2,623 matches
-
CCF Iași și Primăria Municipiului Iași 09.00-16.00, Esplanada Universității de Medicină și Farmacie “Gr. Ț. Popa” Iași: Festivalul ZmeelorOrganizatori: Primăria Municipiului Iași 09.00- 19.00, Esplanada Palatului Culturii: Tirgul Meșterilor Populari - Organizator: Complexul Muzeal Național “Moldova” IasiMuzeul Etnografic al Moldovei 09.30-12.00, Mănăstirea “Sf. Trei Ierarhi”: Expoziție de artă fotografică Orthphoto - Organizator: Mitropolia Moldovei și Bucovinei 09.30-13.00, Baza nautica Dorobanți: Canotaj, Regata Iașului - Organizatori: Direcția pentru Sport a Județului Iași, Asociația Județeană de Canotaj și
Sarbatorile Iasului 2009 3 - 18 octombrie 2009 [Corola-blog/BlogPost/95889_a_97181]
-
pentru bibliotecă”Organizator: Bibliotecă “Gh.Asachi” 09.00-16.00, Iași: “Să ne cunoaștem orașul”, turul Iașului - Organizatori: ISJ Iași, Școala “Alexandru cel Bun” 09.00 - 16.00, Esplanada Palatului Culturii: Tirgul Meșterilor Populari - Organizator: Complexul Muzeal Național “Moldova” Iași - Muzeul Etnografic al Moldovei 9.30-12.00, Mănăstirea “Sf. Trei Ierarhi”: Expoziție de artă fotografică Orthphoto - Organizator: Mitropolia Moldovei și Bucovinei 09.30-13.00, Baza nautica Dorobanți: Canotaj, Regata Iașului - Organizatori: Direcția pentru Sport a Județului Iași, Asociația Județeană de Canotaj și
Sarbatorile Iasului 2009 3 - 18 octombrie 2009 [Corola-blog/BlogPost/95889_a_97181]
-
Bahlui: Tirgul de Toamnă - Organizator: Primăria Municipiului Iași 09.00-23.00, Esplanada Halei Centrale: Sărbătoarea Vinului - Organizator: Primăria Municipiului Iași 08.00-19.00, strada Lapusneanu: “Meșteri și meșteșuguri tradiționale din Moldova”Organizatori: Asoc. “ART - Meșteșugurile Prutului”, Asoc. “Alexandru Lapusneanu”, Muzeul Etnografic al Moldovei, Asoc. “Contrafort”, Asoc. Meșterilor Populari din Moldova și Primăria Iași 09.00, CS Politehnica: Șah, Cupă “Sărbătorile Iașilor” - Organizatori: Asociația Județeană Sportul pentru Toți și Asociația Județeană de Șah 09.00-20.00, Bibliotecă “Gh.Asachi”: Campania “O carte
Sarbatorile Iasului 2009 3 - 18 octombrie 2009 [Corola-blog/BlogPost/95889_a_97181]
-
expoziție de artă fotografică/ desene care surprind farmecul Iașului ca oraș al culturii - Organizatori: ISJ Iași, Colegiul “C. Negruzzi” Iași 08.00-19.00, strada Lapusneanu: “Meșteri și meșteșuguri tradiționale din Moldova” - Organizatori: Asoc. “ART - Meșteșugurile Prutului”, Asoc. “Alexandru Lapusneanu”, Muzeul Etnografic al Moldovei, Asoc. “Contrafort”, Asoc. Meșterilor Populari din Moldova și Primăria Iași 09.00, CS Politehnica: Șah, Cupă “Sărbătorile Iașilor” - Organizatori: Asociația Județeană Sportul pentru Toți și Asociația Județeană de Șah 09.00-20.00, Bibliotecă “Gh.Asachi”: Campania “O carte
Sarbatorile Iasului 2009 3 - 18 octombrie 2009 [Corola-blog/BlogPost/95889_a_97181]
-
expoziție de artă fotografică/ desene care surprind farmecul Iașului ca oraș al culturii - Organizatori: ISJ Iași, Colegiul “C. Negruzzi” Iași 08.00-19.00, strada Lapusneanu: “Meșteri și meșteșuguri tradiționale din Moldova” - Organizatori: Asoc. “ART - Meșteșugurile Prutului”, Asoc. “Alexandru Lapusneanu”, Muzeul Etnografic al Moldovei, Asoc. “Contrafort”, Asoc. Meșterilor Populari din Moldova și Primăria Iași 09.00, CS Politehnica: Șah, Cupă “Sărbătorile Iașilor” - Organizatori: Asociația Județeană Sportul pentru Toți și Asociația Județeană de Șah 09.00-20.00, Bibliotecă “Gh.Asachi”: Campania “O carte
Sarbatorile Iasului 2009 3 - 18 octombrie 2009 [Corola-blog/BlogPost/95889_a_97181]
-
8 la 22. C. B. Prezență timișoreană l La un festival internațional De la Studioul Teritorial de Televiziune Timișoara am aflat că, de curând, în stațiunea balneoclimaterică Banija Koviliacia, din Republica Serbia și Muntenegru, s-a desfășurat Festivalul Internațional de Film Documentar și Etnografic „Alexandar-Sașa Petrovici”, dedicat renumitului creator al filmului „Și am văzut țigani fericiți“. În cele trei zile ale festivalului, care nu a avut un caracter competițional, au fost prezentate pelicule realizate de șase cineaști din Bulgaria, Macedonia, România, respectiv din Serbia și Muntenegru
Agenda2005-33-05-general10 () [Corola-journal/Journalistic/284075_a_285404]
