960 matches
-
V, 40-41, VI, 182-183; B. Jordan, Antologia învățătorilor în literatură, București, 1939, 78-82; D. Micu, Istoria literaturii române, II, București, 1965, 90-91; Enache Puiu, Ioan Adam, TMS, 1968, 3; Ciopraga, Lit. rom., 541-542; Dicț. scriit. rom., I, 10-11; Datcu, Dicț. etnolog., I, 31. O.I.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285174_a_286503]
-
colecții de proverbe românești publicate, în Studii de folclor și literatură, București, 1967, 401-403; Vrabie, Folcloristica, 240-243; Scrisori către Artur Gorovei, îngr și introd. Maria Luiza Ungureanu, București, 1970, 369-373; Bârlea, Ist. folc., 324-327; Dicț. lit. 1900, 933-934; Datcu, Dicț. etnolog., II, 293-294; Dicț. analitic, III, 427-428. L. Bd.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290704_a_292033]
-
carte nu este decât un moment dintr-un parcurs marcat de efortul constant de a gândi lumea prezentă. Această voință de a surprinde și de a înțelege emergența fenomenelor la scară largă ne-a condus pe terenuri puțin frecventate de etnologi: spații rezidențiale urbane cu locuri de producție a căror natură specifică ne obligă să gândim articularea lor cu structurile economice. Astăzi, amploarea noilor procese de reglare economică ne incită să revenim la chestiunea economiei în antropologie, care a traversat disciplina
by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
activităților economice: întreprinderea și piața 1. Aportul esențial al lui Polanyi constă fără îndoială în faptul de a fi încercat să surprindă într-o lumină nouă implicațiile teoretice ale acestor concepții împărtășite, confruntându-le îndeosebi cu fenomenele economice descrise de etnologi. Această operație îl face să pună sub semnul întrebării unele instrumente conceptuale fundamentale ale teoriei economice clasice, autorul arătând că, centrate asupra sistemului capitalist, ele nu pot da seama de realitățile care există sau care au existat în contexte diferite
by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
nereușind să suscite dezbateri teoretice 26. Asociate capitalismului și universalității abstracte în care este menținut acesta, instrumente esențiale ale dominației coloniale, banii și piața capătă de fapt caractere negative persistente, considerate drept căi de alterare a coeziunii sociale studiate de etnologi și, din acest punct de vedere, deseori alungate parțial sau total din câmpul cercetărilor. În marginea antropologiei economice franceze, originalitatea lui G. Althabe ține de demersul său, care, prin observarea economicului și prezervarea unității fenomenelor și a evenimentelor în care
by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
prin care este operată orice promovare într-o diviziune socială a muncii reglementată de supremația politicului: pentru acești actori în ascensiune ușor de reperat printre altele prin caracterul ostentativ al posesiunilor materiale străine pe care le îngrămădesc în casele lor -, etnologul străin trebuie refulat cu putere la periferia câmpului social și neutralizat atât ca privitor, cât și în implicațiile lui relaționale. În spatele paravanului creat de această orchestrare a puterii se profilează cei care, majoritari, pentru că nu s-au gândit sau nu
by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
societăților urbane și industriale. Solicitarea ei se face la un mod specific și, prin urmare, ea se află prinsă într-un proces de elaborare metodologică și epistemologică în fața acestui domeniu de investigație care este radical nou pentru ea. Cererile adresate etnologilor provoacă răspunsuri variate, distanțate, chiar contradictorii. Pe scurt, întreprinderea deschide un întreg câmp de reflecție pentru etnologie punând probleme a căror dimensiune deontologică foarte pronunțată este intim legată de concepțiile pe care disciplina și le face în mod "tradițional" cu privire la
by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
spre câmpul intern al etnologiei pentru a înțelege reticențele față de investigațiile din întreprindere. Să subliniem așadar că întreprinderea reprezintă în Franța un obiect extrem de minoritar în anchetele etnologice: puțin recunoscut și marginal, acest obiect nu interesează cu adevărat decât câțiva etnologi, care lucrează într-o relativă izolare. Puțini sunt cei care s-au interesat în mod autonom, spontan și "pozitiv" de întreprindere, un număr incontestabil răspunzând în schimb, din motive financiare și din lipsă de posturi bugetare, cererii unei întreprinderi sau
by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
din lipsă de posturi bugetare, cererii unei întreprinderi sau unui birou de consultanță. Această conjunctură se dovedește a fi tipic franceză, în comparație mai ales cu cea care domină în lumea anglo-saxonă: acolo, e drept, de mai multe decenii, unii etnologi s-au îndreptat spre universurile industriale; angajați de întreprinderi, de municipalități sau de media, ei au considerat că pot aduce o clarificare specifică în problemele societăților actuale. Antropologia în fața muncii Care sunt rațiunile unei emergențe atât de tardive a legăturii
