536 matches
-
et pensée germaniques, singura de altfel păstrată în Arhiva SW: „Se pare că nu există prea multe documente masonice la Ratisbone, dar Archiv des bischöflichen Ordinariats din Ratisbone este o veritabilă mină, în mare parte neexploatată. Dacă vă interesează documentele esoterice din epocă, veți fi într-adevăr interesat să consultați aceste arhive”. Conjuncția epistolară frugală dintre Wikander și Antoine Faivre indică și mai bine poziționarea specifică a celui dintâi, care cu siguranță căuta în formele oculte reperele unei identificări și orientări
[Corola-publishinghouse/Science/2332_a_3657]
-
a celui dintâi, care cu siguranță căuta în formele oculte reperele unei identificări și orientări proprii. Ca și în cazul mult mai familiar nouă al lui Hasdeu, dar la un decalaj de aproape un secol, interesul lui Wikander pentru tradițiile esoterice se manifestă pregnant după moartea soției și a uneia dintre fiicele sale. LXXIIItc "LXXIII" 1. La 14 februarie 1976, Michel Meslin, titular al catedrei de istoria religiilor, îi înmânează lui Eliade titlul de doctor honoris causa al Sorbonei, distincție pe
[Corola-publishinghouse/Science/2332_a_3657]
-
études transdisciplinaires (CIRET), Bulletin no. 12, Fevrier, 1998, http://basarab.nicolescu.perso.sfr.fr/ciret/bulletin/b12/b12c2.htm. Voss, Karen-Claire, Review Essay of Basarab Nicolescu's Manifesto of Transdisciplinarity (State University of New York Press, 2001) ISBN 0-7914-5261-1, published in Esoterica, a scholarly, online journal edited by Arthur Versluis. http://www.esoteric.msu.edu/main.html. 2.2. Un proiect didactic transdisciplinar de la teorie la practica didactică Mirela Mureșan " Viitorul este structurat prin educația făcută în momentul prezent, aici și acum
[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]
-
perso.sfr.fr/ciret/bulletin/b12/b12c2.htm. Voss, Karen-Claire, Review Essay of Basarab Nicolescu's Manifesto of Transdisciplinarity (State University of New York Press, 2001) ISBN 0-7914-5261-1, published in Esoterica, a scholarly, online journal edited by Arthur Versluis. http://www.esoteric.msu.edu/main.html. 2.2. Un proiect didactic transdisciplinar de la teorie la practica didactică Mirela Mureșan " Viitorul este structurat prin educația făcută în momentul prezent, aici și acum." (Basarab Nicolescu) Probabil mulți se întreabă de ce ar fi necesară o
[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]
-
economia urbană, pe apariția statelor naționale și a armatelor aferente, pe dezvoltarea științei și tehnicii, pe clasa intelectualilor, în genere. Faza târzie a modernismului american, produs european, e plasată după 1920. În ceea ce privește originea transmodernismului, ar avea precedente în mișcările spirituale esoterice din Renaștere, înălțate azi la nivel de noi religii. Un alt izvor ar fi, în America, gândirea lui Emerson și mișcarea transcendentală de la jumătatea secolului al XIX-lea, continuată de transcendentalismul secolului al XX-lea, de New Age care a
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
postmodernismul a estompat până la dispariție dimensiunea temporală a omului, exilat într-o neverosimilă postistorie, în numele unei "sincronicități" fără limite. În America, s-ar fi reîntors la dimensiunea temporală gânditorul Eugen Rosenstock-Huessy, transmodernismul găsindu-și, din atare perspectivă, origini în tradițiile esoterice europene și orientale. Un asemenea interes pentru spiritualitatea orientală l-a manifestat taofizica lui Fritjof Capra, în contextul mai larg al "gnozei de la Princeton", care, în pofida recuperării sacrului dinspre știință, tocmai prin tentația gnosticismului, unii savanți au crezut că pot
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
sudul Franței actuale, în comunitatea de evrei. Altă ipoteză arată că ucenicii lui Iisus nu cunoșteau toate aceste planuri și, bineînțeles, crucificarea i-a înspăimântat și i-a împrăștiat. Iisus avea o dublă personalitate: una exoterică, pentru ucenicii biblici, alta esoterică, vizând întoarcerea iudaismului la izvoarele religioase egiptene. Originile iudaismului fuseseră tot egiptene, dar sub îndrumarea lui Moise evreii se depărtaseră mult de cea mai evoluată religie a antichității, cea egipteană. Astfel, iudaismul devenise o religie monoteistă și patriarhală, pe când isianismul
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
timpurie și robustă variantă a teoriei relativității refuza cu îndărătnicie să se formalizeze oficial la curtea lui Minos; din decență, imperativul "cercetează fără a crede" era urmat într-o discreție deplină. Înscrisă în carne coreografic, aceasta operă științifică la limita esotericului nu putea dura în lumina judecăților publice, ci, abia născută, fu sortită să alunece inexorabil în memoria trupurilor celor doi coautori ai săi. Dedal o clădea ca pe un templu curgător dedicat zeității absente a atenienilor menționate de Apostolul Pavel
[Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
