479 matches
-
În strânsă legătură cu folclorul, chiar dacă această legătură a fost intermediată și nu totdeauna vizibilă. După identificarea unor dimensiuni filosofice ale norocului În textele gânditorilor români care s-au raportat și la credințele populare, preocupările privind destinul, manifestate În cercetarea etnologică românească, vor Întregi tabloul acestui concept. Unele studii de referință consacră tangențial anumite capitole destinului, iar altele reprezintă colecții ce conțin și texte referitoare la reprezentări ale acestuia.Lazăr Șăineanu arată În studiul Basmele române În comparațiune cu legendele antice
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
țara Vrancei. Nereju-sat din Vrancea cuprinde mai multe studii de o importanță deosebită pentru cunoașterea vieții sociale a țării noastre: Nunta, Orații despre nuntă, Descântece, farmece, Descântece și boli de animale, Credințe, Întâmplări. Autor a numeroase studii de profil complex, etnologic și lingvistic, Petru Caraman a abordat din perspectivă comparată, În tradiția școlii comparatiste a lui B. P. Hasdeu și a celei lingvistice a lui Ov. Densusianu, din cultura populară românească, Îndeosebi balada și colindul. Datina colindatului la români, slavi și
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
Într-un membru al familiei. Cunoașterea destinului este, În acest fel, o formă de legitimare pe credit, cu alte cuvinte, o garanție a capacității individului de a se Înscrie, În viitor, În rețeaua de relații a comunității. După o explicație etnologică, devenită clasică și curentă, orice apariție, orice noutate tulbură echilibrul preexistent. Nu doar nașterea unui copil, ci și primele roade ale pământului, o casă nouă etc. devin periculoase și trebuie să fie consacrate, dăruite ca ofrandă zeilor sau să primească
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
s-a răspândit În toată lumea, lăsând urme adânci În literatura populară. Numeroase credințe și legende despre blajini sunt legate de drumul lui Alexandru Macedon spre capătul lumii. În articolul (Re)construirea imaginii sfântului blajin. Filoane livrești și orale (din volumul Etnologica), Laura Jiga conturează locul Blajinilor, relațiile acestora cu paradisul, figurate În textul scris al Alexandriei și În legendele orale românești. În numeroasele manuscrise ale Alexandriei se arată că Alexandru Însuși le-ar fi cerut slujitoarelor sale să păstreze sticla cu
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
POSTFAȚĂ Problematica destinului l-a preocupat pe om din cele mai vechi timpuri și a constituit o temă de meditație În toate culturile, de la cele mai vechi și mai Îndepărtate până la cele moderne. Prezentarea diferitelor abordări ale destinului În cercetarea etnologică românească reprezintă o Încercare de scriere a unei istorii a folcloristicii românești din perspectiva destinului Există două mari faze de evoluție În ceea ce privește viziunea propie narațiunilor populare. Destinul apare ca forță hotărâtoare Încă din cele mai stăvechi timpuri, din faza arhaică
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
1970, 3-4; Bela Gunda, „Folclorul. Obiect, principii, metodă, categorii”, „Folklore” (Londra), 1971; Bârlea, Ist. folc., 569-571; Max Lüthi, „Die dichterische Struktur des Volksmärchens”, „Schweizerisches Archiv für Volkskunde”, 1976, 3-4; Ioana Bot, În așteptarea sintezei, TR, 1986, 34; Petru Ursache, Eseuri etnologice, București, 1986, 269-287; I.C. Chițimia, Un nou premiu Herder pentru folcloristica românească, REF, 1987, 2; Adriana Rujan, Profesorul Gheorghe Vrabie la 80 de ani - clasicitatea modernă a operei, REF, 1988, 2; Marian Vasile, Teorii folclorice românești în ultimele decenii, REF
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290648_a_291977]
-
