326 matches
-
la sfârșitul lui aprilie s-a văzut clar victoria Italiei, și în luna mai ei au ocupat capitala Etiopiei, Addis Abeba. Împăratul etiopian, Haile Selassie a fost forțat să se exileze. Prim-ministrul fascist Mussolini declara triumfător după înfrângerea trupelor etiopiene, de la un balcon situat în piața Veneției din Roma: ""Etiopia este italiană!"". A rezultat ocupația militară a Etiopiei, care a fost anexată așa zisei Africi Orientale Italiene (AOI-"Africa Orientala Italiana"), imperiu colonial italian. Regele italian Victor Emmanuel al II
Al Doilea Război Italo-Etiopian () [Corola-website/Science/322373_a_323702]
-
1940, Mussolini a intrat alături de conducătorul german ("Führer"), Hitler, în războiul mondial. Ca urmare, în Cornul Africii, unde este situată Etiopia s-au desfășurat lupte între armata italiană față de forțele unite ale Marii Britanii, Commenwealthului, Franței libere, Belgiei libere și armatei etiopiene de eliberare. În cursul Campaniei Est-Africane care a durat până spre sfârșitul anului 1941, trupele italiene au fost înfrânte, Etiopia a fost eliberată și suveranul ei, Haile Selassie, a revenit din exil.
Al Doilea Război Italo-Etiopian () [Corola-website/Science/322373_a_323702]
-
care îl localizează în Peninsula Arabică în actualul Yemen. Conform povestirilor din Kebra Nagast, Menelik I fiul regelui Solomon și a reginei din Saba a fost fondatorul Etiopiei. Primul stat cunoscut care se poate localiza cu exactitate pe actualul teritoriu etiopian este Regatul Axumit, care și-a luat numele de la orașul Axum.
Istoria Etiopiei () [Corola-website/Science/327449_a_328778]
-
în tradiția iudaică. Numele acestora sunt: În timp ce această carte astăzi este non-canonică, în cele mai multe Biserici creștine a fost citată în mod explicit în Noul Testament (în Scrisoarea lui Iuda 1:14-15) și de către mulți dintre Părinții Bisericii timpurii. În prezent, Biserica Etiopiană Ortodoxă consideră că această carte trebuie să fie catalogată drept canonică.
Șapte Arhangheli () [Corola-website/Science/326934_a_328263]
-
sau Mehari ben Suthal, cunoscut sub numele Abba Mehari,(sec.XIX) a fost un călugăr (malkosa) evreu etiopian, care a trăit și activat în zona Qola Vegre, unde a fost păstorul spiritual al obștei evreiești locale Beta Israel (cunoscută de străini sub numele de „falași”) În anul 1862 Abba Mehari a condus o încercare de reîntoarcere a evreilor
Mehari Suthal () [Corola-website/Science/323354_a_324683]
-
care a trăit și activat în zona Qola Vegre, unde a fost păstorul spiritual al obștei evreiești locale Beta Israel (cunoscută de străini sub numele de „falași”) În anul 1862 Abba Mehari a condus o încercare de reîntoarcere a evreilor etiopieni la Ierusalim, în Țara Sfântă. El este considerat de evreii originari din Etiopia drept un precursor al întoarcerii lor în Sion sau a mișcării de „aliya” în Israel, în ultimele decenii ale secolului al XX-lea. Abba Mehari s-a
Mehari Suthal () [Corola-website/Science/323354_a_324683]
-
lor. El credea că atunci ei vor reclădi Templul din Ierusalim, așa cum stă scris în proorocia lui Ezechiel și îl vor sluji pe Domnul după Legea lui Moise». Legenda povestește că în tinerețe Abba Mehari a tălmăcit visul unei femei etiopiene, care i s-a adresat cerându-i sfatul. el i-a prezis ca va naște un copil pe nume Kassa, care va ajunge împărat peste Etiopia. Și într-adevăr, acea femeie a devenit (în anul 1818) mama împăratului Theodros al
Mehari Suthal () [Corola-website/Science/323354_a_324683]
