriș cu nisip, complexe gresii moi cu nisipuri, pietrișuri, marne nisipoase) roci moderat consolidate (marne
GHID DE BUNE PRACTICI din 28 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261211]
-
neuniform; terenurile cu deplasare în bloc, în cazul alunecărilor profunde cu întindere mare, la care condițiile de vegetație se modifică foarte puțin; terenuri cu exces temporar sau periodic de apă și curgerile noroioase. Alunecările de teren însoțesc îndeosebi pâraiele cu eroziune activă în adâncime, în cursurile lor inferioare și mijlocii, fiind răspândite, în același timp, și pe versanți, în areale discontinui, îndeosebi pe terenurile pășunate nerațional. După metoda de cartare stațională unitară (Ciortuz, Păcurar, 2004), în raport cu primul criteriu ( natura
GHID DE BUNE PRACTICI din 28 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261211]
-
CF), de Silvostepă și Stepă (Ss, S) FC1A FC1B FC2A FC2B FC3A FC3B Râpile de desprindere și surparile se incadrează la categoria de teren degradat R – râpi și taluzuri naturale, unde se incadrează și cele rezultate în urma proceselor de eroziune în adâncime (tabel 1.2.3). Terenurile alunecătoare prezintă o neomogenitate pronunțată, sub raportul condițiilor de dezvoltare a vegetației forestiere. În general acestea sunt forme de teren afectate de procese de degradare complexe care includ o diversitate de unități staționale, adeseori foarte
GHID DE BUNE PRACTICI din 28 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261211]
-
1982). Pentru a asigura condiții minime de instalare a vegetației forestiere sunt necesare lucrări de stabilizarea maselor alunecătoare prin lucrări de drenare a microdepresiunilor, eliminare a excesului de apă, modelarea terenurilor puternic fragmentate, consolidarea bazei versanților. Terenuri nisipoase (afectate de eroziune eoliană) - N În țara noastră procesul de eroziune eoliană se manifestă mai ales în regiunea de câmpie uscată, în condiții de terenuri nisipoase cu climat secetos. Cele mai cunoscute areale nisipoase din țara noastră sunt următoarele (Ciortuz & Păcurar, 2004): sudul
GHID DE BUNE PRACTICI din 28 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261211]
-
a vegetației forestiere sunt necesare lucrări de stabilizarea maselor alunecătoare prin lucrări de drenare a microdepresiunilor, eliminare a excesului de apă, modelarea terenurilor puternic fragmentate, consolidarea bazei versanților. Terenuri nisipoase (afectate de eroziune eoliană) - N În țara noastră procesul de eroziune eoliană se manifestă mai ales în regiunea de câmpie uscată, în condiții de terenuri nisipoase cu climat secetos. Cele mai cunoscute areale nisipoase din țara noastră sunt următoarele (Ciortuz & Păcurar, 2004): sudul Olteniei (140.000 ha, nisipuri cu bob mic, silicioase
GHID DE BUNE PRACTICI din 28 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261211]
-
și silvostepa. Nivelul apelor freatice mineralizate condiționează direct acumularea sărurilor din sol, fie prin prezența acesteia, în diverse orizonturi de sol, fie prin ridicarea ei prin capilaritate, în stratul de sol. Substratul litologic , condiționează formarea sărăturilor, dacă prin procesul de eroziune sau alunecare sunt aduse la suprafață orizonturi salifere. Sărurile solubile pot fi aduse la suprafață și de către izvoarele de apă sărată, care pe parcursul lor au interceptat roci salifere. Apa sărată din izvoare poate să deverseze pe versanți sau
GHID DE BUNE PRACTICI din 28 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261211]
-
de sodiu fixați din abundență în complexul argilo-humic. Din această categorie fac parte: sărăturile și solurile salinizate prin inundare; sărăturile și solurile salinizate de pantă, datorită rocii mame salifere, aflată la mică adâncime sau ajunsă la suprafață prin procese de eroziune ori alunecare; sărăturile și solurile salinizate de pantă din preajma izvoarelor cu apă sărată; sărăturile și sedimentele salinizate rezultate în urma evaporării apei mineralizate de pe marginea bălților sau pe fundul bălților și lacurilor cu apă stătătoare, în urma secării
GHID DE BUNE PRACTICI din 28 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261211]
-
în cazul turbăriilor) pot fi gazda unor biocenoze rare sau supuse regimului de protecție, caz în care intervenția cu lucrări specifice nu este oportună. Terenuri afectate de degradare antropică (terenuri haldate, decopertate, taluzate sau deranjate) Pe lângă procesele de degradare (eroziune, alunecări, sărăturare, înmlăștinare) în care factorul antropic (omul) joacă rol de factor condițional, există o serie de procese de degradare cauzate direct de către om. Aceste procese în desfășurarea cărora omul joacă rol de factor cauzal poartă denumirea de procese