studii demne a fi consemnate, punând în evidență viziunea cercetătorului asupra culturii populare, ca și maniera de abordare a tot ce aparține acestei culturi. Folcloristul are în vedere un ansamblu unitar și de aceea, rămânând în afara oricărei școli sau direcții etnologice, el se afirmă ca etnopsiholog, estetician, sociolog sau filolog, indiferent dacă se ocupă de folclor, etnografie, artă populară, istoria folcloristicii sau de instituționalizarea cercetării științifice. În domeniul istoriei folcloristicii, M. este considerat „unul dintre fondatorii acestei discipline” (Ion Taloș), un
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288332_a_289661]
-
florală din zona respectivă, în care avea și misterioasa ,,iarbă a fiarelor “, acea iarbă care deschide lacătele numai prin simpla ei apropiere. Ce se va întîmpla cu muzeul său? Chiar dacă fiii săi au început să aibă pretenții asupra acestor bogății etnologice care este muzeul, acesta nu mai aparține fiilor săi, ci poporului român. Cînd a murit Costache Buraga, a murit ultimul trac. Ai o lacrimă în colțul ochiului. Eu nu plîng pentru faptul că a murit, cît pentru că nu a fost
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
lui Artur Gorovei, asupra programului și ideilor pe care revista editată de acesta la Fălticeni le-a promovat, U. optează pentru un demers estetic preponderent teoretic, realizat în lucrările Poetică folclorică (1976), Prolegomene la o estetică a folclorului (1980), Eseuri etnologice (1986), Etnoestetica (1998), Cazul Mărie sau Despre frumos în cultura orală (2001). Sunt programatice pentru el reformularea definițiilor culturii tradiționale, detașarea netă de practicile studiilor tematiste, conținutiste, de abordarea cantitativă, descriptivistă, de tehnicismul mărunt, cercetătorul alegând examinarea calitativă, axiologică a
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290384_a_291713]
-
prin mult curaj”, multe sentințe populare fiind apte să constituie „reper în fundamentarea unei teorii a comicului și a râsului”. SCRIERI: „Șezătoarea” în contextul folcloristicii, București, 1972; Poetică folclorică, Iași, 1976; Prolegomene la o estetică a folclorului, București, 1980; Eseuri etnologice, București, 1986; T. Maiorescu esteticianul, București, 1987; Camera Sambô. Introducere în opera lui Mircea Eliade, Iași, 1993; Sadovenizând, sadovenizând..., Iași, 1994; Etnoestetica, Iași, 1998; Mic tratat de estetică teologică, Iași, 1999; Cazul Mărie sau Despre frumos în cultura orală, Iași
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290384_a_291713]
-
Magda Ursache), Luceafărul, introd. edit., Iași, 2001 (în colaborare cu Magda Ursache). Repere bibliografice: Liviu Leonte, „«Șezătoarea» în contextul folcloristicii”, CRC, 1972, 31; Constantin Ciopraga, Perspectiva folclorică, CRC, 1972, 45; Grigore Smeu, Estetica folclorului, CL, 1981, 7; Z. Cârlugea, „Eseuri etnologice”, LCF, 1987, 30; Octav Păun, Semnificația folcloristicii, LCF, 1988, 5; Marian Vasile, Teorii folclorice românești în ultimele decenii, REF, 1990, 3-4; Ofelia Ichim, „Camera Sambô”, AUI, literatură, t. XXXIX-XLI, 1993-1994; Datcu, Dicț. etnolog., II, 262-264; Iordan Datcu, O carte de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290384_a_291713]
-
științifice și să recunoască faptul că obiectele narative au proprietăți diferite și stabilesc relații diferite, așa cum se întâmplă în cazul basmelor studiate de Propp, care nu constituie obiecte de studiu exclusiv formalist, ci sunt puncte de interes și pentru cercetarea etnologică. Desigur că nu se poate scrie la întâmplare despre obiectele picturale narative. Se poate încerca însă imaginarea unor metode de adaptare la fluxul dinamicilor din pictură și din cercetarea ei, într-o anume descendență a romantismului filosofic promovat de Karl
Construcţii narative în pictură by Jana Gavriliu () [Corola-publishinghouse/Science/626_a_1333]
-
în particularizarea zonală a limbii-bază este un fenomen foarte complex și în același timp hotărî-tor, căci presupune nu numai o contribuție la formarea unor noi idiomuri, ci și realizarea unor profiluri culturale și etnice. Ca atare, în scindarea limbii-bază, factorul etnologic reprezentat de substrat are importanța cea mai mare, căci, fiind preluată de o altă populație (sau de un alt grup de populații), această limbă este adaptată la un nou mod de a pronunța și de a gîndi. Se manifestă în