fost punctul terminus în care concluzia să se impună, ci abia materia primă, punctul de plecare în mult mai importanta interogație "ce face omul cu ea?" Suferința ce se felicita alchimic și autosuficient o intriga; dacă practicanții ei îi păstrau esoteric secretul spre a-și rezerva privilegiul verticalei? Sau dacă, dimpotrivă, secretul se menținea cu atât mai bine cu cât era vulgarizat mai nonșalant? Toți în jurul ei behăiau în cor "fii tu însuți", dar a behăi la unison nu-i totuna
[Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
ascunde sau obscuriza lucrurile, pentru ca generațiile următoare să continue căutarea. Nici un text hermetic nu spune totul, ci și ascunde, acoperă. Tradiția creștină reprezintă o corelare a interpretării cu viața comunității, pe când tradiția hermetică este transmiterea unei învățături de tip inițiatic, esoteric, ocult. Tradiția creștină funcționează după un acord între semnificații și sensuri, pe de o parte, și viață, pe de altă parte, după formula care cere să dai Cezarului ce este al Cezarului și lui Dumnezeu ce este a lui Dumnezeu
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
de imaginație este divin și că natura spirituală a omului este realizată pe deplin în imaginație" (1977, p. 89). Pe de altă parte, precum observa Engell, ideea blakeană își "are rădăcinile în tradițiile filosofice și religioase care includ elemente deopotrivă esoterice și populare și care se întind până în secolul al XVIII-lea, la ermetiștii secolelor al XVI-lea și al XVII-lea, la Renaștere, la filosofia medievală și antică și la poezia sacra ebraica" (1981, p. 245). Numeroase punți de legătură
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
distanța de mediul burghez al secolului al XVIII-lea, nefiind, în acest caz, vorba despre un eșec, ci tocmai de impunerea unei diferențe culturale semnificative, a unei devieri de la normă. Nu numai chiliasmul discutat anterior, ci și un alt curent esoteric joacă un rol semnificativ în rotunjirea dialecticii blakeene. În acest sens, Stephen Gurney remarcă: "avem motive întemeiate să-l privim pe Blake drept parte a unei tradiții heterodoxe, dar persistente a misticismului occidental, care s-a menținut constant la periferia
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
simplă: de ce anume numărul 4 ajunge să dețină o poziție atât de însemnată în cadrul sistemului nesistematic blakean? Este aceasta o simplă metaforă aleatorie, inserata în scopuri pur expresive sau are ea o semnificație clară, derivată din gnoza magică și/sau esoterica? Pentru a putea oferi un raspuns semnificativ, vă propun să revenim la caracteristicile de bază ale numărului 4170. Paneth observa că 4 simbolizează pământul, modelul general de dezvoltare intelectuală, chiar tiparul existenței umane. Mitologia greco-latină acorda un interes special acestui
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
și diferențe) cu diversele școli de gîndire care abordează aceleași fenomene fizice și sociale. Primul curent, intrînd în relativă concurență cu teoria reprezentărilor sociale, este acela al cercetărilor asupra imaginarului. El se împarte în două ramuri, una de inspirație antropologică, esoterică 2 și jungiană, iar cealaltă freudo-lacaniană, fondată pe principii kantiene, critice și raționaliste. În Franța, în ultimii 40 de ani, două nume ies în evidență, reprezentînd maniera de gîndire antropo-istorică: Gilbert Durand și Michel Maffesoli. Acești doi sociologi au alcătuit
by Jean-Marie Seca [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
nonsens între Acheron și Styx / 421 Misticismul îl lirica cunoașterii / 427 Tâlcul paradisului liric / 433 30. Limburile cosmice ale creierului / 440 Ars longa Poesie și bucurie / 441 31. Poesie și inițiere calea lirică a creierului / 448 Iluziile mentale și sensul esoteric al focului ca izvor / 453 Clopotul din labirint și memoria sufletului poetic / 456 32. Conexiunile tainice sau alegoriile prin care am încercat să trecem în viețile noastre / 461 Templul înțelepților între revelație și iluzie / 462 Crucea ca panteon raționament exterior
by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
de expresia energică a oracolelor lui Zoroastru, trebuie să auzim vorbind lumina. Deși această carte se subintitulează o protoistorie a ritualurilor masonice, ea nu se va apleca asupra diferitelor ritualuri practicate în cadrul masoneriei moderne, a riturilor sau ale diverselor frății esoterice contemporane, nici asupra istoriei acestora, ci ca o introspecție comparată între toate formele de ritual practicate și cunoscute din surse arhivistice de la izvoarele omenirii și până în prezent cu relevarea tâlcurilor simbolurilor folosite în ceremonial. Ritualurile sunt preluate astfel să înlesnească
by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
atribuit uneltele lor de sculptori și tăietori în piatră: ciocanul, rigla, echerul și compasul. În toată Europa cei patru martiri pot fi recunoscuți pe capiteliile sau fațadele bisericilor. Toate acestea asigurau fraților companioni un teren simbolic și spiritual, filosofic și esoteric. Fiecare era inițiat după un ritual al mitului originar prin cuvinte și gesturi simbolice care îmbinau experiența materială cu cea spirituală, munca fiind pe primul plan. Faptul că lucrau în numeroase francize și majoritatea membrilor unei loji erau constructori, frăția