-
externe, I.G. Duca („De odată se vede la marginea lojei regale un domn îmbrăcat în un pardisiu negru cu pălărie tare de culoare brună deschisă”). Au defilat orfanii de război, „căminurile ucenicilor”, elevii, primarii comunelor, „corporațiuni și organizațiuni profesionale”, „conductul etnografic” - „A plăcut mult carăle reprezentând pe țărăncile noastre la șezătoare, la țesut, melițat cânepă, tors etc. În special a făcut o plăcută impresie căruța cu baciu, cea cu pescari, cea cu preotul în mijlocul șezătorii și cele cari înfățișau pe țăranul
Agenda2005-35-05-senzational1 () [Corola-journal/Journalistic/284134_a_285463]
-
Tinerii soliști vocali și instrumentiști de muzică populară care au împlinit 16 ani și, fără limită de vârstă, cei proveniți din zonele locuite de români din afara granițelor țării se pot înscrie până în 8 noiembrie, cu câte două piese specifice zonei etnografice de proveniență, la cea de-a XII-a ediție a festivalului internațional de folclor „Cântecele Românilor de Pretutindeni“, ce va avea loc la Drobeta Turnu-Severin în 9-10 noiembrie. Candidații trebuie să completeze o fișă de înscriere disponibilă la Direcția pentru
Agenda2005-43-05-cultura () [Corola-journal/Journalistic/284319_a_285648]
-
întâlni pe zâna cea bună, după cum spune legenda. În fiecare an, în cea mai apropiată duminică de 20 iulie se organizează Târgul de fete de la Găina, manifestare etno-culturală menționată pentru prima dată în anul 1816. Târgul avea o mare importanță etnografică, făcând posibilă întâlnirea și căsătoria tinerilor aflați în zone îndepărtate. Se spune că fetele veneau cu zestrea încărcată pe cai, iar cununia se făcea pe loc, de către preoți care veneau acolo tocmai în acest scop. Astăzi, târgul este o mare
Agenda2005-27-05-turistica () [Corola-journal/Journalistic/283907_a_285236]
-
recomandăm l Vă recomandăm l Indianul vrăjitor Carlos Castaneda este considerat fondatorul curentului New Age. El pledează pentru redescoperirea puterilor ascunse ale spiritului uman și căutarea cunoașterii prin experimentarea trăirilor personale, directe. În timpul anilor de facultate, în cursul unor cercetări etnografice în Mexic, autorul l-a cunoscut pe Juan Matus, indianul Yaqui, considerat un brujo, adică vrăjitor. Castaneda îi va deveni ucenic. Experiențele sale sunt relatate în mai multe cărți, răspândite în ultimul sfert de veac în America și Europa. În
Agenda2005-21-05-timp liber () [Corola-journal/Journalistic/283730_a_285059]
-
și artiști populari renumiți, precum și la o tombolă cu câștiguri în obiecte sau servicii. Atmosfera specială din timpul „Nopții Sânzienelor” va fi completată de lucrări ale meșterilor populari din zona Banatului, Maramureșului și din alte zone cu o puternică tradiție etnografică, care vor fi expuse cu ocazia evenimentului. Ana-Maria Purcherea Call Center Electrica l În Caraș-Severin De luni, 23 mai, consumatorii de energie electrică din județul Caraș-Severin și persoanele fizice și juridice din județ care intenționează să devină clienți ai Sucursalei
Agenda2005-22-05-general5 () [Corola-journal/Journalistic/283744_a_285073]
-
spunea: „Acela care nu știe să fie fericit, nu poate face nimic pentru fericirea altuia”, Olimpia a făcut mult pentru fericirea gabonezilor în a cunoaște propria lor cultură. În concluzie „Mi-a plăcut culoarea” este un roman biografic cu elemente etnografice, având un limbaj limpede, atrăgător, interesant prin fidelitatea observației, ceea ce ne dovedește că Ioana Heidel are vocația unui mare prozator. ---------------------- Al Florin ȚENE Cluj Napoca 6 februarie 2017 Referință Bibliografică: Al Florin ȚENE - MEMORIALISTICA - IOANA HEIDEL: „MI-A PLĂCUT CULOAREA” / Al
IOANA HEIDEL: „MI-A PLĂCUT CULOAREA” de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2230 din 07 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/384830_a_386159]
-
sat și revenit acasă, chemat de grija întreținerii mormintelor înaintașilor, spune învățătorul Roman Scumpu din Priponești - Galați; locul unde te așteaptă lecturile și realizările de până acum, cum susține economistul Ioan Grămadă, proprietarul și autorul, împreună cu doamna Didina, a Muzeului etnografic de la Câmpulung-Moldovenesc, mereu în completare și reînnoire... Dorul de-acasă, parcă preluându-i vorba din gură lui Vasile Maftei de la Câmpulung, este pentru Marian Malciu, de la Slatina - Olt, „nu doar o sintagmă, o frază oarecare, ci este chiar o emblemă
