2,616 matches
-
fără îndoială, Ovidiu Bârlea, fiu de țăran din Munții Apuseni, născut la data de 13 august 1917 la Mogoș (jud.Alba) și trecut în lumea îngerilor la data de 07.01.1990 la Cluj-Napoca.Un cadru mai potrivit decât Muzeul Etnografic al Transilvaniei din Cluj-Napoca, în care să fie sărbătorit anul acesta centenarul Ovidiu Bârlea, nu ar fi existat. ... XIII. ZIUA POLIȚIEI ROMÂNE ÎN CULORILE COPILĂRIEI, de Mihaela Alexandra Rașcu , publicat în Ediția nr. 2277 din 26 martie 2017. ZIUA POLIȚIEI
MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU by http://confluente.ro/articole/mihaela_alexandra_ra%C5%9Fcu/canal [Corola-blog/BlogPost/381564_a_382893]
-
parohii românești din diaspora și comunități monahale ortodoxe și romano-catolice. PS Părinte Episcop Gherasim Putneanul a participat la festivitățile de canonizare a Cuviosului Leontie de la Rădăuți și a binecredinciosului voievod Ștefan cel Mare și Sfânt. De asemenea, a organizat Muzeul Etnografic de la Mănăstirea de maici Sf. Gheorghe din localitatea Cămârzani, din comuna Vadu Moldovei, unde s-a retras, de altfel, în ultimele luni, ca urmare a problemelor de sănătate, fiind bolnav de pancreatită. În anul 2000, PS Părinte Episcop Gherasim Putneanul
IN MEMORIAM – EPISCOPUL GHERASIM (CUCOŞEL) PUTNEANUL ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1432 din 02 decembrie 2014 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1417509501.html [Corola-blog/BlogPost/371932_a_373261]
-
Istoria neamului În prezidiul manifestării și patru membri ai Cenaclului literar la distanță, alături de autoare, Marian Malciu, vicepreședinte a Ligii Scriitorilor Români, Filiala Olt-Slatina, care semnează cuvântul introductiv la toate cele trei lucrări realizate, Ioan Grămadă, fondatorul și proprietarul Muzeului etnografic din Câmpulung-Moldovenesc, Ion N. Oprea, coordonatorul Cenaclului, Mihai Batog Bujeniță, epigramist, membru al USR, conducător a mai multor reviste literare.În sală, printre invitați cunoscutul poet Horia Zilieru și Doamna Anica Tănasă din Pădureni-Huși, profesoară de limbă și literatură română
UN REGAL DE POEZIE, CULTURĂ ȘI ISTORIE, LECȚIE DE ISTORIA NEAMULUI ARTICOL SCRIS DE: ION N. OPREA by http://confluente.ro/olguta_trifan_1448194772.html [Corola-blog/BlogPost/382630_a_383959]
-
bibliotecă cu cărți rare și manuscrise vechi despre istoria Nicosiei. Parterul clădirii atrage atenția în mod deosebit printr-un mozaic de excepție. În capitala Ciprului se mai pot vizita Muzeul de Artă Populară, cu cea mai mare colecție de obiecte etnografice din Cipru - ceramică, costume, dantelărie, fierărie, sculptură în lemn și picturi; clădirea care-l găzduiește este cel mai elocvent exemplu de arhitectură urbană a secolului trecut, când Ciprul se afla sub dominație otomană. Apoi, în Nicosia mai există un muzeu
NICOSIA DE DINCOACE DE „LINIA VERDE” de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 591 din 13 august 2012 by http://confluente.ro/Georgeta_resteman_cipru_11_nicosia_georgeta_resteman_1344886097.html [Corola-blog/BlogPost/355036_a_356365]
-
urbană a secolului trecut, când Ciprul se afla sub dominație otomană. Apoi, în Nicosia mai există un muzeu al luptei pentru independență în care se găsesc mărturii ale evenimenteloe din anii '50, perioada frământărilor din preajma obținerii independenței de stat. Muzeul Etnografic și Centrul de meserii tradiționale sunt alte două locuri ce merită vizitate. Nici alte etnii care conviețuiesc în capitală nu au fost sunt neglijate: în Nicosia funcționează Arhiepiscopia armeană, un mic templu budist, Arhiepiscopia maronită și o mănăstire în care
NICOSIA DE DINCOACE DE „LINIA VERDE” de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 591 din 13 august 2012 by http://confluente.ro/Georgeta_resteman_cipru_11_nicosia_georgeta_resteman_1344886097.html [Corola-blog/BlogPost/355036_a_356365]
-
