KorAP: Find »[drukola/base=esperanto & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...10 11 12 13 >

304 matches

Corola-journal/Journalistic/284137_a_285466

nivel. Academia Internațională de Științe din San Marino, de pildă, are secțiuni în România, la Sibiu în cadrul Universității „Lucian Blaga”, apoi la Paderborn în Germania, în Cehia și Polonia, unde teze de specialitate inclusiv doctorate se pot susține în limba esperanto. Bunăoară, universitățile din Poznan în Polonia sau Eötvös Lorand din Budapesta oferă diplome în disciplina esperanto, recunoscute oficial. Bibliografia Asociației Americane de Limbi Moderne înregistrează anual peste 300 de publicații în esperanto, iar biblioteca Asociației Britanice de Esperanto are mai

Agenda2005-35-05-senzational4 (2005) [Corola-journal/Journalistic/284137_a_285466]
în cadrul Universității „Lucian Blaga”, apoi la Paderborn în Germania, în Cehia și Polonia, unde teze de specialitate inclusiv doctorate se pot susține în limba esperanto. Bunăoară, universitățile din Poznan în Polonia sau Eötvös Lorand din Budapesta oferă diplome în disciplina esperanto, recunoscute oficial. Bibliografia Asociației Americane de Limbi Moderne înregistrează anual peste 300 de publicații în esperanto, iar biblioteca Asociației Britanice de Esperanto are mai bine de 20 000 de titluri. Între marile instituții de carte se numără și Biblioteca Națională

Agenda2005-35-05-senzational4 (2005) [Corola-journal/Journalistic/284137_a_285466]
specialitate inclusiv doctorate se pot susține în limba esperanto. Bunăoară, universitățile din Poznan în Polonia sau Eötvös Lorand din Budapesta oferă diplome în disciplina esperanto, recunoscute oficial. Bibliografia Asociației Americane de Limbi Moderne înregistrează anual peste 300 de publicații în esperanto, iar biblioteca Asociației Britanice de Esperanto are mai bine de 20 000 de titluri. Între marile instituții de carte se numără și Biblioteca Națională a Austriei, cu Muzeul Esperanto din Viena, Biblioteca Hodler a Asociației Universale de Esperanto din Rotterdam

Agenda2005-35-05-senzational4 (2005) [Corola-journal/Journalistic/284137_a_285466]
în limba esperanto. Bunăoară, universitățile din Poznan în Polonia sau Eötvös Lorand din Budapesta oferă diplome în disciplina esperanto, recunoscute oficial. Bibliografia Asociației Americane de Limbi Moderne înregistrează anual peste 300 de publicații în esperanto, iar biblioteca Asociației Britanice de Esperanto are mai bine de 20 000 de titluri. Între marile instituții de carte se numără și Biblioteca Națională a Austriei, cu Muzeul Esperanto din Viena, Biblioteca Hodler a Asociației Universale de Esperanto din Rotterdam în Olanda și Colecția Esperanto din

Agenda2005-35-05-senzational4 (2005) [Corola-journal/Journalistic/284137_a_285466]
Americane de Limbi Moderne înregistrează anual peste 300 de publicații în esperanto, iar biblioteca Asociației Britanice de Esperanto are mai bine de 20 000 de titluri. Între marile instituții de carte se numără și Biblioteca Națională a Austriei, cu Muzeul Esperanto din Viena, Biblioteca Hodler a Asociației Universale de Esperanto din Rotterdam în Olanda și Colecția Esperanto din Aalen (Germania). Pro și contra Dar în conștiința multor oameni de litere, lingviști și cercetători, esperanto rămâne o limbă artificială, care în opinia

Agenda2005-35-05-senzational4 (2005) [Corola-journal/Journalistic/284137_a_285466]
publicații în esperanto, iar biblioteca Asociației Britanice de Esperanto are mai bine de 20 000 de titluri. Între marile instituții de carte se numără și Biblioteca Națională a Austriei, cu Muzeul Esperanto din Viena, Biblioteca Hodler a Asociației Universale de Esperanto din Rotterdam în Olanda și Colecția Esperanto din Aalen (Germania). Pro și contra Dar în conștiința multor oameni de litere, lingviști și cercetători, esperanto rămâne o limbă artificială, care în opinia lor nu ar avea șanse de a se impune