by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
nu apăruse ca o societate inițiatică, ceremoniile sale fiind intitulate rituri de recepție, fără a li se conferi un aspect misterios, lojile erau locuri în care se practicau filantropia și se cultivau artele. Gradual s-au dezvoltat aspectele inițiatice și esoterice. În contrast cu Renașterea referințele la Egipt aproape dispar în secolul șaptesprezece al erei creștine, cu excepția discipolilor lui Paracelsus. Revelația primordială, împărtășită lui Adam și tezaurizată de egipteni, a fost, după acești discipoli, deformată de cei care ne-au transmis-o, adică
by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
sacră, deci filiațiile nu pot fi luate ad literam, dar putem aprecia de ce rosicrucianismul a fost văzut în epocă ca o bijuterie a Cavaleriei Spirituale iar azi se dezvoltă în secret și în afara mișcărilor cunoscute. De unde desele confuzii din lumea esoterică. Mișcările filosofice ale Iluminării erau caracterizate de o completă confidență plasată în actualitatea progresului, un ghid infailibil pentru umanitate și care schimba profund revelațiile religiei sau tradiției. Lumina văzută de umanitate era nu numai cea dumnezeiască ci mai ales cea
by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
că rolul maestrului ca profesor este un rol incontestabil pentru instrucția specifică a iluminării cosmice. Termenul de Maestru are o istorie străveche care datează dinainte de dinastiile egiptene, dacă nu a celor atlante, trecând prin comunitatea eseniană, misticii Evului mediu, societățile esoterice ale secolului nouăsprezece până la organizațiile timpurilor noastre. Un Maestru era considerat un făcător de miracole, unul care readucea la viață morții, un tămăduitor de bolnavi, unul care materializa obiecte și apărea ca spirit discipolilor săi. E o prezentare caracteristică multor
by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
rosicrucianism ș.a., având scopul de a crea o atmosferă solemnă și demnă, culorile și simbolurile diferind după rolul ritualului aplicat în liturghie, slujbă, ținută, asociindu-se la îmbrăcăminte colane, brâuri, mitre, coroane, fiecare desemnând apartenența la un ordin ecleziastic sau esoteric, rit masonic sau religios. Vestimentația diferitelor ritualuri creștine, a diverselor ordine exprimă sfințenia membrilor comunității, apropierea lor de sacru, semnificație a vieții lor închinate preceptelor adoptate etic și moral. În multe ritualuri apare vestimentația de nuntă (în creștinism, în ritualul
by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
stimulat și ele lumea simbolurilor. Jacob Böhme utiliza simbolurile pietrei filosofale și transmutației cu ajutorul elementelor foc, sare, sulf, mercur, aur, esențe și tincturi, Robert Fludd 48 a închegat imaginea omului între lumină și întuneric prin simboluri medicale, cosmologice, alchimice și esoterice. Așadar, simbolurile religioase și mitologice au fost țesute în structurile fizicii, cosmologiei, psihologiei și psihanalizei 49. În concepție pitagoreică Dumnezeu face geometrie chiar în structura matematică a ființei gândite, structurate rațional. Nunta alchimică a metalelor pare a fi reprezentarea cea
by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
de-a lungul veacurilor, chiar dacă scrierile moderne se îndoiesc de aceste ipoteze, simbolismul francmasoneriei, ca și exemplul arhitectonic al templului din Ierusalim, rămân fundamentul de esență pentru istoria credinței în Dumnezeu. Așa încât templele credințelor contemporane, și mai ales al celor esoterice, sunt simboluri ale templului de atunci și fiecare preot, maestru venerabil, predicator este un rege totodată, iar fiecare inițiat e un lucrător, un zidar, un muncitor tributar religiei universale a muncii, pe care constructorii evrei au știut s-o înalțe
by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
reprezentau, numerele și literele din scrierea alfabetică interferează cu o valoare numerică, iar lumea zeilor este determinantă printrun sistem numeric 57; și aceasta se extinde la un întreg panteon. Simbolismul numeral a fost promovat în timpurile mai recente de sistemul esoteric dualistic elen, de gnosticism și cel mistic esoteric din Kabbala 58. Pitagora fundamentează esența prin studiul geometriei, muzicii și astronomiei. Divinitatea lui Pitagora 59 era monada sau Cel Singur, care este Tothul. El este mintea supremă distribuită în univers, cauza
by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
cu o valoare numerică, iar lumea zeilor este determinantă printrun sistem numeric 57; și aceasta se extinde la un întreg panteon. Simbolismul numeral a fost promovat în timpurile mai recente de sistemul esoteric dualistic elen, de gnosticism și cel mistic esoteric din Kabbala 58. Pitagora fundamentează esența prin studiul geometriei, muzicii și astronomiei. Divinitatea lui Pitagora 59 era monada sau Cel Singur, care este Tothul. El este mintea supremă distribuită în univers, cauza tuturor lucrurilor, inteligența și puterea a toate câte
by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]