2,009 matches
-
mine, ca, de altfel, pentru orice privire limpede, o frumusețe de un rafinament și o delicatețe unice. CÎt despre asfințitul acela fără seamăn, pe care În copi lărie Încă nu-l deosebeam de realitatea cu adevărat vizibilă, el s-a estompat cu timpul. Radiația lui a virat către alb, către fumuriu și mai ales către sepia. Vederea interioară s-a dovedit a fi o spontană și irepresibilă reacție a mea la tot ceea ce se găsește În jur. Nu văd persoana cu
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
am anesteziat-o cu acest limbaj, fiindcă nu scotea o vorbă, părea că mă urmărește vrăjită. Am trezit-o Însă cu observația că prieteni de ai mei, cu vederea pierdută În copilărie, mărturiseau că pentru ei chipul lumii se cam estompase, se ștergea odată cu trecerea timpului. — Înțeleg, dar dă-mi un exemplu, Îmi ceru ea. Aveam la Îndemînă melancolia ce-l Încerca pe Viorel Șerban cînd nu izbutea să reînvie amintirea albastrului decît gîndindu-se la zidul casei bunicilor. Abia recuperînd acel
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
glumă, colega femeii care vede pisici acolo unde alții nu le văd. Zgomotele spitalului care se trezește din somn : deplasarea paturilor celor care vor intra la blocul operator, pregătirea micului dejun care degajă deja un parfum de cafea care îl estompează pe cel de dezinfectant, pași grăbiți, uși deschise, femeia care scoate ploștile și schimbă cerșafurile, infirmiera care verifică tensiunea și temperatura, au trezit-o pe Dora care readormise cu povestea pisicii roșcate în gând. Un somn vâscos, greu, ca un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
trebuie să uităm că și aici, în Japonia, a venit Crăciunul postmodern (care, oricum, se sărbătorește pe la începutul lui decembrie, ca nu cumva să se plieze peste vechea și fastuoasa shogatsu, ceremonia Noului An). Dacă imaginea lui Iisus-copil s-a estompat pretutindeni, vă garantez că, în Tokyo, veteranul anarhist înveșmântat în roșu se simte mai bine ca oricând. Universalitatea și farmecul nebuniei Nebunia este rară în cazul indivizilor, dar în cazul grupurilor, partidelor, națiunilor și epocilor, ea este regula. Friedrich Nietzsche
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
potențialitățile fenomenologice constitutive ale ființei sale, ca ceea ce poate deveni, tocmai, cu condiția unei autotransformări a vieții sale și ca modificare a sa. "Adevărat" nu înseamnă așadar în primul și în primul rând acel ceva în fața căruia trebuie să te estompezi, cu scopul de a-l lăsa să fie așa cum este el în sine, ci acel ceva căruia trebuie să-i acorzi asistență, să-i faci darul propriei sale cărni, pentru că orice adevăr esențial nu survine decât ca această carne a
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
cochete săli studio, actori tineri sau nu joacă teatru cu bucurie. Cu imensă plăcere. Teatru de calitate. Nu mă refer deloc aici la altceva, la comercialul de doi lei, la teribilisme, la fițe. Mi se pare că s-a mai estompat vremea lor. Unii regizori și unii actori se preocupă. Au înțeles că meseria asta se face și altfel. Că nu stai așa, într-un cot, o veșnicie ca să îți aranjeze altcineva, mereu, destinul. Caută texte, bune, nu așteaptă să facă
După douăzeci de ani. Varianta feminină by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/7855_a_9180]
-
ai Svetlanei Cârstean. Alții, colegii de pagină ai vocii joase care caută din nou, în volum, mulți ani după, forfota metalică a sălii de mașini. Numai că, așa, intercalați, între cei dintâi și cei din urmă diferențele tind să se estompeze. Din perspectiva Svetlanei Cârstean atelierul nu e mai mult decât un prilej de a invoca, fără nostalgii gratuite, cenaclul. La fel cum, înaintea ei, făcuseră poeții lunediști, iar după ea aveau s-o facă neastâmpărații fracturiști. De ce n-am citi
