1,985 matches
-
paginile despre domnia sa sînt unele dintre cele mai tulburătoare, vorbind, în același timp, despre un artist uriaș, despre un om special, dar și despre uitare - Liviu Rebreanu, Sică Alexandrescu, George Vraca, Toma Caragiu, Victor Eftimiu și a pasiunii lui despre etimologii neașteptate - „săndulie” din „descente du lit”, mujdei din „mousse d ail”, dar cele mai tari sînt explicațiile pentru „pațachină”, de la fratele mezelarului Pațac care avea un „șantan” pe Bulevardul Elisabeta, prin fața căruia se plimbau fetițe vesele aduse de la Viena, care
O noapte de insomniac by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/5306_a_6631]
-
fi, repudiază din instinct orice apel la esențe tenebroase. Ultimul lucru pe care i-l poți cere unui scolastic e să fie mistic, întreaga sa energie mergînd în direcția analizei de limbă: distincții și aproximări, pe bază de concepte și etimologii. De aceea, analitic fiind, accentul cade pe scolii și pe adagii, adică pe comentarii făcute în marginea unor teme prestigioase. Potrivit acestei logici, o problemă este cu atît mai lămurită, cu cît e supusă unui ochi discriminator mai ascuțit. Iar
Scolastica științei by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5449_a_6774]
-
ruinat, pospăit, incepand cu culisele teatrului și sfârșind cu culisele bursei” (ibid.). Așadar, varianta în spatele culiselor, pe care nu o cred necesară (preferându-i mai scurtă și mai bine instalată în limba în culise) nu e, totuși, condamnabila: o justifica etimologia, dicționarele și utilizările mai vechi.
În spatele culiselor... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/5384_a_6709]
-
12 septembrie 2009); „Școlile doljene târăș-grăbiș prin Europa” (ziare.com). Explicația deformării nu pare a fi o simplă confuzie fonetică - oscilația între o consoană surdă și una sonoră (p și b) - sau o eroare de ortografie, ci cunoscutul fenomen al „etimologiei populare”, constând în remotivarea unui cuvânt (devenit netransparent) prin asociere cu un altul care îi este, întâmplător, asemănător. Adverbul grăpiș nu mai e folosit în vorbirea curentă, iar legătura sa etimologică cu grapă, indicată de dicționare, nu-l ajută să
Târâș-grăpiș by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/5100_a_6425]
-
același tipar spritual. Mai întîi, e vorba de tonul emfatic, de declamație apodictică care promite rostirea unor adevăruri definitive, cînd de fapt tăria sunetului are menirea de a ridica pulsul unor idei dezamăgitor de comune. În al doilea rînd, folosirea etimologiilor ca paravan de prestigiu menit a ascunde banalitatea gîndurilor și’în al treilea rînd, cultivarea confuziei lexicale sub pretextul profunzimii de gîndire, grație prejudecății obișnuite că cine scrie prea clar e fie superficial, fie din cale afară de plicticos. Din același
Lumea ca simulacru by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5228_a_6553]
-
bine un fenomen izolat, dar semnificativ: situația în care o abatere este validată ca normă înainte de a se fi răspândit cu adevărat, înainte de a fi avut de partea sa argumentul uzului. Definirea cuvintelor în dicționare se poate îndepărta uneori de etimologie, tradiție și uzul dominant, constituindu-se într-un mijloc autorizat de răspândire a devierii. Eroarea de definire a apărut în Dicționarul limbii române moderne (1958) și a fost propagată prin Dicționarul explicativ (DEX), în ambele sale ediții (1975, 1996), în
Din nou despre condescendență by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/6625_a_7950]
-
superioritate, infatuare, semeție", indicând o accepție care pare să contrazică sensul principal al cuvântului. Cele două definiții din DEX sunt rău formulate prin generalizarea care atribuie cuvintelor condescendent și condescendență o orientare evaluativă pozitivă. Schimbarea semantică nu este justificată de etimologie: în franceză (de unde cuvintele au fost împrumutate în română), sensul familiei lexicale păstrează o componentă esențială: atitudinea binevoitoare dependentă de ierarhia socială, orientată de sus în jos. Același scenariu există și în engleză (unde condescension este "voluntary descent from one
