878 matches
-
câteva studii de sinteză (Sf. Petru în tradițiile poporului român), punând în valoare cercetări de folclor comparat sau evidențiind relații ale culturii române cu cea germană (Elegia română - o poezie necunoscută de la 1840), dar și în „Cuvântul în exil”, „Destin”, „Ethos”, „Patria”, „România” (New York), „Prodromos”. În martie 1954, sub patronajul Episcopiei Ortodoxe Române din America, lansează revista românească de cultură „Frăția ortodoxă”, intervenind capital în conflictul dintre biserica ortodoxă și cea greco-catolică. Revista apare la Wiesbaden și, cu mici excepții, toate
AMZAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285329_a_286658]
-
metafizic al Țării Românești. „Prolegomenele” sunt concepute ca un „discurs filosofic” adresat națiunii la redobândirea conștiinței de sine. Procesul fenomenologic este urmărit și descifrat pe un parcurs spiritual ce evoluează „de la etnic la cultural”, iar mai apoi „de la cultural la ethos”, descriind tipurile de conștiință națională - istorică, organică, socială, spirituală (axiologică) și ontologică - în raport cu motivul originii, al statului și al destinului românesc. Exemplificarea și analiza aserțiunilor teoretice se modulează, ca și la Blaga, pe trunchiul creației folclorice și al tradiției anonime
AMARIUŢEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285314_a_286643]
-
prin sociologie, antropologie, psihologie sau lingvistică). Capitolul începe prin a evidenția multitudinea definițiilor și perspectivelor asupra culturii și prin aducerea în prim-plan a unor concepte fundamentale din cadrul antropologiei culturale sau sociologiei culturii, cum ar fi cele de: model cultural, ethos, scheme culturale, personalitate de bază etc. În continuare, autorul analizează componentele culturii: simbolul, limba, normele, valorile, tradițiile, continuând cu abordarea culturii populare, a subculturii, a contraculturii, respectiv a multiculturalității. Temele de discuții, dincolo de apartenența la problematica sociologiei generale, sunt tratate
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
G. Dimisianu, Critică de interpretare, RL, 1975, 12; Ulici, Prima verba, I, 228-230; Liviu Leonte, Al. Andriescu, „Stil și limbaj”, CRC, 1977, 20; D. Irimia, Al. Andriescu „Stil și limbaj”, CL, 1977, 6; Elvira Sorohan, O restituire culturală: reeditarea Bibliei, „Ethos”, 1990, 2; „În plină epocă modernă, noi am trăit după legi specifice comunei primitive” (interviu de Dorin Popa), CRC, 1991, 9; Dicț. scriit. rom., I, 68-69; Z. Ornea, O reeditare, RL, 1996, 14. C.Br.
ANDRIESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285358_a_286687]
-
să le răspundă. „Căci - declară autorul articolului - astăzi cinstirea patriei prin cultură nu mai poate fi numai o afirmație, ci trebuie să fie o afirmare [...] a scrie românește la nivelul culturii occidentale este o operă la fel de folositoare cu a explica ethosul românesc și specificitatea valahă într-o limbă străină.” Revista fructifică, doar cu puține excepții, producția literară a membrilor cenaclului, scriitori români și germani, proveniți din România și stabiliți în Germania. Rareori pot fi întâlnite semnăturile unor autori din afara granițelor germane
APOZIŢIA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285409_a_286738]
-
arhaice din culturile occidentale (culturile țărănești), ci și pentru că el pare a conota o judecată de valoare etnocentrică: Cuvântul custom („cutumă”) derivă din latinescul suescere, cu sensul de „a fi familiarizat cu”, „a fi obișnuit cu” ceva. Echivalentul grecesc este ethos, care are aceeași rădăcină cu termenul ethnos, adică un grup de oameni obișnuiți să trăiască Împreună. Pe scurt, cutuma (obiceiul) reprezintă manifestarea identității unui grup și granița unei culturi comune. În contextul antropologiei, obiceiul este, În primul rând, o categorie
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