DESPRE DORUL DE-ACASĂ, ANTOLOGIE COORDONATĂ DE ION N. OPREA de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1439 din 09 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/384600_a_385929]
-
Istoria neamului În prezidiul manifestării și patru membri ai Cenaclului literar la distanță, alături de autoare, Marian Malciu, vicepreședinte a Ligii Scriitorilor Români, Filiala Olt-Slatina, care semnează cuvântul introductiv la toate cele trei lucrări realizate, Ioan Grămadă, fondatorul și proprietarul Muzeului etnografic din Câmpulung-Moldovenesc, Ion N. Oprea, coordonatorul Cenaclului, Mihai Batog Bujeniță, epigramist, membru al USR, conducător a mai multor reviste literare.În sală, printre invitați cunoscutul poet Horia Zilieru și Doamna Anica Tănasă din Pădureni-Huși, profesoară de limbă și literatură română
UN REGAL DE POEZIE, CULTURĂ ȘI ISTORIE, LECȚIE DE ISTORIA NEAMULUI ARTICOL SCRIS DE: ION N. OPREA [Corola-blog/BlogPost/382630_a_383959]
-
Este atestată documentar în lucrarea „Strămoșii” de Radu Teodoru, în anul 1466. A nu se înțelege că la Marginea, obiectiv turistic din Bucovina, locuitorii se ocupă doar de acest meșteșug vechi, încă de pe vremea dacilor. Vă poate contrazice inclusiv Muzeul etnografic de aici, așezat la stânga atelierului de olărit, dar și alte activități concrete și permanente, care aduc prosperitate populației din zonă. La muzeul etnografic veți descoperi piese și costume naționale, vechi de peste 100 de ani, lucrate manual de femeile din localitate
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1390 din 21 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383791_a_385120]
-
locuitorii se ocupă doar de acest meșteșug vechi, încă de pe vremea dacilor. Vă poate contrazice inclusiv Muzeul etnografic de aici, așezat la stânga atelierului de olărit, dar și alte activități concrete și permanente, care aduc prosperitate populației din zonă. La muzeul etnografic veți descoperi piese și costume naționale, vechi de peste 100 de ani, lucrate manual de femeile din localitate, alături de trăistuțe, botoșei sau semne de carte de diferite dimensiuni, împletite tot manual. Se mai pot admira bundițe sau pieptare cu multe ornamente
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1390 din 21 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383791_a_385120]
-
comparate, integrate și interpretate, valori care exprimă cuantificat mediul natural sau viața economico-socială a comunității din care provin. Autorii se opresc pe spații ample și asupra aspectelor legate de datini și obiceiuri, munci agricole, viață, nuntă, naștere, înmormântare etc., aspecte etnografice, ocupații tradiționale, credințe despre cer și astre etc. Utilă este și galeria personalităților sau, mai bine-zis fiilor localității, care s-au ridicat din Ulmeni și au contribuit la ridicarea morală și culturală a localității. Ne este arătat un colț de
PATRIA DE PĂMÂNT ŞI DE PIATRĂ de CONSTANTIN DOBRESCU în ediţia nr. 2236 din 13 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383389_a_384718]
-
Polonia, Spania. A publicat în reviste de fotografie precum PhotoMagazine (România), Dilemă, Foto4All, Photographia, Lens Work (UȘA), Digital Photography (Ukraina), Sensunic, Almanah Elore (1988), Minolta Mirror (1991). Proiectul „Oameni și Cruci” nu este un studiu. Cu atat mai puțin unul etnografic. Nici măcar un fotoreportaj nu este. Poate că „Oameni și Cruci” este mai degrabă o meditație asupra unui fenomen banal: modernizarea accelerată și fără repere a unei societăți. Proiectul ilustrează discret, pornind de la un detaliu aparent nesemnificativ (troițele de la marginea drumului
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92350_a_93642]
-