by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
modelele de tip Lumea a Treia sau pur caritative pe care le aveau în anii șaizeci, acestea din urmă iau astăzi în mod deliberat formele programelor de implantare a întreprinderii în toate domeniile, îndemnându-l astfel, la rândul lor, pe etnolog spre analiza raporturilor sociale în întreprindere. Ansamblul acestor perspective de antropologie "exotică" pune în evidență faptul că întreprinderea a fost remarcabil distinsă în prezența și / sau absența ei simptomatică -, fiind în același timp înțeleasă încă dincoace sau dincolo de realitatea ei
by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
și cum, trebuie să adăugăm, ar dori-o cu ardoare directorii de întreprindere atrași de etnologie. După ce am îndepărtat un mimetism metodologic autosuficient și cu greu purtător al unei viziuni noi despre întreprindere, voi încerca să avansez câteva ipoteze metodologice. Etnologul e plasat, odată cu întreprinderea, în fața unui spațiu de edificare a raporturilor ierarhice actualizate în personalizarea relațiilor; evacuate din sociologia muncii în favoarea marilor forțe ale conflictului, aceste relații interpersonale au fost înțelese în sociologia organizațiilor în optica unui interacționism individualist. Fixată
by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
relații interpersonale au fost înțelese în sociologia organizațiilor în optica unui interacționism individualist. Fixată în trecut între determinismul macrosociologic și individualismul metodologic, întreprinderea poate fi înțeleasă de acum ca o comuniune de interese personale solicitând o participare activă a tuturor. Etnologul e nevoit să ia distanță față de aceste concepții diferite și să se străduiască să abordeze întreprinderea din punctul de vedere al proceselor de producție a statutelor ierarhice ca atare, fără a le considera nici ca pe niște impuneri exterioare, nici
by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
poate fi izolat de mediul său, în care nu poate fi însă dizolvat. Prin urmare, distribuirea categorială internă universurilor de lucru capătă sens înăuntrul și totodată în afara întreprinderii. Pentru a încerca să pună în practică o metodologie a întreprinderii specifică, etnologul este de asemenea condus spre multiplicarea direcțiilor de cercetare pornind de la obiectul său de bază, pe care îl constituie grupul social al salariaților, definit prin adunarea punctuală a acestora în întreprindere. Mă voi opri înainte de toate asupra acestei prime etape
by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
de cunoaștere totalizantă pentru a înțelege natura legăturii sociale care stă la baza funcționării ierarhice a întreprinderii ca unitate socială activă. Contrar abordărilor uzuale polarizate în funcție de o categorie socială a întreprinderii prin excluderea celorlalte (muncitorii, cadrele sau managerii de exemplu), etnologul se apleacă astfel asupra întregului grup în complexitatea schimburilor și relațiilor pe care le pune în scenă: ca și în alte câmpuri sociale, el urmărește să degajeze modul de comunicare aflat în joc, a cărui specificitate este aici producția ierarhică
by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
aflat în joc, a cărui specificitate este aici producția ierarhică a pozițiilor pe care le cristalizează: semnificațiile schimbătoare și contradictorii date de actori, în diverse situații ierarhice, raporturilor de subordonare și / sau de superioritate zilnic reinventate formează materialele principale ale etnologului. Apare astfel un fel de inversare a demersurilor practicate în mod curent în întreprindere, în materie de informații, de exemplu organigramele pe care responsabilii de întreprindere nu întârzie să le ofere cercetătorilor: acestea nu sunt luate drept structuri stabile, obiectivate
by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
emitem ipoteza conform căreia actorii participă la ridicarea propriului lor statut prin inserția activă în diferitele sfere ale vieții lor personale, familie, reședință, asociații, sindicat, adunări religioase și politice și dacă ne îndepărtăm de ideea unei cauzalități univoce și predeterminate, etnologului îi revine sarcina de a recompune coerența acestui amestec de locuri ocupate succesiv. Grupul social al salariaților întreprinderii trebuie așadar, în măsura posibilului, să fie metodologic urmărit și studiat în diferitele spații în care se diseminează, odată trecută poarta uzinei
by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
restrânse ale tehnologiilor etc. pot părea abstracte, chiar "utopice" și fără posibilitate de aplicare empirică. În realitate, punerea în practică a unei astfel de optici de totalizare în fața întreprinderii pune probleme metodologice foarte concrete, dacă judecăm după experiențele relatate de etnologi până în prezent 60, dificultățile întâmpinate în a-și duce la bun sfârșit anchetele, temerile de a-și vedea lucrările însușite de unii în detrimentul altora sau deturnate de la scopul lor. Cea dintâi problemă le rezumă într-un fel pe cele care