Agenda2005-35-05-senzational4 (2005) [Corola-journal/Journalistic/284137_a_285466]
de Esperanto are mai bine de 20 000 de titluri. Între marile instituții de carte se numără și Biblioteca Națională a Austriei, cu Muzeul Esperanto din Viena, Biblioteca Hodler a Asociației Universale de Esperanto din Rotterdam în Olanda și Colecția Esperanto din Aalen (Germania). Pro și contra Dar în conștiința multor oameni de litere, lingviști și cercetători, esperanto rămâne o limbă artificială, care în opinia lor nu ar avea șanse de a se impune, fiind lipsită de capacitatea de a evolua

Agenda2005-35-05-senzational4 (2005) [Corola-journal/Journalistic/284137_a_285466]
și Biblioteca Națională a Austriei, cu Muzeul Esperanto din Viena, Biblioteca Hodler a Asociației Universale de Esperanto din Rotterdam în Olanda și Colecția Esperanto din Aalen (Germania). Pro și contra Dar în conștiința multor oameni de litere, lingviști și cercetători, esperanto rămâne o limbă artificială, care în opinia lor nu ar avea șanse de a se impune, fiind lipsită de capacitatea de a evolua sau de a se adapta cerințelor unei lumi într-o continuă mișcare. Se spune că limbii esperanto

Agenda2005-35-05-senzational4 (2005) [Corola-journal/Journalistic/284137_a_285466]
esperanto rămâne o limbă artificială, care în opinia lor nu ar avea șanse de a se impune, fiind lipsită de capacitatea de a evolua sau de a se adapta cerințelor unei lumi într-o continuă mișcare. Se spune că limbii esperanto îi lipsește dimensiunea culturală. Faptul că realmente îi lipsește baza națională sau o bază localizată geografic, sugerează că-i lipsește totodată baza pentru o cultură indigenă. În schimb, cei ce continuă să susțină ideea unei limbi universale cât se poate

Agenda2005-35-05-senzational4 (2005) [Corola-journal/Journalistic/284137_a_285466]
se poate de eficiente, consideră că un esperantist ar avea acces la un spectru variat de culturi din cele mai restrânse comunități etnice. Totodată, se pledează pentru posibilitatea eliminării traducerilor costisitoare. La O.N.U. , de pildă, spun adepții limbii esperanto, se află în circulație 6 limbi de comunicare cu 4 alfabete diferite: engleza, franceza, germana, rusa, araba și chineza, ceea ce ar îngreuna considerabil o comunicare eficientă datorită unor translații adesea anevoioase și chiar lacunare... După opinia domnului Dorin Hehn, zarurile

Agenda2005-35-05-senzational4 (2005) [Corola-journal/Journalistic/284137_a_285466]
15 ani. Platon spunea că „Zeii ar face omenirii un mare serviciu dacă i-ar dărui o limbă comună”. Timpul va decide... Promotori bănățeni Profesor universitar dr. Florian Ignat Bociort, cel mai de seamă esperantist bănățean. A organizat primul Congres Esperanto la Timișoara, a fost președinte al Asociației Române de Esperanto, până la stabilirea sa definitivă în Germania. În prezent, este președinte de onoare al asociației, totodată membru de onoare al Academiei Universale de Esperanto și membru al conducerii Academiei Internaționale de

Agenda2005-35-05-senzational4 (2005) [Corola-journal/Journalistic/284137_a_285466]
mare serviciu dacă i-ar dărui o limbă comună”. Timpul va decide... Promotori bănățeni Profesor universitar dr. Florian Ignat Bociort, cel mai de seamă esperantist bănățean. A organizat primul Congres Esperanto la Timișoara, a fost președinte al Asociației Române de Esperanto, până la stabilirea sa definitivă în Germania. În prezent, este președinte de onoare al asociației, totodată membru de onoare al Academiei Universale de Esperanto și membru al conducerii Academiei Internaționale de Științe din San Marino. A semnat numeroase lucrări de lingvistică

Agenda2005-35-05-senzational4 (2005) [Corola-journal/Journalistic/284137_a_285466]
seamă esperantist bănățean. A organizat primul Congres Esperanto la Timișoara, a fost președinte al Asociației Române de Esperanto, până la stabilirea sa definitivă în Germania. În prezent, este președinte de onoare al asociației, totodată membru de onoare al Academiei Universale de Esperanto și membru al conducerii Academiei Internaționale de Științe din San Marino. A semnat numeroase lucrări de lingvistică și metodologia însușirii limbii esperanto. Aurora Bute, informaticiană, prim-vicepreședinte al Asociației Esperanto din România. A fost președinte între anii 1999-2004. Coordonează activitatea