Remaking of an Andalusian Pilgrimage Tradition: Debates Regarding Visual (Re)presentation and the Meaning of ‘Locality’ in a Global Era”, În Akhil Gupta, James Ferguson (coord.), Culture, Power, Place: Exploration in Critical Anthropology, Duke University Press, Durham Crețu, Vasile, 1980, Ethosul folcloric - sistem deschis, Facla, Timișoara Crivello, Maryline, 1999, „La télévision mémorielle? Jubilés historiques et récits médiatiques à la télévision française (19501999)”, În Médiatiques, nr. 17 Cruces, Francisco; Diaz de Rada, Angel, 1996, „Symbolic and Political Representation: The Meeting as a
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
Z. Smith on Ritual Killing and Cultural Formation, Standford University Press, Standford Handelman, Don, 1990, Models and Mirrors: Towards an Anthropology of Public Events, Cambridge University Press, Cambridge Harkin, Michael, 1996, „Carnival and Authority: Heiltsuk Cultural Models of Power”, În Ethos, vol. 24, nr. 2 Harris, Marvin, 1974, Cows, Pigs, Wars and Witches: The Riddles of Culture, Vintage Books, New York Harris, Marvin, 1991, Cultural Anthropology, ediția a III-a, Harper Collins, New York Harris, Marvin, 2001, The Raise of Anthropological Theory, Harper
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
Cultural Român, București Willis, Roy, 1996, „Magic”, În Alan Barnard, Jonathan Spencer (coord.), Encyclopedia of Social and Cultural Anthropology, Routledge, Londra Winkelman, Michael, 1990, „Shamans and Other ‘Magico-Religious’ Healers: A Cross-Cultural Study of their Origins, Nature and Social Transformations”, În Ethos, vol. 18. nr. 3 Winkelman, Michael; Peek, Philip, 2004, „Introduction: Divination and Healing Process”, În Michael Winkelman, Philip Peek (coord.), Divination and Healing: Potent Vision, The University Of Arizona Press, Tucson Winthrop, Robert, 1991, Dictionary of Concepts in Cultural Anthropology
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
org/revue/meta/2007/v52/n3/016726ar.pdf. WUILMART, Françoise, " La traduction littéraire : source d'enrichissement de la langue d'accueil ", p. 144-145, consulté le 3 janvier 2011, URL : http://www.rilune.org/mono4/12 Wuilmart.pdf 3. 2. Sociologie BOURDIEU, Pierre, " Ethos, habitus, hexis ", în Questions de sociologie, p. 133-136, consulté le 3 septembre 2011, URL : http://www.homme-moderne.org/societe/socio/bourdieu/questions/133-36.html. 3. 3. Herméneutique et théorie interprétative GADAMER, Hans-Georg, " Herméneutique classique et philosophie ", în La philosophie herméneutique
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
Pratique sociale de la traduction. Le român réaliste américain dans le champ littéraire français (1920-1960), Arras, Artois Presses Université, 2007, p. 31 et 40. 155 Pierre Bourdieu, Méditations pascaliennes, Éditions du Seuil, collection " Points ", Paris, 2003, p. 200-201. 156 Pierre Bourdieu, " Ethos, habitus, hexis ", în Questions de sociologie, consulté le 3 septembre 2011, URL : http://www.homme-moderne.org/societe/socio/bourdieu/questions/133-36.html. V. également Pierre Bourdieu, Leș règles de l'art. Genèse et structure du champ littéraire, Éditions du Seuil
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
o rubrică permanentă de comentarii critice, „Planete”, inaugurată cu „Fata de la Suza” de Romulus Dianu, urmată de Eduard Kuznetov, „Scrisori din Moravia”, de studii despre Apollinaire (Negreșit eu nu respect nici o glorie), Raymond Queneau, Cocteau, Breyton Breytenbach, însemnări despre revista „Ethos” (Paris) ș.a. Începând cu numărul din iunie 1986, sunt editate în cadrul „Suplimentului...” unsprezece Caiete Ion Caraion, texte încredințate de poet lui Ion Solacolu, cuprinzând versuri și 61 de eseuri scrise în anii exilului. În revistă mai este prezent Wolf von
DIALOG. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286757_a_288086]
-
scriitorului, izolat în atmosfera românească a familiei, neinteresat de viața peruviană și fără contacte scriitoricești. Întâlnirea a determinat primele colaborări la revistele românești „Exil”, a lui Ștefan Baciu, și „Înșir’te mărgărite”, editată de I. G. Dumitriu - ambele în Brazilia -, „Ethos” și „Limite” (Paris), „Revista scriitorilor români” și „Apoziția” (München), „Destin” (Madrid), „Mele” (Honolulu) ș.a. Autor de proză absurdă, C. utilizează cu originalitate tehnica și procedeele suprarealiste. Apropierea de Urmuz, impus în literatura română cu câțiva ani mai înainte, este evidentă