Ultima să lucrare, monumentala prin temeinicia ordonării surselor și a analizei, Omul și leul. Studiu de antropologie culturală, apărută la Editură Academiei Române anul trecut, definitivează cercetarea temei folclorice, dovedită unică în literatura popoarelor balcanice. Acestora li se adaugă numeroasele articole etnografice, apărute în publicațiile de specialitate - ,,Revista de Etnografie și Folclor”, ,,Anuarul Muzeului Etnografic al Transilvaniei”, ,,Anuar de Lingvistică și Istorie Literară”, ,,Limba română”, ,,Cahiers Roumains d’Etudes Littéraires”, ,,Steaua”, ,,Tribuna”, ,,Vatra” și multe altele. O operă cât o viață de
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93067_a_94359]
-
leul. Studiu de antropologie culturală, apărută la Editură Academiei Române anul trecut, definitivează cercetarea temei folclorice, dovedită unică în literatura popoarelor balcanice. Acestora li se adaugă numeroasele articole etnografice, apărute în publicațiile de specialitate - ,,Revista de Etnografie și Folclor”, ,,Anuarul Muzeului Etnografic al Transilvaniei”, ,,Anuar de Lingvistică și Istorie Literară”, ,,Limba română”, ,,Cahiers Roumains d’Etudes Littéraires”, ,,Steaua”, ,,Tribuna”, ,,Vatra” și multe altele. O operă cât o viață de om (peste 270 de titluri), care va înfrunta timpul și pe care acum
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93067_a_94359]
-
evenimentele petrecute în Troian în anul 106 e.n. ne vine de la Martin Opitz în poemul Zlatna sau Cumpăna dorului. Poem adevărat, autentică operă poetica și nu o dizertație verificată, Zlatna însumează deloc sistematic, evocări istorice, considerații arheologice, relatări geografice, mențiuni etnografice și antropologice, discursuri lirice - laude - privitoare la limba, viața și puterea de creație a poporului român” - Dumitru Micu. ,,Au trecut mai mult de două sutimi de ani - scrie Mihail Kogălniceanu - în prima frază a introducției la Arhiva Românească (1841) - de când
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93455_a_94747]
-
DRAGOBETE, ÎN ANALIZA LUI DENIS MARIAN MALCIU Autor: Marian Malciu Publicat în: Ediția nr. 1147 din 20 februarie 2014 Toate Articolele Autorului Cele mai multe date despre „Dragobete” le avem de la marele folclorist și etnolog Simeon Florea Marian (1847-1907), în prețiosul studiu etnografic „Sărbătorile la români”, în volumul al II-lea, intitulat „Păresimile”, apărut la 1899. Pe parcursul volumului întâlnim trei tipuri de informații cu privire la Dragobete, și anume: date despre o sărbătoare numită Dragobete, din 24 februarie; informația că ziua de 1 martie este
TOTUL DESPRE DRAGOBETE, ÎN ANALIZA LUI DENIS MARIAN MALCIU de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1147 din 20 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383242_a_384571]
-
aș aminti un erou legendar muntenegrean, care s-a alfabetizat la vîrsta de cincizeci de ani, adăugînd gloriei sale războinice și pe cea a condeiului, dar și pe „amazoana“ ce a retezat capul unui tiran otoman, din răzbunare. Asemenea excepții etnografice nu s-au mai repetat și În cazul meu. La vîrsta de patru ani (1939), pe vremea proliferării legilor antisemite În Ungaria, am fost botezat de părinți la Biserica Uspenia din Novi Sad, și asta mi-a salvat viața. PÎnă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
sătească care avea o conducere formată din „adunarea oamenilor buni și bătrâni”, ceea ce corespunde unei organizații sociale patriarhale, în care moșul (strămoșul), dar și moașa sunt adorați ca semidivinități. Din partea bătrânilor (geronta creație) din satele românești au rămas unele relicte etnografice și reminiscențe folclorice în organizarea internă a satului (obștea sătească și moșia sătească pe strămoși și moși, pe bătrâni și spițe de neam.” Această formă de organizare a continuat să existe și după cucerirea Daciei de către romani. Continuitatea obștilor pe
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
erau bine mărunțite, mai alesă dacă boabele de porumb erau uscate pe sobă. O astfel de râșniță avea în Slobozia - Filipeni familia Hriscu, folosită de toți vecinii. Poate că se mai află pe undeva, ca să fie strânsă într-un muzeu etnografic. O altă instalație țărănească era presa de ulei (unt de lemn). Uleiul se obținea din semințe de floarea soarelui și de dovleacă (bostan), de cânepă, de rapiță și din miez de nucă. În unele zone uleiul se obținea și din
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]