Multe flori sunt, dar puține... by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/7885_a_9210]
-
orice am face în timpul zilei, pînă la urmă tot la noi ne întoarcem seara, la acea singurătate constitutivă pe care nici un anturaj și nici o persoană nu ne-o poate anula. Suntem în mod iremediabil singuri. Comunicarea cu ceilalți ne poate estompa pentru o vreme izolarea înnăscută, ne poate da iluzia că, timp de ore, zile sau luni nu suntem singuri, pentru ca în final, la capătul unei decepții sau în urma unei nenorociri să realizăm că ține de natura ireductibilă a intimității noastre
Leacuri împotriva urîtului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7034_a_8359]
-
îmi evocaseră multe amintiri, fără însă a pomeni vreodată de cele întâmplate. E adevărat, eu am avut plăcerea să-i întâlnesc și să discut cu ei la mai bine de douăzeci de ani de la incident și poate că acesta se estompase în amintirea lor sau, cine știe?, nu-i mai acordau nici o importanță. Dar pentru că cele aflate din textul telegramei distonau atât de categoric cu personalitatea lor, așa cum mi s-a înfățișat mie - Păstorel cu amabilitatea, sclipitoarea-i inteligență și talentu-i
Acum optzeci de ani - Bătaie la „Cuvântul" by Dumitru HîNCU () [Corola-journal/Journalistic/6762_a_8087]
-
dezordonat în care trăiesc, visceralitatea agresivă sunt elemente constitutive ale modernității ivite din demolarea spațiului și valorilor tradiției engleze - o tradiție în egală măsură fascinantă și opresivă. Cele doar câteva cuvinte rostite de Donald Mahon pe parcursul straniei sale agonii se estompează sub presiunea dialogurilor, conversațiilor și confruntărilor dintre celelalte personaje. Acest Odiseu mut pierde și bătălia întoarcerii acasă, după ce pierduse șansa apoteozei. El s-a plasat în afara timpului, pentru că timpul fusese deja confiscat de protagoniștii încremeniți în propria neputință sau derută
Primul Faulkner (V) by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/6773_a_8098]
-
e un pic riscantă. Tânărul și talentatul regizor Szabo K. Istvân dorea de mult să monteze această piesă și aștept cu nerăbdare noile deschideri interpretative oferite de text. Sunt curios să aflu și dacă și cât de mult s-a estompat, dacă sa estompat, actualitatea piesei în intervalul de un deceniu și jumătate de la război. În cadrul unui simpozion, piesa a fost analizată ca una tezistă, ce explorează funcționarea unor modele eterne. Sunt convins că deși în sufletul spectatorilor români frica palpabilă
Tibor Zalán: Poezie și dramă - interdependențe by Jenö FARKAS () [Corola-journal/Journalistic/6790_a_8115]
-
în intervalul de un deceniu și jumătate de la război. În cadrul unui simpozion, piesa a fost analizată ca una tezistă, ce explorează funcționarea unor modele eterne. Sunt convins că deși în sufletul spectatorilor români frica palpabilă de război s-a mai estompat, teama și oroarea sunt date permanente, ce îi vor ajuta să recepteze mesajul piesei. În fine, sunt curios să aflu în ce măsură vor simți spectatorii români, care trăiesc în condiții geografice și sociale asemănătoare cu cele ale autorului, că această dramă
Tibor Zalán: Poezie și dramă - interdependențe by Jenö FARKAS () [Corola-journal/Journalistic/6790_a_8115]
-
puțin românească - n-ar fi putut avea greutatea celei a lui Gabriel Liiceanu". Nici mai mult, nici mai puțin. Să fie autorul Ușii interzise, ne interogăm cu candoare, un egal al, recunoaștem, excelentului poet Ion Mureșanu? Dar parcă pentru a estompa asemenea acute "exerciții de admirație", criticul nu se dă în lături a lua în colimator pe însuși Eminescu, în postura-i, evident, cea mai ingrată, de epistolier în parteneriat cu Veronica Micle. Cum să nu fim de acord că nu