Din nou despre condescendență by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/6625_a_7950]
-
cu savantlîcuri îi atinsese pragul cronic al celei de-a doua naturi, conferențiarul întrerupîndu-și experimentele de laborator spre ne întreba dacă Antioh Cantemir fusese nepotul sau unchiul lui Dimitrie Cantemir, dacă Dante trăise înaintea lui Petrarca sau invers, dacă știm etimologia oximoronului sau a calamburului, și dacă, în limba română, terținele sunt de preferat prozodic catrenelor. Mai mult, Zeletin aplica fără șovăire metoda pedagogică a stupefierii studenților, punîndu-i în situații neașteptate spre a le trezi, prin întîlnirea cu insolitul, reacția de
Picături savante by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6513_a_7838]
-
odată cu apariția religiilor, focul a devenit ceva sfânt, un dar al unui zeu, sărbătorit la o anumită dată. Creștinii l-au suprapus sărbătoririi Sfântului Dumitru care, după tradiție, este culegătorul și strângătorul tuturor pâinilor și fructelor. Pentru aceasta, pledează și etimologia cuvântului Sf. Dumitru - Sân' Dumitru - Sân' Medru - Sumedru sau Simedru. Semnificația Focului lui Sumedru este aceea a unui scenariu al morții și renașterii anuale a unei divinități fitomorfe, un ceremonial ce cuprinde moartea violentă a zeului îmbătrânit la sfârșit de
Focurile lui Sumedru se aprind vineri seara by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/65276_a_66601]
-
exemplar complet manipulabil și lipsit de afecte, un prototip al lui homo sovieticus. Însă în paralel se acumulează și probele neliniștitoare privitoare la incerta sănătate psihică a agentului Teddy al cărui trecut ascunde o traumă. Doctorul Naehring explică ex catedra etimologia cuvântului în limba greacă (rană) și sensul său suplimentar în germană, acela de vis (Traum). Explicația conectează două lumi, una fantasmatică a unei ficțiuni compensatorii care încearcă să camufleze un eveniment traumatic petrecut în realitate, faptul că soția lui Teddy
Mind Games by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/6472_a_7797]
-
unor cofrage la o fundație" (oferta.ro); uneori cofraj și cofrag, cofraje și cofrage apar în mod aleatoriu, chiar pe aceeași pagină. Oricum, cofrag intră în inventarul (mereu reîmprospătat) al variațiilor neadmise de normă, care nu se justifică nici prin etimologie, nici prin tradiție, nici prin utilitatea practică a unei specializări semantice. Nici frecvența în uz nu este (încă?) atât de mare încât să devină un argument în favoarea acceptării sale.
Cofrag și cofraj by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/6498_a_7823]
-
stăpîni mințile semenilor. Prin cuvinte poți influența gîndirea altora, iar înrîurirea îți dă voluptăți de vrajă. Totul e atunci să găsești schemele de bază pe care se sprijină structura limbilor, pentru ca apoi, prin mijlocirea lor, să emani puterea sedimentată în etimologia lor. Așa se face că, în ciuda aparenței aride a teoriilor semiotice, imboldul care le hrănește e unul mistagogic: credința că, prin vocabule, te poți iniția în misterul existenței. Nu e spirit pasionat de logică, de filologie sau literatură care să
Gorgona semiotică by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6402_a_7727]
-
fraier coclit sau oxidat, dar și fraier cu cioc, fraier cu barbă și fraier cu sonerie. Formulele de amplificare rămân adesea obscure; uneori ar părea să fie (cel puțin la origine) eufemisme, cu conotații sexuale. Desigur, doar cunoașterea exactă a etimologiei și a evoluției sintagmelor argotice ne permite să stabilim dacă este vorba de o amplificare sau, dimpotrivă, de o scurtare; e posibil ca, în unele cazuri, să fi circulat mai întâi sintagmele lungi, reduse apoi de uz. Argoul este însă