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
fenomene nu exclud însă considerarea limbii vechi ca limbă-bază pentru cea modernă, deși neogreaca se vorbește pe un teritoriu pe care s-a vorbit în antichitate greaca veche, încît se poate observa că ea nu a cunoscut acțiunea substratului (factorului etnologic) în transformarea spre forma modernă. Într-un mod asemănător s-ar putea însă pune problema și în cazul spațiului originar al limbii latine din Peninsula Italică sau al zonelor în care se vorbesc limbi germanice și care coincid cu patria
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
Din elementele grecești, poloneza are derivate similare celor din limbile romanice și germanice: demokract(k)a "democrat", demokratyczny "democratic", demokratizm, demokratyzować "a democratiza", demokratyuacja "democratizare", demokra-cja, precum și: etniczny "etnic", etnograf(k)a (< it.) "etnograf, -ă", etnograficzny "etnografic", etnografia, etnolog, etnologi-cuny "etnologic", etnologia. Același paralelism cu alte limbi oferă poloneza și în valorificarea radicalului germanic: folklor, folklórystyczny "folcloric", folklorist(k)a (< it.) "folclorist, -ă". O altă limbă slavă, ceha, prezintă deseori situații identice. Pe de o parte, cuvîntul moștenit naród cu mai
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
popularni "popular, agreabil", popularita (< lat. popularitas, it. popularità) și popularnost "popularitate", (z)popularisovati a (se) populariza"; demokrat (< germ.), demokratický "democratic", (z)demokratisovati "a (se) democratiza", democracie și lidovlada "democrație"; etnicky "etnic", etnograf(ka) "etnograf, -ă", etnografický "etnografic", etnografie, etnolog, etnologický "etnologic", etnologie; folklor, folklorni și flokloristický "folcloric", folklorista(ka) "folclorist, -ă". O limbă actuală cu o situație specială în spațiul european este neogreaca. Fiind urmașă a limbii vechi grecești, din care au preluat elemente direct sau indirect toate limbile europene, neogreaca
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
paléofolklore roumain, Praga, 1971; Coloana cerului, București, 1972; Drumuri și popasuri străvechi (în colaborare cu Paul Simionescu), București, 1974; Istoria etnologiei românești, București, 1975; Dicționar de etnologie, București, 1979; Mitologie română, București, 1985; Izvoare de cultură. Secvențe dintr-un itinerar etnologic, București, 1988; Calea zeilor, pref. Justin Tambozi, București, 2000. Repere bibliografice: Paul Simionescu, „Coloana cerului”, REF, 1973, 3; Bârlea, Ist. folc., 538; Traian Herseni, „Dicționar de etnologie”, „Ethnologica”, 1979; Constantin Sorescu, Etnologia și literatura, SPM, 1981, 555; Paul Tutungiu, Cu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290665_a_291994]
-
Bârleanu, Iași, 1986; Ornamente populare tradiționale din Moldova. Cusături, țesături (în colaborare cu Silvia Ciubotaru), Iași, 1988; Valea Șomuzului Mare. Monografie folclorică, I-II, cu un capitol de etnomuzicologie de Florin Bucescu și Viorel Bârleanu, Iași, 1991; Marea trecere. Repere etnologice în ceremonialul funebru din Moldova, București, 1999; Catolicii din Moldova. Universul culturii populare, vol. I: Arhitectura populară. Textilele de interior. Portul popular de sărbătoare, Iași, 1998, vol. II: Obiceiurile familiale și calendaristice, Iași, 2002; Gherăești. Un sat din ținutul Romanului
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286282_a_287611]
-
172-174; Nicolae Edroiu, „Catolicii din Moldova. Universul culturii populare”, SUB, Historia, 1999, 1-2; Iordan Datcu, Argumentul etnografic, CRC, 2000, 2; Antonio Patraș, O problemă lămurită definitiv: catolicii din Moldova și identitatea lor etnică, CRC, 2002, 11; Dumitru Pop, O monografie etnologică esențială, TR, 2003, 9. I.D.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286282_a_287611]
-