Stil caragialesc (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7910_a_9235]
-
joc al brațelor, mai ales în primul episod al suitei care alcătuiește show-ul. Ne-a plăcut mai puțin nota de ostentație pe care a dat-o unora dintre gesturi. Când în dansul său apare această notă, personalitatea ar-tis-tului se estompează, ieșind în evidență persoa-na încărcată de orgoliul valorii sale. Și, de la bun început, nu am reușit să descifrăm în succesiunea mișcărilor sale unde era coregraful, stilul specific acestuia. Dacă puternica personalitate a dansatorului estompeză, în multe cazuri, stilul caracteristic coregrafului
Penumbre by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/7918_a_9243]
-
puțin românească - n-ar fi putut avea greutatea celei a lui Gabriel Liiceanu". Nici mai mult, nici mai puțin. Să fie autorul Ușii interzise, ne interogăm cu candoare, un egal al, recunoaștem, excelentului poet Ion Mureșanu? Dar parcă pentru a estompa asemenea acute "exerciții de admirație", criticul nu se dă în lături a lua în colimator pe însuși Eminescu, în postura-i, evident, cea mai ingrată, de epistolier în parteneriat cu Veronica Micle. Cum să nu fim de acord că nu
Stil caragialesc by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7932_a_9257]
-
iar fostul atacant al lui Nantes a egalat în minutul 89, în agonia "câinilor roșii". Elevii lui Flavius Stoican au început hotărâți meciul în fața rivalei pe care nu mai reușiseră s-o învingă de 6 meciuri. Ofensiva al-roșilor s-a estompat treptat, iar jucătorii Stelei au preluat controlul jocului, obținând 8 cornere în prima repriză. Scorul a fost deschis însă de Dinamo, după ce Dragoș Grigore a transformat cu sânge rece un penalti, executându-l pe Tătărușanu cu o scărita. Arbitrul Alexandru
Steaua a remizat cu Dinamo, 1-1. Keșeru i-a salvat pe roș-albaștri by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/74386_a_75711]
-
de aflat despre Suedia. Oamenii sunt la fel de reci ca și clima, prieteniile proaspete - din ce în ce mai rare, munca - la fel de diversificată, amintirile - tot mai selective. Informațiile, pe care, obișnuit cu un anume tipar memorialistic local, lectorul român le vânează asiduu, tind să se estompeze, căpătând paloarea simplei reiterări. Din loc în loc, numai când e vorba de așteptările contrazise la revenirea în țară, tonul jurnalului primește nuanțe tăioase. Nu dintr-un orgoliu exacerbat, de leoaică, ci pentru conservarea unei - apăs, conștient, pedala - urbanități sufletești: "Octombrie
Frecvențe de emisie by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/7968_a_9293]
-
Căci electrizantă a fost evoluția acestui minunat artist cult și inteligent ce dezvoltă o muzicalitate de-a dreptul seducătoare, ce etalează o prezență care umple spațiul scenic pe relația cu colegii de echipă, cu sala, cu publicul. Sunt aspecte care estompează prezența sunetelor ce scapă controlului, de asemenea pasajele de bravură virtuoză inegal susținute. Ar fi, oare, timpul ca artista să-și redirecționeze opțiunile repertoriale? Poate. Ce alte evenimente s-au petrecut în această toamnă, la Philadelphia? Am asistat, spre exemplu
Artiști români la Philadelphia by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/7833_a_9158]
-
descrise succint chiar de membrii juriului. Gabriel Dimisianu se pronunță asupra Ultimelor iubiri (Ed. Polirom), schițînd un sugestiv portret autorului: "Virgil Duda era foarte cunoscut publicul român în anii '70, apoi, după plecarea în Israel, prezența lui culturală s-a estompat. Virgil Duda este un autor productiv și discret, calități care îndeobște nu se însoțesc. Ultimele iubiri este o carte bine scrisă și, prin modul în care tratează povestirea iubirii dintre cele două personaje principale, ea adaugă literaturii române un nou