„Cu crengi“ by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/6453_a_7778]
-
un sistem de comunicare cu alt tipar fonetic-morfologic-sintactic, păstrând atât înțelesurile cât și subtila armonie, atunci când aceste înțelesuri sunt lunecoase, aleatorii, subordonate senzațiilor vizuale și acustice, mai ales dacă trebuie să treci dintr-o limbă scrisă trăgând cu ochiul la etimologie într-o limbă cu scriere aproape perfect fonetică, în care „monsieur scriem, monsieur citim"? Pentru Șerban Foarță, încercarea puterilor în această luptă cu arme inegale era cel mai firesc lucru din lume. Ii este, probabil, recunoscător lui Mallarmé pentru toate
mal armé… ma larme est… m’allarmait… by Felicia Antip () [Corola-journal/Journalistic/6332_a_7657]
-
limitată. Inventarul lucrurilor văzute este infinit, și totuși nu generează sațietate: luna, labirintul, limba anglo-saxonă, orașul Buenos Aires, monedele, biblioteca, astrologia, algebra, teologia, istoria, Sherlock Holmes, latina, Joyce, Joseph Conrad, hărțile, șahul, oglinzile, tigrii, ceasul de nisip, enciclopediile, cultul pentru Orient, etimologiile, orbirea, metafora, arta versificației și atâtea altele sunt manifestări, totodată trecătoare și eterne, ale misterului universal, veșnic tânăr. Simboluri, dar și forme ale beatitudinii și ale anxietății, coagulând, sfios, în cuvinte, după cum mărturisește poetul însuși, în prologul la volumul Elogiul
Borges poetul by Simona-Grazia Dima () [Corola-journal/Journalistic/6346_a_7671]
-
citate arată totuși că, în epocă, teșcherea avea încă sensuri mai apropiate de cele etimologice (ale cuvântului turcesc tezkere ): „adeverință, certificat, chitanță”; „permis de călătorie, pașaport” (DEX). Probabil că sensul lui teșcherea s-a modificat, în uzul colocvial, prin falsă etimologie, prin apropiere de alte cuvinte (de exemplu, de tașcă). Interpretarea modernă a pasajului din Caragiale mi se pare una reducționist mercantilă, în care se presupune că aranjamentele politice trebuie să conducă neapărat la avantaje materiale. E mai probabil ca la
„Teșcherea la buzunar...“ by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/4735_a_6060]
-
orice cultură normală, nepotrivirile în opinii se exprimă prin intermediul discuțiilor și polemicilor. Numai la noi astăzi (și, vai, în bună măsură, și în epoca dintre războaie), a te afla în dezacord înseamnă a te afla în război. Polemica fiind, contrar etimologiei, cordială, revine pamfletului declararea războiului. Nu mai reiau distincția lui E. Lovinescu între polemică și pamflet, una de idei, altul, de cuvinte. Să reamintesc doar că marele critic făcea distincția cu pricina în studiul despre Titu Maiorescu din 1940, scris
Cui i-e frică de Pleșu și de Patapievici? by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/4743_a_6068]
-
ortografiei, pe care Academia și l-a propus de mai multe ori, a eșuat de fiecare dată. Franceza rămâne cu ortografia cea mai îndepărtată de transcrierea fonetică din dicționare. Ține, altfel spus, la înfățișarea ei dintotdeauna, prin respect față de o etimologie care continuă a-i aminti originile. Din punct de vedere istoric, Academia Franceză a cunoscut două sincope, în 1793 și în 1940- 1945, când a fost salvată de la dizolvare de doi dintre membrii ei, abatele Morellet, care a ascuns la
Meridiane () [Corola-journal/Journalistic/5030_a_6355]
-
Ipingescu: „Nu se ia după toate, jupân Dumitrache; după cum e și femeia...” Cred că m-am înșelat afirmând că Ipingescu nu știe nici el ce înseamnă a manca și sufragìu doar pentru că le pronunță greșit (greșeala cu pricina se cheamă etimologie populară). Explicația pe care, la rândul lui, i-o servește lui jupân Dumitrache dovedește că știe oarecum la ce se referă. Personajele lui Caragiale sunt inculte, dar nu lipsite de rezon. Rică și Zița folosesc expresii pretențioase sau franțuzisme, de unde
Din nou despre Caragiale by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/4815_a_6140]