copiilor și în al doilea rând,un aspect pur social, moral, economic, juridic,veșnic schimbător,deoarece constituie forma de organizare socială a vieții în comun a grupului de rude alcătuind familia. Modele de cercetare a familiei au fost inițial filologice, etnologice și istorice, abia în secolul al XX lea concepându-se teorii și cercetări sistematice sociologice, psihosociale, psihologice, sexologice și de psihopatologie familială." Așadar, prin complexitatea sa problematica familiei, a suscitat numeroase abordări de pe poziții interdisciplinare. Sociologic, familia este un grup
COMUNICAREA PROFESOR, ELEV, FAMILIE ÎN CONTEXTUL SOCIAL ACTUAL by IOANA PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/657_a_1272]
-
poezia și teatrul lui Blaga, în versurile lui Voiculescu, Pillat, Maniu, în proza lui Papilian. O religiozitate creștină în variantă precis ortodoxă e cea din poeziile lui Nichifor Crainic. Pictural, orientarea estetică propusă de „Gândirea” a fost realizată - în latura etnologică, cu doar vagi implicații religioase - de Francisc Șirato, Ioan Theodorescu-Sion, Rodica Maniu. Eminamente ortodoxistă e grafica lui Anastasie Demian. De o muzică gândiristă și ortodoxistă nu se poate vorbi, dar G. Breazul pledează pentru valorificarea modernă a melosului ritual, cultic
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287147_a_288476]
-
noțiunile de „popor” și „națiune” constă în faptul că în cazul primeia accentul se pune pe număr, structură, distribuție teritorială și anumite caracteristici demografice, în timp ce în cazul ultimelor două sunt avute în vedere mai ales caracteristicile sociale, economice, politice, culturale, etnologice etc. footnote> este în același timp unul dintre principalele subsisteme ale economiei naționale; este de neconceput desfășurarea oricărei activități sociale, existența societății în general, făcând abstracție de colectivitatea umană. În funcție de dimensiunea teritoriului de referință, distingem: populația unei localități, populația unei
Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_491]
-
prescriau și vechii evrei. Dacă acestea erau îndeplinite puteau duce la o căsătorie fericită. Hindușii și arabii aveau manuale de dragoste și le recomandau pentru cei ce urmau a se căsători. Metodele de cercetare a familiei au fost inițial filologice, etnologice, istorice, abia în secolul nostru concepându-se teorii și cercetări sistematice sociologice, psihologice, psihologice, sexologice și de psihopatologie familială. Familia privită ca nucleu social este prima care influențează dezvoltarea omului, punându-și amprenta pe întreaga sa personalitate. În lucrarea Matriarhatul
Rolul familiei în asistenţa social - pastorală a copiilor abandonaţi by Adriana Nastasă () [Corola-publishinghouse/Science/91710_a_93179]
-
ziarul „Turda nouă”, secretar al Comitetului de Cultură (1965-1967), director la Teatrul de Stat (1967-1971), apoi este referent la Teatrul Tineretului din Piatra Neamț (1971). Stabilit la București, va fi redactor la „Tribuna școlii” (1972), secretar literar în cadrul Institutului de Cercetări Etnologice și Dialectologice (1973-1985), redactor principal la „Urzica” (1985-1987), șef al serviciului personal la Uniunea Scriitorilor (1987-1990), redactor la revista „Luceafărul” (1990) și redactor-șef la ziarul „Viitorul Românesc” (1991). În 1992 înființează Editura Viitorul românesc, unde este director. Debutează la
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289936_a_291265]
-
și grupuri indigene, sătule pînă peste cap să tot fie prada etnologilor, se răzvrătesc. Ca să-ți permită să pătrunzi în rezervațiile lor, unele îți cer să completezi, spre satisfacția lor, tot soiul de formulare. Altele interzic pur și simplu cercetarea etnologică : poți să vii pe teritoriul lor în calitate de învățător sau de igienist, cu condiția să te angajezi în scris să nu pui nici o întrebare despre organizarea socială sau despre credințele religioase. Un informator nu va povesti la rigoare un mit decît
Toţi sîntem niște canibali by Claude Lévi‑Strauss () [Corola-publishinghouse/Memoirs/613_a_1373]