plin de succese în activitatea lui Mihai Eminescu, ca etnolog și culegător de creații populare românești. O mărturie personală, privind aceste menifestări culturale, o vom întâlni în revista Timpul, din 8 aprilie 1882, în care publica un articol, intitulat Materiale etnografice, unde Eminescu mărturisea o realitate biografică: „întâmplarea m-a făcut ca, din copilărie încă, să cunosc poporul românesc, din apele Nistrului începând, în cruciș, și-n curmeziș, pân-în Tisa și-n Dunăre." Augustin Z.N. Pop întărește această mărturie
SPECIFIC NAȚIONAL ȘI SENS AL TRADIȚIEI ÎN BASMUL POPULAR CULES DE MIHAI EMINESCU de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 1627 din 15 iunie 2015 by http://confluente.ro/stefan_lucian_muresanu_1434397224.html [Corola-blog/BlogPost/372751_a_374080]
-
limbi.. Fie și numai din înșiruirea de mai sus a celor șase capitole, cititorul acestor rânduri își poate face o imagine despre amploarea studiului întreprins de acribiosul cercetător ieșean, despre diversitatea perspectivelor de abordare a complicatei problematici a morții: folcloristică, etnografică, literară, estetică și filosofică. Desigur, autorul, de pe o impresionantă poziție interdisciplinară, acordând mereu o neslăbită atenție înțelesurilor mitologice, literare, estetice, a putut surprinde totodată individualitatea corpusului de documente provenite dintr-o arhaitate foarte îndepărtată, Petru Ursache delimitându-se tranșant de
DOSARUL MITOLOGIC AL UNEI CAPODOPERE de MIHAI MERTICARU în ediţia nr. 1496 din 04 februarie 2015 by http://confluente.ro/mihai_merticaru_1423062209.html [Corola-blog/BlogPost/376052_a_377381]
-
Bine situat pe harta valorică a instituțiilor muzeale bucureștene, Muzeul Național al Țăranului Român atrage deopotrivă interesul autohtonului și străinului prin monumentalitate, prestanță și eleganță. Muzeul își revendică, încă din frontispiciu, profilul etnografic, specificul național și scopul discursului muzeal prin semantica nominală: țăran, țară, țarină - ethos/etnos; român - raportarea la un topos strict delimitat, dar și o ordine valorică reprezentativă și o amprentă identitară. În acest sens, relevantă este mărturisirea lui Horia Bernea
Muzeul Naţional al Ţăranului Român din Bucureşti – un discurs modern despre actualitatea tradiţiei by http://uzp.org.ro/muzeul-national-al-taranului-roman-din-bucuresti-un-discurs-modern-despre-actualitatea-traditiei/ [Corola-blog/BlogPost/93699_a_94991]
-
le-ar tulbura”. Lectura obiectului e facilitată și de mânuirea luminii. În Sala Crucii, aceasta e ascunsă inițial privirii, montată fiind pe un perete neiluminat artificial. În sistem contre jour, vizitatorul o descoperă cu uimire, așa cum anticipase pictorul: „în muzeul etnografic, frumusețea obiectului este programatic neglijată...mă îngrozește modul de expunere, obsesia pentru explicații, protecția excesivă. Ele sfârșesc prin a anula obiectul care nu se mai vede !” (H.Bernea) Ambientul în care e pus în evidență exponatul poate influența, firește, receptarea
Muzeul Naţional al Ţăranului Român din Bucureşti – un discurs modern despre actualitatea tradiţiei by http://uzp.org.ro/muzeul-national-al-taranului-roman-din-bucuresti-un-discurs-modern-despre-actualitatea-traditiei/ [Corola-blog/BlogPost/93699_a_94991]
-
ale lui Edmund Chisthull, diplomat din suita lordului Paget, din care rezultă că ambasada engleză era informată asupra multor probleme referitoare la bogățiile țării, veniturile și obligațiile față de Poartă, circulația monetară, forțele armate, monumentele etc. În sfârșit, scrierile istorice, geografice, etnografice și de artă militară completau izvoarele de informare ale cancelariei lui Constantin Brâcoveanu, cancelarie condusă de iscusitul cărturar al vremii, stolnicul Constantin Cantacuzino. O activitatea informativă benefică țării și domnitorului Prin activitatea informativă desfășurată cu asiduitate de numeroși agenți răspândiți