GHID DE BUNE PRACTICI din 28 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261211]
-
ale acestora. În cazul haldelor menajere , factorul principal este compoziția depozitelor. La caracterizarea stațiunilor de terenuri haldate, pe lângă factorii arătați se vor menționa și alții cum ar fi: microrelieful haldei, stabilitatea terenului, gradul de acoperire cu vegetație, predispoziția la eroziune sau spulberare de vânt, prezența unor substanțe nocive. Simbolurile corespunzătoare criteriilor de clasificare și încadrare stațională pentru stabilirea tipului de stațiune de terenuri haldate sunt următoarele: natura degradării și respectiv categoria de teren degradat – Y – terenuri haldate; poziția fitoclimatică a
GHID DE BUNE PRACTICI din 28 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261211]
-
menite să modifice condițiile specifice din terenurile afectate de degradări în sensul de a le face apte pentru cultura puieților forestieri (ex. aplicarea unor măsuri de nivelare, în cazul alunecărilor, de terasare în cazul versanților cu pante mari afectați de eroziune, măsuri de drenare a apelor care stagnează pe versanți în cazul alunecărilor și al terenurilor cu exces de umiditate, spălări ale solurilor afectate de prezența în exces a sărurilor solubile etc). In unele situații, pentru împădurirea terenurilor degradate, puieții folosiți
GHID DE BUNE PRACTICI din 28 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261211]
-
gust și/sau miros repulsiv, pentru ai proteja de vânat, rozătoare ș.a. Lucrări de amenajare a terenurilor degradate în vederea împăduririi Aceste lucrări sunt necesare pentru asigurarea condițiilor minime de instalare a vegetației forestiere pe terenurile degradate. Terenurile înclinate afectate de eroziune pluvială, și în special versanții erodați se consolidează în raport cu gradul lor de erodabilitate, care se stabilește, în fiecare caz, în funcție de gradul de eroziune, de gradul de înierbare și de pantă. De cele mai multe ori această
GHID DE BUNE PRACTICI din 28 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261211]
-
minime de instalare a vegetației forestiere pe terenurile degradate. Terenurile înclinate afectate de eroziune pluvială, și în special versanții erodați se consolidează în raport cu gradul lor de erodabilitate, care se stabilește, în fiecare caz, în funcție de gradul de eroziune, de gradul de înierbare și de pantă. De cele mai multe ori această consolidare se realizează cu o serie de lucrări speciale cum sunt terasele simple, terasele sprijinite de gărdulețe, terasele sprijinite de banchete și gărdulețele intersectate. - Terasele simple (fig.2.2.1
GHID DE BUNE PRACTICI din 28 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261211]
-
piatră existentă. In astfel de situații, între șirurile de banchete pot fi executate în completare gărdulețe (dacă terenul permite baterea parilor), terase armate vegetal sau cordoane vegetale. F - Terasele armate vegetal (fig.2.2.4) sunt de preferat în toate cazurile terenurilor cu eroziune avansată, stabile la deplasări de teren, unde exista tufărișuri de cătină albă în apropiere și de unde pot fi recoltate tulpini cu ramuri. Aceste lucrări înlocuiesc cu suces gărduțele și banchetele, cu o mai bună eficiență tehnica și un cost
GHID DE BUNE PRACTICI din 28 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261211]
-
negru, laricele, salcâmul, glădița, aninii, paltinul, mojdreanul, cătina albă, sălcioara, păducelul și lemnul câinesc. Alături de acestea, mai pot fi introduse cu succes: diferite specii de stejari, pe terenuri cu degradare slabă la moderată, vișinul turcesc pe terenuri afectate de eroziune pe substrate slab sau moderat consolidate, arțarul tătărăsc, corcodușul, sâmbovina ca specii de ajutor pe terenuri afectate de diverse tipuri de degradări; cătina roșie, ulmul de Turkestan, părul, pe terenuri salinizate; plopi, sălcii, anini ș.a., pe terenuri cu exces de
GHID DE BUNE PRACTICI din 28 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261211]
-
terenuri desfundate/deranjate sau decopertate, pentru care se pot aplica tehnologiile specifice acestor terenuri (cap 3.8). Regiuni de munți înalți din partea superioară a subzonei molidului și din subalpin (Sa și parte din etajul FMo3) GRUPA STAȚIONALĂ G.S -1 Terenuri cu eroziune slabă pâna la puternică (e0...e2), cu soluri zonale (districambosoluri, prepodzoluri, podzoluri, ș.a.), moderat profunde și profunde (peste 75cm), formate de regulă pe roci acide (TSD: EA5V). Tipuri de vegetație: 1AE1: Plantații de rășinoase, amestec de molid și larice, din zona
GHID DE BUNE PRACTICI din 28 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261211]
-