CUGLER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286562_a_287891]
-
Carte de bucate, publicată inițial în „Înșir’te mărgărite”, apoi în „Revista scriitorilor români” (9/1970), prezentând specialități precum „Limbă à la Princesse”, „Colțunași cu șteregoaie”, „Curcanul cu surdină”, „Costițe sultanine”, „Țipar cu mătănii” ș.a., dar și Amintiri din copilărie („Ethos”, 1/1943), un fel de poem în proză în care își reconstituie trecutul din crâmpeie pe care le ordonează după bunul plac („îmi amintesc ce vreau și cum vreau”). Aici povestirea este înlocuită cu redescoperirea afectivă a locurilor și lucrurilor
CUGLER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286562_a_287891]
-
pref. Mircea Popa, Oradea, 1996; Afară de Unu Singur, București, 1946; Vi-l prezint pe Țeavă, pref. Ștefan Baciu, Madrid, 1975; Alb și negru, îngr. și pref. Mircea Popa, București, 2003. Repere bibliografice: Mihai Niculescu, În amintirea lui Grigore Cugler (Apunake), „Ethos” (Paris), 1973, 1; Ștefan Baciu, Drum bun, Apunake!, „Limite” (Paris), 1973, 12; Ionel Jianu, Râsul ascunde lacrima, „Limite” (Paris), 1973, 12; Mihai Niculescu, Notă despre Grigore Cugler și Apunake, „Revista scriitorilor români” (München), 1973, 12; Paul Goma, Apunake in the
CUGLER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286562_a_287891]
-
l-a desemnat, prin testament, să supravegheze publicarea postumă a întregii lui opere. Și după stabilirea definitivă în SUA, C. va continua să colaboreze la revistele românești ale exilului (publicase o serie de studii și articole în „Revista scriitorilor români”, „Ethos”, „Agora”, „Limite” ș.a.), urmărind pasionat evoluția situației politice din România. O serie de articole vor apărea în revista „Lumea liberă românească” din New York. Poziția critică exprimată fără menajamente stârnind, pe de o parte, proteste, pe de altă parte, amenințări directe
CULIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286569_a_287898]
-
de cărți și publicații în limba română. În colaborare cu Paul Miron inițiază în 1964 „Prodromos”, „revistă de gând și apropiere creștină”, iar din 1973, alături de Virgil Ierunca, în ambele cazuri cu susținerea materială asigurată de C. însuși, lansează revista „Ethos”, în editura căreia a republicat cărți de Nae Ionescu, Emil Cioran, G.M. Cantacuzino, Gheorghe I. Brătianu sau a tipărit volume de Mircea Eliade, Basil Munteanu, Nicu Caranica, Horia Stamatu ș.a. Debutul publicistic are loc în 1950, în „Caiete de mărturisire
CUSA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286608_a_287937]
-
I. Heliade-Rădulescu, București, 1935, 297-303; Pillat, Tradiție, 88-116; Streinu, Clasicii, passim; D. Popovici, La Littérature roumaine à l’epoque des lumières, Sibiu, 1945, 365-429; G. Călinescu, Impresii asupra literaturii spaniole, București, 1965, 11-26; Vianu, Studii, 545-559; Athanase Joja, Logos și ethos, București, 1967, passim; Georgescu, Polivalența, 63-186; Clasicism, baroc, romantism, Cluj, 1971; Cornea, Originile, passim; Matei Călinescu, Eseuri despre literatura modernă, București, 1979, 115-144; D. Păcurariu, Clasicismul românesc, București, 1971; Marino, Dicționar, I, 283-353; Streinu, Pagini, IV, 355-358, 367-370, 374-375; Romul
CLASICISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286294_a_287623]
-
se evidențiază și prin atitudinea intelectuală constant protestatară. Vehemenți destructori ai „ordinii” ceaușiste, semnatarii textelor publicate cercetează fenomenul literar românesc cu acel incisiv spirit critic practicat în exil și impus prin revistele românești de la Paris, în special „Limite”, „Ființa românească”, „Ethos”, și prin emisiunile postului de radio Europa Liberă. Se regăsește în paginile publicației din Köln și binecunoscuta de acum „Antologie a rușinii”, copios întreținută de reproducerea sloganurilor proceaușiste ale intelectualilor din România, realizată de Virgil Ierunca. Direct ancorat în realitatea