CONSTANTIN BRÂNCOVEANU (1688-1714) – un precursor al diplomaţiei secrete şi al informaţiilor by http://uzp.org.ro/constantin-brancoveanu-1688-1714-un-precursor-al-diplomatiei-secrete-si-al-informatiilor/ [Corola-blog/BlogPost/94169_a_95461]
-
etc. Nordul Californiei este “apărat” de culmile Munților Klamath și ai Cascadelor care aproape că se “cuibăresc” transversal de la Munții Coastelor (Coast Rangers) la cei ai Serrei Nevada. Din multe puncte de vedere (așezare, peisaj, factori climaterici, economic, lingvistic și etnografic, rasial, tradiții și obiceiuri, unele dintre ele extreme , California este faimoasă prin aceste antinomii, prin tendințe extremiste (și în viața politică, economică și socială), grad de cosmopolitism, profilul moral protestatar și contestatar în aceeași măsură. Referință Bibliografică: La capătul lumii
LA CAPĂTUL LUMII, CALIFORNIA ! (II) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 187 din 06 iulie 2011 by http://confluente.ro/La_capatul_lumii_california_ii_.html [Corola-blog/BlogPost/367076_a_368405]
-
care vin artiști din diferite colțuri ale lumii. Bibliotecă de aici e una din cele mai bogate, care poate face concurență unor biblioteci din țară și nu numai, conținând cărți nespus de valoroase. Câmpul Românesc mai dispune de un muzeu etnografic cu exponate și gravuri vechi, care vin să confirme încă o dată istoria existenței neamului românesc pe aceste meleaguri. Domnul Dumitru Răchitan, președintele Asociației Românilor din Hamilton ne povestește:- “ Săptămâna Culturală a Câmpului Românesc a început cu mulți ani în urmă
AMINTIRI FRUMOASE de IACOB CAZACU ISTRATI în ediţia nr. 1718 din 14 septembrie 2015 by http://confluente.ro/iacob_cazacu_istrati_1442246032.html [Corola-blog/BlogPost/347136_a_348465]
-
realizeze atât o amplă incursiune în istoricul orașului maramureșean (pp. 15-45), cât și o prezentare a principalelor caracteristici ale acestuia, respectiv învățământul și cultura (pp. 46-53), resursele naturale (pp. 54-68), demografia (pp. 69-90), activitatea economică a urbei (pp. 91-124), aspectele etnografice (pp. 125- 142), personalitățile locale (pp. 143-215). Bibliografia întrebuințată este, de cele mai multe ori, una adecvată cercetării și actualizată, autorii utilizând cele mai noi cercetări în materie, iar anexa (pp. 239- 264), densă și ea, conține un număr mare de facsimiluri
ULMENI MARAMUREŞ de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 1706 din 02 septembrie 2015 by http://confluente.ro/radu_botis_1441186781.html [Corola-blog/BlogPost/380790_a_382119]
-
fotografii cu lăcașurile de cult, instituțiile principale, clădiri sau persoane importante din istoria lui de ieri și de azi. Interesant este, de exemplu, capitolul despre datini și obiceiuri, în paginile căruia autorii vorbesc nu doar despre tradițiile populare cu valoare etnografică, ci și despre gastronomie, tradiții privitoare la agricultură, faună, ocupații casnice sau limbaj. Descrierile unor obiceiuri cu valoare fundamentală pentru viața omului sunt și ele ample. Spre deosebire de etnografii laici, părintele Botiș insistă însă și asupra puternicei legături existente între Biserică
ULMENI MARAMUREŞ de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 1706 din 02 septembrie 2015 by http://confluente.ro/radu_botis_1441186781.html [Corola-blog/BlogPost/380790_a_382119]
-
propriu, să umple lacunele fragmentării basmului și să scoată din umbră simbolurile pasărea de aur și cul de marmură. Măiestria dramaturgului constă în construirea trecutului, în dialog cu inserții livrești, păstrând atmosfera de basm ce se desfășoară într-un context etnografic specific. Tensiunea acțiuni crește pe măsură ce se apropie de final, sfârșind într-o hotă țărănească. Tot după o povestire populară „Baboiul”, păstrează, în mare acțiunea povestirii „Dă-dămult ... mai dă-dămult”, publicată în „Opera IV” (1938), ale lui I.L. Caragiale, piesa lui Dumitru