zonale (districambosoluri, prepodzoluri, podzoluri, ș.a.), moderat profunde și profunde (peste 75cm), formate de regulă pe roci acide (TSD: EA5V). Tipuri de vegetație: 1AE1: Plantații de rășinoase, amestec de molid și larice, din zona alpină, Sa și FMo3, pe terenuri cu eroziune de suprafață slabă și moderată 1AE2: Plantații de rășinoase, larice, din zona alpină, Sa și FMo3, pe terenuri cu eroziune de suprafață slabă și moderată 1AE3: Plantații de rășinoase, amestec de molid și foioase, din zona alpină, Sa și FMo3
GHID DE BUNE PRACTICI din 28 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261211]
-
de vegetație: 1AE1: Plantații de rășinoase, amestec de molid și larice, din zona alpină, Sa și FMo3, pe terenuri cu eroziune de suprafață slabă și moderată 1AE2: Plantații de rășinoase, larice, din zona alpină, Sa și FMo3, pe terenuri cu eroziune de suprafață slabă și moderată 1AE3: Plantații de rășinoase, amestec de molid și foioase, din zona alpină, Sa și FMo3, pe terenuri cu eroziune de suprafață slabă și moderată Compoziții de împădurire: a. 60 Mo 40 La (în partea superioară
GHID DE BUNE PRACTICI din 28 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261211]
-
și moderată 1AE2: Plantații de rășinoase, larice, din zona alpină, Sa și FMo3, pe terenuri cu eroziune de suprafață slabă și moderată 1AE3: Plantații de rășinoase, amestec de molid și foioase, din zona alpină, Sa și FMo3, pe terenuri cu eroziune de suprafață slabă și moderată Compoziții de împădurire: a. 60 Mo 40 La (în partea superioară a subzonei molidului, pe versanți și în declivități); b. 100 La (în partea superioară a versanților, pe cumpene și ridicături de teren, cu prioritate
GHID DE BUNE PRACTICI din 28 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261211]
-
5000/ha (2 x 1 m), în cazul compoziției “c”. Completări: 30% (20% + 10%) . Intrețineri: Revizuiri: anul I+II 1+1; Descopleșiri: anii I-VI 2+2+2+2+1+1; Răriri, depresaj, degajări, curățiri: III+IV 1+1 GRUPA STATIONALA G.S - 2 Terenuri cu eroziune foarte puternică și excesivă (e3...e4) cu erodosoluri spodice, andice, tipice, rendzinice, litice, litosoluri sau regosoluri slab, cu grosimea sub 50 cm (deseori sub 30 cm), inclusiv stâncării cu soluri în petice sau terenuri cu aflorimente stâncoase (TSD: EA6V). Tipuri de
GHID DE BUNE PRACTICI din 28 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261211]
-
50 cm (deseori sub 30 cm), inclusiv stâncării cu soluri în petice sau terenuri cu aflorimente stâncoase (TSD: EA6V). Tipuri de vegetație: 2AE1: Plantații de pin în amestec cu anin verde, din zona alpină, Sa și FMo3, pe terenuri cu eroziune de suprafață foarte puternică și excesivă 8AE1: Plantații de anin verde, din zona alpină, Sa și FMo3, pe terenuri cu eroziune de suprafață foarte puternică și excesivă 9AE1: Plantații de cătină albă, din zona alpină, Sa și FMo3, pe terenuri
GHID DE BUNE PRACTICI din 28 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261211]
-
vegetație: 2AE1: Plantații de pin în amestec cu anin verde, din zona alpină, Sa și FMo3, pe terenuri cu eroziune de suprafață foarte puternică și excesivă 8AE1: Plantații de anin verde, din zona alpină, Sa și FMo3, pe terenuri cu eroziune de suprafață foarte puternică și excesivă 9AE1: Plantații de cătină albă, din zona alpină, Sa și FMo3, pe terenuri cu eroziune de suprafață foarte puternică și excesivă Compoziții de împădurire: 50 Pi.n. (Jn) 50 An.v, predominant pe terenuri foarte puternic
GHID DE BUNE PRACTICI din 28 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261211]
-
suprafață foarte puternică și excesivă 8AE1: Plantații de anin verde, din zona alpină, Sa și FMo3, pe terenuri cu eroziune de suprafață foarte puternică și excesivă 9AE1: Plantații de cătină albă, din zona alpină, Sa și FMo3, pe terenuri cu eroziune de suprafață foarte puternică și excesivă Compoziții de împădurire: 50 Pi.n. (Jn) 50 An.v, predominant pe terenuri foarte puternic erodate; 100 An.v, pe stâncării și soluri excesiv erodate; 100 Ct , pe roci moi (pietrișuri, nisipuri, loess, marne, argile etc.), terenuri
GHID DE BUNE PRACTICI din 28 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261211]
-
la compoziția ”c”, tehnica ”c”; 2 x 0,5 m, la compoziția ”c”, tehnica ”d”. Tehnici de împădurire: Tn 0,75/2 + Gr.o pe terenuri predominant foarte puternic erodate, înțelenite, la compoziția “a”; Tg 0,75/3 + Gr. o (pe terenuri lipsite de vegetație, cu eroziune foarte activă și pante peste 25 de grade). Gr. b (pe stâncării cu soluri în petice); Cd/3, pe terenuri cu panta peste 30 de grade, la compozițiile “b” și ”c”. Desimea culturilor: 5000/ha (2 x 1 m), în cazul tehnicii
GHID DE BUNE PRACTICI din 28 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261211]