-
contrastele: „...Mi se părea nelalocul lui să-i urezi omului de bine, pe românește, spunând: bată-te norocul!” Într-adevăr, de ce norocul trebuie să-l „bată” pe om? Fără durere nu se poate produce schimbarea? Chiar dacă e vorba de altă etimologie (batere- n poartă, sau abatere pe la tine), metafora gândită de Herta Müller declanșează un lanț întreg de sugestii. „Și când mă miram că pantoful are o limbă, mărul o inimă, gura un cer, urechea o trompă, genunchiul un ou - așadar
„Cuvintele dictează ce trebuie să se întâmple“ by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/4992_a_6317]
-
ani prin traducere din engleză; în Wikipedia, sintagma the spirit of Christmas trimite la mai multe titluri de filme și piese muzicale și în primul rând la definiția „sentiment general de generozitate emoțională asociată Crăciunului”. Termenul spirit are în română etimologie multiplă - lat. spirituș, dar și it. spirito, germ. Spirituș, fr. esprit - si sensuri numeroase, suficient de abstracte ca să acopere o nouă lărgire. În DEX, unde persistă ecouri ale definițiilor ideologice - „factor ideal al existenței (opus materiei)” -, spirit are sensuri largi
Spiritul... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/5003_a_6328]
-
Această carte poate avea o foarte bună utilizare didactică: în primul rând pentru formarea unei atitudini față de normă, apoi pentru că prezintă sistematic împrumutul semantic, tipurile de calc, posibilele explicații și justificări ale pleonasmului, interpretările diferite ale conceptelor atracție paronimică sau etimologie populară etc., ilustrându-le prin modificări lexicale actuale, prin fenomene care pot capta cel mai bine interesul cititorului. Lexicul e domeniul în care greșeala e greu de definit (sensurile evoluează, se multiplică sau, dimpotrivă, se învechesc și ies din uz
Cuvinte și sensuri în mișcare by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/4608_a_5933]
-
Această carte poate avea o foarte bună utilizare didactică: în primul rând pentru formarea unei atitudini față de normă, apoi pentru că prezintă sistematic împrumutul semantic, tipurile de calc, posibilele explicații și justificări ale pleonasmului, interpretările diferite ale conceptelor atracție paronimică sau etimologie populară etc., ilustrându-le prin modificări lexicale actuale, prin fenomene care pot capta cel mai bine interesul cititorului. Lexicul e domeniul în care greșeala e greu de definit (sensurile evoluează, se multiplică sau, dimpotrivă, se învechesc și ies din uz
Minunile nu mai servesc la nimic? by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/4609_a_5934]
-
la curtea Regelui Ștefan I al Ungariei, care în secolul al XI-lea a ajuns în această zonă; Argeș - provine de la denumirea râului Argeș, care pe vremea dacilor era numit Argessos (însemnând, cel mai probabil, “strălucitor”); Bacău - există mai multe etimologii posibile: un conducător local numit Bako; strugure care crește în vecinătatea orașului Bacău și este numit “bacă” sau chiar zeul Bachus; Bihor - unii spun că ar proveni din sârbescul “vihor” (volbură), alții sunt de părere că ar avea o etimologie
De unde vine numele județului în care locuiești by Bratu Iulian () [Corola-journal/Journalistic/46115_a_47440]
-
etimologii posibile: un conducător local numit Bako; strugure care crește în vecinătatea orașului Bacău și este numit “bacă” sau chiar zeul Bachus; Bihor - unii spun că ar proveni din sârbescul “vihor” (volbură), alții sunt de părere că ar avea o etimologie traco-dacică, după numele cetății “Biharea” (din bi - doi și harati - a lua, a duce), posibil cu sens de două posesiuni; Bistrița-Năsăud - probabil de la râul Bistrița (denumire de origine slavonă - apă repede) și de la orașul Năsăud (din cuvântul german Nussdorf - Satul
De unde vine numele județului în care locuiești by Bratu Iulian () [Corola-journal/Journalistic/46115_a_47440]