CONTRAPUNCT-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286396_a_287725]
-
A absolvit Facultatea de Filologie a Universității din Timișoara (1967). Lucrează ca reporter la Studioul de Radio Timișoara, ca asistent și apoi ca lector la Catedra de folclor a Universității din Timișoara. Obține titlul de doctor în litere cu lucrarea Ethosul folcloric, sistem deschis (1978). A condus cercul și arhiva de folclor a Universității din Timișoara, a îndrumat ansamblurile folclorice „Timișul”, „Doina Timișului”, „Datina” și a realizat numeroase filme etnologice. Debutează cu volumul Ethosul folcloric, sistem deschis (1980; Premiul pentru debut
CREŢU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286489_a_287818]
-
titlul de doctor în litere cu lucrarea Ethosul folcloric, sistem deschis (1978). A condus cercul și arhiva de folclor a Universității din Timișoara, a îndrumat ansamblurile folclorice „Timișul”, „Doina Timișului”, „Datina” și a realizat numeroase filme etnologice. Debutează cu volumul Ethosul folcloric, sistem deschis (1980; Premiul pentru debut al Uniunii Scriitorilor). Ca și în cursul universitar Folclor și etnologie. Conexiuni (1987) sau în volumul Existența ca întemeiere (1989), autorul dovedește interes pentru modalitățile noi de abordare a folclorului (structuralism etnologic, semiotica
CREŢU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286489_a_287818]
-
oferă fiecărui eveniment o explicație prin prisma etosului comunitar. În tentativa de a defini principiile fundamentale pe care se sprijină concepția populară asupra lumii, autorul se oprește îndeosebi asupra termenilor cu valoare metalingvistică: sămânță, țarină, vatră, nuntire, țesătură, rost. SCRIERI: Ethosul folcloric, sistem deschis, Timișoara, 1980; Folclor și etnologie. Conexiuni, Timișoara, 1987; Existența ca întemeiere, Timișoara, 1989. Repere bibliografice: Mihai Coman, Vasile Tudor Crețu, „Existența ca întemeiere”, REF, 1989, 4; Ivan Evseev, Vasile Tudor Crețu, REF, 1989, 6. A.C.
CREŢU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286489_a_287818]
-
Adevărul literar și artistic”, „Revista română”, „Pasul vremii” (unde semnează rubrica „Din lumea cărților”), „Viața literară”, „Minerva”, „Ideea europeană”, „Viața românească”,„Gândul vremii”, „Lumea”, „Atheneum”, „Manifest”, „Șantier”, „Însemnări ieșene”, „Revista Fundațiilor Regale”, „Societatea de mâine”, „Jurnalul literar”, „Moldova”, „Revista tineretului”, „Ethos”, „Libertatea” ș.a. În anii ’50 publică în revista academică „Studii și cercetări științifice” și în „Iașul literar”. Semnează și Anton Costin sau cu inițiale. În timpul vieții i-au apărut numai cărțile de sociologie: Cercetări filosofice și sociologice (1935), Colectivismul în
CLAUDIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286295_a_287624]
-
etos al caracterului {EminescuOpXIV 360} în sens propriu, în antiteză cu patosul aceluiași. Cred că deosebirile lui Kant și Schopenhauer între caracterul inteligibil (liber) și cel empiric(determinat) este mai clară și mai folositoare pentru această parte decât distingerea antică. Ethos ar fi cel inteligibil. Pathos cel empiric. Pricepem aicea sub accent etic viața individuală, întru cât ea devine intuitivă prin ton, ridicîndu-se prin toate fazele dezvoltării ei din baza generală a tonului fundament[al]. Tonul fundamental s-ar putea asemăna
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
trece într-o societate, felul în care trece și ceea ce se petrece acolo se clarifică în funcție de timp. Ordo, lex și medium trebuie privite împreună. O mediasferă, am văzut, este o atmosferă, un climat intelectual și moral; este, de asemenea, un ethos, și deci un stat. Revoluția mediatică vrea totdeauna să însemne "catastrofa" climatică și etică (o calamitate pentru cei dinainte, un chilipir pentru cei din urmă). Adică o schimbare a valorilor admise în mod comun prin așezarea la un același numitor
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]