Agenda2005-35-05-senzational4 (2005) [Corola-journal/Journalistic/284137_a_285466]
în Germania. În prezent, este președinte de onoare al asociației, totodată membru de onoare al Academiei Universale de Esperanto și membru al conducerii Academiei Internaționale de Științe din San Marino. A semnat numeroase lucrări de lingvistică și metodologia însușirii limbii esperanto. Aurora Bute, informaticiană, prim-vicepreședinte al Asociației Esperanto din România. A fost președinte între anii 1999-2004. Coordonează activitatea de esperantologie la Colegiul de Arte din Timișoara, finalizată de curând într-o călătorie de studii cu elevii în importante centre de

Agenda2005-35-05-senzational4 (2005) [Corola-journal/Journalistic/284137_a_285466]
al asociației, totodată membru de onoare al Academiei Universale de Esperanto și membru al conducerii Academiei Internaționale de Științe din San Marino. A semnat numeroase lucrări de lingvistică și metodologia însușirii limbii esperanto. Aurora Bute, informaticiană, prim-vicepreședinte al Asociației Esperanto din România. A fost președinte între anii 1999-2004. Coordonează activitatea de esperantologie la Colegiul de Arte din Timișoara, finalizată de curând într-o călătorie de studii cu elevii în importante centre de esperanto din Europa. Dorin Hehn a învățat limba

Agenda2005-35-05-senzational4 (2005) [Corola-journal/Journalistic/284137_a_285466]
Aurora Bute, informaticiană, prim-vicepreședinte al Asociației Esperanto din România. A fost președinte între anii 1999-2004. Coordonează activitatea de esperantologie la Colegiul de Arte din Timișoara, finalizată de curând într-o călătorie de studii cu elevii în importante centre de esperanto din Europa. Dorin Hehn a învățat limba esperanto cu 28 de ani în urmă, după ce a aflat despre lucrările Congresului Mondial al Esperantiștilor de la Varna, din 1977. Este de profesie inginer și jurist. În perioada 1996-1999 a fost președintele Asociației

Agenda2005-35-05-senzational4 (2005) [Corola-journal/Journalistic/284137_a_285466]
din România. A fost președinte între anii 1999-2004. Coordonează activitatea de esperantologie la Colegiul de Arte din Timișoara, finalizată de curând într-o călătorie de studii cu elevii în importante centre de esperanto din Europa. Dorin Hehn a învățat limba esperanto cu 28 de ani în urmă, după ce a aflat despre lucrările Congresului Mondial al Esperantiștilor de la Varna, din 1977. Este de profesie inginer și jurist. În perioada 1996-1999 a fost președintele Asociației Naționale a Esperantiștilor din România. Florica Popa a

Agenda2005-35-05-senzational4 (2005) [Corola-journal/Journalistic/284137_a_285466]
urmă, după ce a aflat despre lucrările Congresului Mondial al Esperantiștilor de la Varna, din 1977. Este de profesie inginer și jurist. În perioada 1996-1999 a fost președintele Asociației Naționale a Esperantiștilor din România. Florica Popa a fost secretară a organizației de esperanto. În prezent se ocupă de grupuri de elevi, învățându-i limba esperanto. A redactat o lucrare în care sunt cuprinse toate comunicările științifice ale membrilor esperantiști prezentate la Zilele Academice Timișene. Profesor universitar, dr. Minerva Bocșa este animatoare a mișcării

Agenda2005-35-05-senzational4 (2005) [Corola-journal/Journalistic/284137_a_285466]
din 1977. Este de profesie inginer și jurist. În perioada 1996-1999 a fost președintele Asociației Naționale a Esperantiștilor din România. Florica Popa a fost secretară a organizației de esperanto. În prezent se ocupă de grupuri de elevi, învățându-i limba esperanto. A redactat o lucrare în care sunt cuprinse toate comunicările științifice ale membrilor esperantiști prezentate la Zilele Academice Timișene. Profesor universitar, dr. Minerva Bocșa este animatoare a mișcării esperanto timișorene și a participat la toate activitățile de specialitate. Conferențiar universitar

Agenda2005-35-05-senzational4 (2005) [Corola-journal/Journalistic/284137_a_285466]
În prezent se ocupă de grupuri de elevi, învățându-i limba esperanto. A redactat o lucrare în care sunt cuprinse toate comunicările științifice ale membrilor esperantiști prezentate la Zilele Academice Timișene. Profesor universitar, dr. Minerva Bocșa este animatoare a mișcării esperanto timișorene și a participat la toate activitățile de specialitate. Conferențiar universitar dr. Maria Butan, absolventă a Facultății de Litere, a obținut doctoratul în limba esperanto, susținându-și teza de specialitate în această limbă, cu o temă din literatura franceză.