by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
a-și duce la bun sfârșit anchetele, temerile de a-și vedea lucrările însușite de unii în detrimentul altora sau deturnate de la scopul lor. Cea dintâi problemă le rezumă într-un fel pe cele care decurg din ea, și anume prezența etnologului în interiorul întreprinderii și accesul la salariați: condiționați de acordul direcțiilor care, în acest domeniu, păstrează o putere de decizie integrală, această prezență nu este, ca în celelalte câmpuri de investigație obișnuite pentru antropologi, rodul unei alegeri libere. Statutul juridic al
by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
ca în celelalte câmpuri de investigație obișnuite pentru antropologi, rodul unei alegeri libere. Statutul juridic al întreprinderilor proprietăți private sau publice face din ele locuri închise, implicând o autorizație de acces. În această privință, poziția de străin, moștenire epistemologică a etnologului, facilitează în mod tendențial, fără nicio îndoială, pătrunderea cercetătorului în întreprindere, în timp ce apartenența lui la aceeași societate ca și actorii pune în lumină mizele pe care le concentrează această apartenență. Analiza modurilor de inserție a etnologilor în întreprindere se dovedește
by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
străin, moștenire epistemologică a etnologului, facilitează în mod tendențial, fără nicio îndoială, pătrunderea cercetătorului în întreprindere, în timp ce apartenența lui la aceeași societate ca și actorii pune în lumină mizele pe care le concentrează această apartenență. Analiza modurilor de inserție a etnologilor în întreprindere se dovedește fructuoasă nu numai pentru deschiderea și dezvoltarea cercetării; ea posedă în ea însăși o dimensiune euristică sigură: există două paliere distincte, care merg de la autorizația obiectivă obținută prin moduri diverse până la imersiunea acceptată de actori, produs
by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
dimensiune euristică sigură: există două paliere distincte, care merg de la autorizația obiectivă obținută prin moduri diverse până la imersiunea acceptată de actori, produs al raporturilor sociale interne în care ancheta este obiectul unei aproprieri semnificative de către subiecți. O cale mitică oferită etnologilor ar consta în angajarea acestora în mod individual de către întreprindere într-un post dat, pentru a fi în contact cu populația uzinei. Această soluție, care nu poate să nu îmbrace un aspect "misionar", după ce a fost mult timp un itinerar
by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
de reprezentări de identificare puternică cu mediul atins, grație efortului pe care îl implică. Este vorba de altfel de imaginea pe care și-o fac întreprinderile despre o observație etnologică și una dintre așteptările birourilor de consultanță care se adresează etnologilor. Voi preciza rapid care sunt trăsăturile marcante ale unei asemenea inserții în întreprindere, care cel mai adesea duce la ocuparea inevitabilă a unui post dintre cele mai inferioare în ierarhia muncitorească, din motivul lipsei de calificare profesională a etnologului pentru
by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
adresează etnologilor. Voi preciza rapid care sunt trăsăturile marcante ale unei asemenea inserții în întreprindere, care cel mai adesea duce la ocuparea inevitabilă a unui post dintre cele mai inferioare în ierarhia muncitorească, din motivul lipsei de calificare profesională a etnologului pentru întreprindere. Această situație își are avantajele și inconvenientele ei: dacă permite o încorporare privilegiată într-un colectiv de lucru restrâns și o relație de relativă fuziune interpersonală cu membrii lui, ea este din alt punct de vedere o piedică
by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
din interior se dovedește deosebit de pertinentă în configurația actuală. În Franța, includerea într-un organism de consiliere și asimilarea lui, de aproape sau de la distanță, cu un nou gen de consultant se prezintă ca un alt tip de soluție pentru etnologul care vrea să facă o investigație asupra întreprinderii. Mediator între cercetător și direcția întreprinderii, organismul de consiliere este astfel în măsură să fixeze condițiile, modalitățile și finalitățile anchetei etnologice: etnologul poate fi atunci plasat în posturi diferite, la nivele ierarhice
by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
consultant se prezintă ca un alt tip de soluție pentru etnologul care vrea să facă o investigație asupra întreprinderii. Mediator între cercetător și direcția întreprinderii, organismul de consiliere este astfel în măsură să fixeze condițiile, modalitățile și finalitățile anchetei etnologice: etnologul poate fi atunci plasat în posturi diferite, la nivele ierarhice diverse, care, la sfârșitul parcursului, îi vor oferi o clarificare aparent mai largă asupra întreprinderii. Această mobilitate, decisă la un nivel superior oricât de atrăgătoare ar fi nu poate să
by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]