-
ani, în condiții vitrege, prin Munții Simien, sutele și poate miile de adepți ai lui Abba Mehari și ai celor șase kesi care l-au însoțit,s-a terminat catastrofal. Spre capătul călătoriei ar fi ajuns și la străvechea capitală etiopiană Aksum, în ținuturile locuite de populația tigre.) După cum povestesc kesii evreilor etiopieni din zilele noastre ei au ajuns la rîul Mareb, la frontiera dintre Tigray și Eritreea (dupa Kes Mehari), sau chiar au trecut în Kweihin și în Eritreea (după
Mehari Suthal () [Corola-website/Science/323354_a_324683]
-
adepți ai lui Abba Mehari și ai celor șase kesi care l-au însoțit,s-a terminat catastrofal. Spre capătul călătoriei ar fi ajuns și la străvechea capitală etiopiană Aksum, în ținuturile locuite de populația tigre.) După cum povestesc kesii evreilor etiopieni din zilele noastre ei au ajuns la rîul Mareb, la frontiera dintre Tigray și Eritreea (dupa Kes Mehari), sau chiar au trecut în Kweihin și în Eritreea (după Kes Yosef). Mulți s-au prăpădit pe drum de foame și de
Mehari Suthal () [Corola-website/Science/323354_a_324683]
-
zona Kwara.. În cursul deceniilor după aceea, comunitatea Beta Israel a mai cunoscut valuri de entuziasm mesianic, dar care nu s-au însoțit de acțiuni concrete de emigrare în masă, din cauza învățămintelor trase din catastrofa din 1862. Exodul majorității evreilor etiopieni a avut loc in cele din urmă în a doua jumătate a secolului al XX-lea în împrejurari politice si umanitare particulare, în cadrul Operației Moise din 1984-1985 și a Operației Solomon din anul 1991, organizate de autoritățile Statului Israel.
Mehari Suthal () [Corola-website/Science/323354_a_324683]
-
(sau Cartea Slavei Regilor Etiopiei) este o cronică istorică a regilor etiopieni care are începuturile pe timpul regelui Menelik I, fiul regelui Solomon și al reginei din Saba și conține o serie de datini ale regilor etiopieni. Cartea este scrisă în limba gî'îz și este considerată de către creștinii copți etiopieni și de către
Kebra Nagast () [Corola-website/Science/323349_a_324678]
-
(sau Cartea Slavei Regilor Etiopiei) este o cronică istorică a regilor etiopieni care are începuturile pe timpul regelui Menelik I, fiul regelui Solomon și al reginei din Saba și conține o serie de datini ale regilor etiopieni. Cartea este scrisă în limba gî'îz și este considerată de către creștinii copți etiopieni și de către adepții mișcării rastafari ca adevărata istorie a originii dinastiei solomonice și prin aceasta totodată istoria creștinarea Etiopiei. Istoricii consideră că această carte este o
Kebra Nagast () [Corola-website/Science/323349_a_324678]
-
a regilor etiopieni care are începuturile pe timpul regelui Menelik I, fiul regelui Solomon și al reginei din Saba și conține o serie de datini ale regilor etiopieni. Cartea este scrisă în limba gî'îz și este considerată de către creștinii copți etiopieni și de către adepții mișcării rastafari ca adevărata istorie a originii dinastiei solomonice și prin aceasta totodată istoria creștinarea Etiopiei. Istoricii consideră că această carte este o culegere realizată în jurul anului 1300 bazată pe tradiții mult mai vechi. În carte se
Kebra Nagast () [Corola-website/Science/323349_a_324678]
-