DUMITRU VELEA. ZILELE DE PE URMĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 267 din 24 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Dumitru_velea_zilele_de_pe_urma.html [Corola-blog/BlogPost/355791_a_357120]
-
Este atestată documentar în lucrarea „Strămoșii” de Radu Teodoru, în anul 1466. A nu se înțelege că la Marginea, obiectiv turistic din Bucovina, locuitorii se ocupă doar de acest meșteșug vechi, încă de pe vremea dacilor. Vă poate contrazice inclusiv Muzeul etnografic de aici, așezat la stânga atelierului de olărit, dar și alte activități concrete și permanente, care aduc prosperitate populației din zonă. La muzeul etnografic veți descoperi piese și costume naționale, vechi de peste 100 de ani, lucrate manual de femeile din localitate
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1390 din 21 octombrie 2014 by http://confluente.ro/marian_malciu_1413904105.html [Corola-blog/BlogPost/383791_a_385120]
-
locuitorii se ocupă doar de acest meșteșug vechi, încă de pe vremea dacilor. Vă poate contrazice inclusiv Muzeul etnografic de aici, așezat la stânga atelierului de olărit, dar și alte activități concrete și permanente, care aduc prosperitate populației din zonă. La muzeul etnografic veți descoperi piese și costume naționale, vechi de peste 100 de ani, lucrate manual de femeile din localitate, alături de trăistuțe, botoșei sau semne de carte de diferite dimensiuni, împletite tot manual. Se mai pot admira bundițe sau pieptare cu multe ornamente
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1390 din 21 octombrie 2014 by http://confluente.ro/marian_malciu_1413904105.html [Corola-blog/BlogPost/383791_a_385120]
-
malul râului Răut, afluentul drept al Nistrului, pe teritoriul comunei Trebujeni, în raionul Orhei. Este unul din cele mai importante situri culturale ale Republicii Moldova, impresionant atât prin peisajul unic format de Valea Răutului, cât și sub raport arheologic, arhitectonic, religios, etnografic. Apele râului Răut au format aici două promontorii: Peștera și Butuceni, la care se adaugă încă trei adiacente: Potarca, Selitra, Scoc și se remarcă prin numeroase meandre, dintre care cele mai interesante sunt: Mihăilașa, Peștera, Butuceni. La poalele promontoriului curge
REPUBLICA MOLDOVA, TRANSNISTRIA I de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2328 din 16 mai 2017 by http://confluente.ro/elena_trifan_1494922869.html [Corola-blog/BlogPost/354554_a_355883]
-
ca și în scris, neprecupețindu-și ironia, sarcasmul, spriritul polemic, dar și capacitatea de sintetizare a problemelor și de adâncire a considerațiilor vizând miezul lucrurilor discutate...” Vasile Băncilă - “Într-o societate în care cei mai mulți trăiesc cvasivegetativ, pe linii mai mult etnografice și mai mult biologice, sau în care se trăiește mica și banala aventură exasperantă a arivismului de toate nuanțele sau mai degrabă fără nuanțe, Nae Ionescu aducea setea interioară și nobilă a aventurii dramatice, organice, cu implicații metafizice, cu strălucire
FILOSOFUL ŞI GÂNDITORUL CREŞTIN NAE IONESCU – ÎNTRE MĂRTURISIREA SPIRITUAL AUTENTICĂ ŞI PROPOVĂDUIREA CULTURALĂ IREPROŞABILĂ by http://confluente.ro/Filosoful_si_ganditorul_crestin_nae_i_stelian_gombos_1340604283.html [Corola-blog/BlogPost/358178_a_359507]
-
populare, parcă coborâte din fotografia lui Luca Paul cu bătrânele satului. Veniseră să-și vadă lada de zestre, frumos gătită de un iscusit meșter popular, și mare le-a fost surprinderea și supărarea că locul care altădată era păstrătorul comorilor etnografice ale Domneștiului, muzeul făurit cu migală de Petre, „derbedeul” popii Nicolae Ionescu, astăzi este în paragină, ladă de gunoaie. Dar, deodată, tristețea a fost alungată de vestea cea bună. Un mare suflet, cu rădăcini adânci în glia basarabă a Domneștiului
O ALTĂ SULTĂNICĂ de ION C. HIRU în ediţia nr. 229 din 17 august 2011 by http://confluente.ro/O_alta_sultanica.html [Corola-blog/BlogPost/360854_a_362183]
-