Agenda2005-35-05-senzational4 (2005) [Corola-journal/Journalistic/284137_a_285466]
esperantiști prezentate la Zilele Academice Timișene. Profesor universitar, dr. Minerva Bocșa este animatoare a mișcării esperanto timișorene și a participat la toate activitățile de specialitate. Conferențiar universitar dr. Maria Butan, absolventă a Facultății de Litere, a obținut doctoratul în limba esperanto, susținându-și teza de specialitate în această limbă, cu o temă din literatura franceză.

Agenda2005-35-05-senzational4 (2005) [Corola-journal/Journalistic/284137_a_285466]
Corola-journal/Journalistic/283081_a_284410

Timișoara a Societății Cultural-Patriotice „Avram Iancu“, aleasă în ședința de la sfârșitul săptămânii trecute, este alcătuită din: președinte de onoare - Valeriu Tabără, președinte - Ioan Ciama, vicepreședinți - Daniel Aslău, Dorel Buda, Cosmin Pleșa, Sorin Precup, Dan Viorel, secretar - Alin Rus. ( I. B.) Esperanto Asociația Română de Esperanto și Fundația International Forum anunță inaugurarea cursurilor de esperanto pentru începători și avansați, la sediul fundației din Bd. C.D. Loga nr. 11, sâmbătă, 27 noiembrie, de la ora 14,30. Cursurile se adresează atât elevilor, studenților, cât

Agenda2004-47-04-stiri (2004) [Corola-journal/Journalistic/283081_a_284410]
Avram Iancu“, aleasă în ședința de la sfârșitul săptămânii trecute, este alcătuită din: președinte de onoare - Valeriu Tabără, președinte - Ioan Ciama, vicepreședinți - Daniel Aslău, Dorel Buda, Cosmin Pleșa, Sorin Precup, Dan Viorel, secretar - Alin Rus. ( I. B.) Esperanto Asociația Română de Esperanto și Fundația International Forum anunță inaugurarea cursurilor de esperanto pentru începători și avansați, la sediul fundației din Bd. C.D. Loga nr. 11, sâmbătă, 27 noiembrie, de la ora 14,30. Cursurile se adresează atât elevilor, studenților, cât și persoanelor adulte, indiferent

Agenda2004-47-04-stiri (2004) [Corola-journal/Journalistic/283081_a_284410]
este alcătuită din: președinte de onoare - Valeriu Tabără, președinte - Ioan Ciama, vicepreședinți - Daniel Aslău, Dorel Buda, Cosmin Pleșa, Sorin Precup, Dan Viorel, secretar - Alin Rus. ( I. B.) Esperanto Asociația Română de Esperanto și Fundația International Forum anunță inaugurarea cursurilor de esperanto pentru începători și avansați, la sediul fundației din Bd. C.D. Loga nr. 11, sâmbătă, 27 noiembrie, de la ora 14,30. Cursurile se adresează atât elevilor, studenților, cât și persoanelor adulte, indiferent de vârstă și profesie. Detalii suplimentare se pot obține

Agenda2004-47-04-stiri (2004) [Corola-journal/Journalistic/283081_a_284410]
Corola-journal/Imaginative/8532_a_9857

nimeni nu mai înțelege ce fel de cărți citește el. "Românești", le spune calm. Păi și noi suntem români, de ce nu înțelegem?" Ce să le răspundă?... Și el - citește românește, încă; precum și ceilalți conaționali ai săi, vorbește o altă limbă. Esperanto, se pare, sau, poate, încă engleză... Nu e frivol a presupune - și chineză... Sau - hindi... Astfel că, repet, în românește citește numai el, pe când ceilalți 11 milioane de conaționali - atâția mai erau potrivit ultimului recensământ, din anul 3233... - nu. Citește

Ultimul cititor în limba română... Lui Gheorghe Grigurcu by Leo Butnaru (2008) [Corola-journal/Imaginative/8532_a_9857]