bazată pe tradiții mult mai vechi. În carte se relatează cum regina din Saba l-a cunoscut pe regele Solomon, despre cum a ajuns Chivotul Legământului în Etiopia prin intermediul lui Menelik I dar și despre cum a fost creștinat poporul etiopian care la începuturi credea în soare, lună, stele. În secolele Xv-Xvi cartea a pătruns în Europa prin intermediul portughezilor, realizându-se și traduceri în unele limbi europene. "Cartea Slavei Regilor Etiopiei" este alcătuită din 117 capitole, iar unele dintre subiectele menționate
Kebra Nagast () [Corola-website/Science/323349_a_324678]
-
numit moștenitor pe fiul său cel mai mic Gabra Masqal (cap. 117). După colofonul unit majorității copiilor existente Kebra Nagast a fost scris în limba coptă și tradus în arabă în anul 409 (1225 e.n.) de către un grup de clerici etiopieni în frunte cu episcopul Abba Giyorgis și doar apoi tradus în gî'îz în timpul guvernatorului Ya'ibika Igzi. În baza acestui colofon se presupune că cartea ar fi datată între 1314-1322. Un studiu atent evidențiază urme ale arabei dar nu
Kebra Nagast () [Corola-website/Science/323349_a_324678]
-
a adoptat creștinismul, Etiopia fiind printre primele formațiuni care adoptă această religie. În secolul VI, Etiopia a pierdut controlul asupra teritoriilor de coastă și a ocupat Yemen până la expansiunea musulmană. Și-a mutat centrul de la Aksum spre munți, în interiorul platoului etiopian pentru a se apăra de atacurile musulmane. În 960, regatul Axum este nimicit de regina Guddit. În secolul X, dinastia Zagwe a preluat puterea și a reconstruit Etioia din reședința regală de la Lalibela. În 1268, Yekuno Almak , ce pretindea că
Istoria Africii () [Corola-website/Science/325026_a_326355]
-
Erau deciși să mențină independența politică și culturală, fiind sprijiniți de portughezi. Atacat din 1527 de raidurile Imperiului Musulman Somalez al lui Adel, Negus Claudius a câștigat bătălia cu sprijin portughez, în 1543. Claudius și succesorii săi subliniau independența creștinismului etiopian, iezuiților li se permiteau să desfășoare activități misionare din 1557. În 1555, otomanii organizează provincia Habes. Convertirea la catolicism de către Negus Za Dengel în 1607 și de Negus Susneus în 1622 a condus la răscoale sângeroase, pana cand Negus Fasilidas
Istoria Africii () [Corola-website/Science/325026_a_326355]
-
Limba arabă (اللغة العربية "al-luġatu al-‘arabiyya") este cea mai mare subramură, ca număr de vorbitori, aflată în uz, din cadrul familiei de limbi semitice. Clasificată ca semitică centrală, aceasta este înrudită îndeaproape cu akkadiana, ebraica, aramaica, siriaca, cananeana, feniciana, limbile etiopiene (gheeză, tigrină, tigri, amhară) etc. În momentul de față, araba este limba oficială în Algeria, Arabia Saudită, Bahrain, Comore (alături de alte limbi), Djibuti, Egipt, Emiratele Arabe Unite, Iordania, Irak, Kuweit, Liban, Libia, Maroc, Mauritania, Oman, Palestina, Qatar, Siria, Somalia (alături de somaleză), Sudan, Tunisia
Listă de litere arabe () [Corola-website/Science/325088_a_326417]
-
franceză. Societatea a intrat în faliment în 1906 când certurile politice au dus la oprirea lucrărilor și nu a reușit să obțină un nou capital financiar. Până în acel moment se construise linia de cale ferată din Djibouti până în mijlocul deșertului etiopian. Punctul ei terminus a evoluat în ceea ce este astăzi orașul Dire Dawa. Discuțiile despre o cale ferată etiopiană au fost inițiate de Alfred Ilg, un consilier al împăratului Menelek al II-lea. El a încercat să atragă atenția fostului împărat
TranSportul feroviar în Etiopia () [Corola-website/Science/325251_a_326580]
-