Genghis-han - studii comparative despre religiile și folclorul Daciei și Europei Orientale (traducere: Maria Ivănescu și Cezar Ivănescu), București, Editura Științifică și Enciclopedică, p.256. Gennep, Van Arnold, (1996), Riturile de trecere, Editura Polirom, Iași, p.200. Ghinoiu, Ion, (2003), Atlasul etnografic român, Editura Academiei și Editura Monitorul Oficial, București, p.296. Morariu, Leca, (1983), De la noi. Povești, poezii și cimilituri populare, Editura Minerva, București, p.186. Mureșanu, Ștefan, Lucian, (2011), Etnologie și folclor - studii, Editura Victor, București, p.296. Muthu, Mircea
BRÂUL DIN PORTUL BĂRBĂTESC AL MOŢILOR, SEMN ŞI ÎNSEMN AL VIEŢII DUPĂ MOARTE de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 1624 din 12 iunie 2015 by http://confluente.ro/stefan_lucian_muresanu_1434139569.html [Corola-blog/BlogPost/348532_a_349861]
-
nr.1-3, et.3, tel. 0040-264-595322; fax: 0040-264-595309 e-mail: cmc up@yahoo.com, www.casadeculturacluj.ro COMUNICAT CASA DE CULTURĂ A MUNICIPIULUI Cluj-Napoca, în colaborare cu Academia Română, filiala Cluj, Forumul Democrat German, Arhivele Naționale, filiala Cluj, Institutul Arhiva de folclor, Muzeul Etnografic al Transilvaniei, Primăria și Consiliul Local Țaga, organizează, marți 5 noiembrie 2013, începând cu ora 17.00, la sediul Forumului Democrat German, str. Memorandumului nr. 8, et. 1, următoarele manifestări cultural - artistice: 1. Vernisarea expoziției fotodocumentare, cu tema: „Vetre de
COMUNICAT DIN PARTEA CASEI DE CULTURĂ MUNICIPALĂ CLUJ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1039 din 04 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Comunicat_din_partea_casei_de_al_florin_tene_1383569541.html [Corola-blog/BlogPost/364843_a_366172]
-
și o surpriză oferită autorilor lansați la cenaclu, precum și celorlanți participanți, Cornelia Hodiș din Gherla, absolventa a Facultății de Muzică “Gh.Dima “, a interpretat piese de muzică folk, acompaniata de Ștefan Iaro și Gavril Hodiș, iar Gh. Căpușan, de la Muzeul Etnografic “Poartă de Șu`Feleac “, a adus în scenă minunatul grup de copii “Jucăușii de pe Someș “, îndrumați de Corina și Daniel Rusu, care a încântat asistență cu un frumos program de dansuri populare. Următoarea ședință de cenaclu va avea loc joi
DOUĂ MANIFESTĂRI ALE LIGII SCRIITORILOR de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1247 din 31 mai 2014 by http://confluente.ro/Al_florin_tene_1401517451.html [Corola-blog/BlogPost/350612_a_351941]
-
evenimentele petrecute în Troian în anul 106 e.n. ne vine de la Martin Opitz în poemul Zlatna sau Cumpăna dorului. Poem adevărat, autentică operă poetica și nu o dizertație verificată, Zlatna însumează deloc sistematic, evocări istorice, considerații arheologice, relatări geografice, mențiuni etnografice și antropologice, discursuri lirice - laude - privitoare la limba, viața și puterea de creație a poporului român” - Dumitru Micu. ,,Au trecut mai mult de două sutimi de ani - scrie Mihail Kogălniceanu - în prima frază a introducției la Arhiva Românească (1841) - de când
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/ranisstorum/ [Corola-blog/BlogPost/93455_a_94747]
-
respectul ca și părinților noștri. Monografia încearcă să scoată la lumină eforturile lor demne de toată admirația. Avem încă o datorie în plus față de conservarea folclorului local, a tradițiilor comunității și dacă timpul ne va îngădui vom organiza o analiză etnografică a acestor locuri unele, pline de mistere ce trebuiesc dezlegate. Însăși istoria evenimentelor petrecute pe aceste locuri poate fi interesantă. Pădurea de la Rediul Turcului, se spunea în poveștile copilăriei mele, a adăpostit ieniceri turci în rezerva trupelor care îl înconjuraseră
MONOGRAFIA COMUNEI SUCEVENI de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 906 din 24 iunie 2013 by http://confluente.ro/Monografia_comunei_suceveni_pompiliu_comsa_1372088992.html [Corola-blog/BlogPost/364017_a_365346]