Cartea anului by Reporter () [Corola-journal/Journalistic/7838_a_9163]
-
Arhivelor Statului, academician, profesor universitar), adjuvantul literar nu i-a mai fost lui Hasdeu de folos: n-a mai avut nevoie să epateze, epatase destul. Așa că a abandonat discret rolurile de poet, dramaturg și prozator. Noutatea sa ca literat se estompase pînă la dispariție. Solid instalat de acum în realitatea românească, beneficiar al unor funcții și onoruri nemăsurate, aerul său misterios-exotic se risipea încetul cu încetul. Cei mai lucizi dintre contemporani, induși la început în eroare de magnifica punere în scenă
Poliglotul literat by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/7668_a_8993]
-
și clanurile ce își au sprijin în samuraii care se conformează unui cod, ci de jos, de la cei care vor să ofere lumii altceva: bucuria petrecerii, muzica și dansul. În mod similar, în Sângele florilor, puterea și privilegiile bărbaților sunt estompate, prim-planul romanului îl acaparează "gineceul", adică spațiile în care își duc viața femeile, cu abilitățile transformate în artă: gătesc și se gătesc, seduc și cuceresc, iar în răgazul pe care îl au povestesc. Povestea se transmite de la mamă la
Teatru Kabuki și covoare de Isfahan by Elisabeta Lăsconi () [Corola-journal/Journalistic/7695_a_9020]
-
Tudorel Urian Au trecut aproape douăzeci de ani de la căderea regimului comunist. Amintirile încep să se estompeze, zgomotul mediatic și ritmul trepidant al vieții în contemporaneitate lasă prea puțin timp pentru rememorări și analize. Generația celor născuți în anul revoluției este astăzi în băncile facultăților. Este pe cale să se formeze o primă generație de intelectuali care nu
Cealaltă față a comunismului by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/6843_a_8168]
-
vrînd, nevrînd, ceea ce face Victor Rebengiuc, și mai ales cum, este esențial în spectacol. Ca și construcția ideii de cuplu. Ceea ce mi s-a părut strident - și venea, firesc, din efortul fiecărui actor de a se salva cumva - s-a estompat. Din punctul meu de vedere, relația cu viața și cu moartea a unui cuplu, relație "comentată" profund uman de Victor Rebengiuc și Mariana Mihuț, cu vibrații tulburătoare în cîteva scene este axul în jurul căruia îmi înfășor propriile disperări și neputințe
Forța unui mare actor by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/7578_a_8903]
-
doar declanșarea pornirii și, după irosirea de energie, eventual, îndelunga preparare a noii izbucniri, repaosul, în-seamnă ocrotirea instinctului. Nimic nu tulbură repetata înfruntare dintre trufia Voinței și aviditatea primară. Se poate formula obiecția că un termen al ecuației (clica) e estompat. Iată un aspect asupra căruia am stăruit, altădată, cum am făgăduit, în analiza Franciscăi. Oricum, acolo unde lipsește sentimentul vinei, nu are loc nici raportarea la un comandament mai înalt, la ideea -Adevărului și a Dreptății, marile încăierări se petrec
O metaforă-cheie by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/7522_a_8847]
-
o asemenea fervoare metafizică, o asemenea dorință de a descoperi adevăratul sens al lucrurilor, de a despărți ceea ce este esențial și peren de ceea ce - oricât de dureros - este derizoriu, încât întâmplările din solul cărora cresc plantele luminoase ale gândurilor se estompează până la dispariție, așa cum realitatea din spatele tablourilor nonfigurative devine neglijabilă." Pătrunzătoare observație. Realitatea vieții de fiecare zi se transfigurează, într-a-devăr, în jurnalul Doinei Cornea, devine doar prilejul unor reflecții asupra ființei omenești, asupra curajului și dorinței de libertate, asupra solidarității umane
O lecție de demnitate by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/7290_a_8615]