a reușit să obțină un nou capital financiar. Până în acel moment se construise linia de cale ferată din Djibouti până în mijlocul deșertului etiopian. Punctul ei terminus a evoluat în ceea ce este astăzi orașul Dire Dawa. Discuțiile despre o cale ferată etiopiană au fost inițiate de Alfred Ilg, un consilier al împăratului Menelek al II-lea. El a încercat să atragă atenția fostului împărat și altor personalități politice etiopiene privind construcția unei căi ferate care să înlocuiască transportul cu catâri de șase
TranSportul feroviar în Etiopia () [Corola-website/Science/325251_a_326580]
-
evoluat în ceea ce este astăzi orașul Dire Dawa. Discuțiile despre o cale ferată etiopiană au fost inițiate de Alfred Ilg, un consilier al împăratului Menelek al II-lea. El a încercat să atragă atenția fostului împărat și altor personalități politice etiopiene privind construcția unei căi ferate care să înlocuiască transportul cu catâri de șase săptămâni dintre capitală și orașul-port francez, dar nu a avut niciun succes. Când Menelek a ajuns la tron în 1889, negocierile au reînceput și a fost emis
TranSportul feroviar în Etiopia () [Corola-website/Science/325251_a_326580]
-
sursele de apă, ceea ce a făcut ca ea să fie construită prin deșert. Acest lucru a făcut ca firma de căi ferate să construiască apeducte pentru a deservi linia, o cheltuială suplimentară neplanificată. Chiar înainte de a se apropia de granița etiopiană, a fost clar că firma avea grave probleme financiare. Un grup de investitori britanic care se numeau "New Africa Company" efectiv a preluat controlul asupra firmei pe mai mulți ani. Acest grup a fost o nouă sursă de capital și
TranSportul feroviar în Etiopia () [Corola-website/Science/325251_a_326580]
-
Dire Dawa. Acest amestec de interese britanice și franceze s-au dovedit volatile, din moment ce fiecare grup de investitori urmărea tot mai mult interesele sale atât naționale cât și comerciale. Ambele guverne au devenit interesate de a pune monopol pe comerțul etiopian și conspirau pentru a pune partea adversă într-o poziție minoră. Cerințele și amenințările celor două guverne au făcut ca în 1902 împăratul Menelek să interzică extinderea liniei de cale ferată la Harar. Negocierile franceze privind reluarea lucrărilor au fost
TranSportul feroviar în Etiopia () [Corola-website/Science/325251_a_326580]
-
Italo-Etiopian, dar a fost recâștigată de către Etiopia după cel de-al doilea război mondial. După proclamarea independenței statului Djibouti în 1977, ponderea franceză în această cale ferată a fost transferată noii națiuni. Lucrătorii căii ferate au fost pionieri ai sindicatului etiopian. Ei au organizat unul dintre primele sindicate ale muncii în Etiopia în 1947 ("Railroad Workers Syndicate of Dire Dawa"), sindicat care avea ca scop bunăstarea reciprocă. Deși conducătorii acestui sindicat au colaborat cu Guvernul, o tentativă de grevă din 1949
TranSportul feroviar în Etiopia () [Corola-website/Science/325251_a_326580]
-
de 40 de milioane de euro pentru reabilitarea feroviară a căii ferate Djibouti-Etiopia. Datorită creșterii prețurilor oțelului și combustibililor, Comisia a mărit această subvenție la 50 de milioane de euro în 2006. Ministerul Djiboutian al Echipamentelor și Transportului și Ministerul Etiopian al Transporturilor și Comunicațiilor au ales compania sud-africană "Comazar" pentru a administra calea ferată în martie 2006. În iunie 2007 nu s-a reușit să se semneze o concesiune pe 25 de ani, astfel încât au început noi negocieri cu compania
TranSportul feroviar în Etiopia () [Corola-website/Science/325251_a_326580]