478 matches
-
Gaster, Literatura populară română, ed. cit.; Nicolae Cartojan, Cărțile populare în literatura românească, ed. cit.; Traian Herseni, "Individ și societate în satul Fundul Moldovei", în Arhiva pentru Știință și Reformă Socială, 1932, nr. 1-4; Ion H. Ciubotaru, Marea trecere. Repere etnologice în ceremonialul funebru din Moldova, București, Ed. "Grai și suflet. Cultura națională", 1999; Gheorghe Pavelescu, Cercetări asupra magiei la românii din Munții Apuseni, București, 1945; Gh. Teodorescu-Kirileanu, "Credinți populare în cărți bisericești", în Șezătoarea, nr. 6-7, 1899; Damian Stănoiu, Necazurile
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
doilea rînd; utilizarea limbajului pentru asumarea teoretică a "situației de comunicare mincinoasă" introduce implicit (prin natura "mistificatoare" a limbajului însuși) o doză de ocultare pe care cu nici un chip nu o putem evita; din acest punct de vedere, orice demers etnologic sau etnografic, hermeneutic sau semiotic este, în esență, o minciună, iar cel care își propune să o valorifice este un ficționar; căci, cum ne spune Scheibe, "o minciună care se numește singură minciună nu mai este acest lucru, ci devine
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
nici expansionist. Creștinismul trebuie să se propage, să catehizeze, să-și organizeze turma în afara perimetrului de origine. Nu e ușor de guvernat sufletele în lipsa imaginilor, aceste semne exterioare ale învestiturii, aceste însemne publice ale puterii. Apariția credinței personale în universul etnologic al mitului, unde omul moștenește în mod solidar zeii cetății, tribului sau zonei sale, ridica în Occident o problemă fără precedent: acreditarea. Cum pot fi făcuți oamenii să creadă în crez? Nici grecul, nici evreul nu credeau în zeii lor
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
artei a debitat multă vreme o Revelație, de două ori dogmatică: prin prejudecăți și prin ignoranță. Până de curând, École du Louvre era o facultate de teologie profană. Sanctuar al unui Dumnezeu unic: Arta, substantiv singular. Prin tradiție, artele sunt etnologice sau chiar menajere, doar Arta la singular este majoră. Se țin încă, fără nicio urmă de râs, cursuri de "istoria Artei", când nimeni nu mai propune, altfel decât ironic, o istorie a Civilizației. Știm bine că articolul hotărât afișează Ideologia
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
Ion Toma (n. 24 decembrie 1947, Vîrvoru de Jos, Dolj) desfășoară o bogată activitate didactică și de cercetare în domeniul lingvisticii. Obține doctoratul în litere la Institutul de Științe Etnologice și Dialectologice în 1980. Este cercetător științific la Centrul de Științe Sociale din Craiova (1971-1975), arhivist la Arhivele Statului din Craiova (1975-1976), asistent universitar (1976), lector (1990), conferențiar (1991), iar apoi, din 1994, profesor la Catedra de limba romînă a
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
Este și cazul numelor de locuri romînești, care prezintă aceleași caracteristici generale trasate pentru toponimie în general, dar care, examinate în amănunt, dezvăluie aspecte pe cît de greu sistematizabile, pe atît de interesante din perspectiva implicațiilor multiple de ordin socialistoric, etnologic, demografic etc. De aceea, ni s-a părut potrivit ca, în partea a doua a lucrării, să trecem în revistă numele de locuri romînești în evoluția lor individuală și de grup, ca martori ai vieții și activității oamenilor din teritoriile
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
repere lingvistice, istorice, sociale și arheologice mai precise, care să fie coroborate cu etimologia propriu-zisă. Anumite „aliniamente“ cronologice pot fi stabilite, pentru grupuri mai restrînse ori mai extinse, numeric și teritorial, în corelație și cu aspecte de istorie social-economică, demografică, etnologică etc. Astfel de stratificări aproximative au fost realizate de către toponomaști experimentați la nivelul unor localități, al vetrei unor așezări majore, al bazinului unor ape ori chiar al unor provincii istorice. Chiar dacă într-un areal mai larg sau mai restrîns nu
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
De ce nu e întemeiată această identificare? a) Psihologia fisiologică nu cuprinde întreg domeniul fenomenelor psihice. b) Esperimentul se poate aplica și la celelalte domenii psihologice. 4. Metodul sperimental cerut de chiar natura fenomenelor psihice. 5. Observațiunea mai mult în Psihologia etnologică, socială. CAP. II 1. Cunoașterea omului prin diferite mijloace. a) Cranioscopia. b) Grafologia. c) Metoda hipnotică. Psihologia copilului. Importanța ei practică și teoretică. Ontogenia și filogenia psihologică. Ăncercările și resultatele științifice în Psihologia infantilă.2. Dificultățile. Esemplu: desvoltarea simțului culorilor
Eduard Gruber, întemeietorul psihologiei experimentale în România by Aurel Stan () [Corola-publishinghouse/Science/1422_a_2664]
-
și nu doar ca produs, ca artefact, respiră: "ca în orice alt fenomen socio-cultural, manifestările concrete ale narativității populare diferă de la o etapă la alta, iar sub raport spațial ele trebuie cercetate în vederea configurării unor hărți de atlas sociologic sau etnologic. Densitatea mediilor de povestit, frecvența situațiilor, intensitatea trăirii evenimentelor narative propriu-zise, precum și finalitatea actualizărilor sunt mereu altele. Rolul unor categorii sociale în vehicularea motivelor și temelor epice se schimbă și el în funcție de evoluția istorică generală a mentalității, de mutațiile produse
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
pentru a rezuma o idee, fie pentru a o ilustra estetic, prezenta lucrare nu mizează într-o măsură relevantă pe uzanțele artistice ale mitului. Bazinul disciplinar din care se vor extrage majoritatea pozițiilor teoretice este constituit din investigații antropologice și etnologice, filozofice (în special din filozofia politică, dar și din filozofia științei), istorice, psihologice, precum și din câmpul transdisciplinar al studiilor culturale, de unde se face deschiderea spre nemărginitul teren literar. Din tot acest caleidoscop nu se încearcă formularea unei singure definiții acceptate
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
religii moderne, trad. Ioan Lascu, Dacia, Cluj, 2006. Solé, Jacques, Miturile creștine. De la Renaștere la epoca Luminilor, trad. George Anania, Univers Enciclopedic, București, 2003. Teampău, Gelu, "Mituri ale secolului XX/Myths of the XXth Century", în Orma. Revistă de studii etnologice și istorico-religioase, nr. 13/2010 (Tematizări moderne ale mitului), pp. 43-61. Vernant, Jean-Pierre, Mit și gândire în Grecia antică, trad. Mihai Gramatopol, Meridiane, București, 1995. Vernant, Jean-Pierre, Mit și religie în Grecia antică, trad. Zoe Petre și Andrei Niculescu, Meridiane
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
Gotta Be Fast, and He's Gotta Be Larger Than Life": Investigating the Engendered Superhero Body", în Journal of Popular Culture, nr. 40, vol. 2, 2007, pp. 344-360. Teampău, Gelu, "Superman, valetul Unchiului Sam", în Cuceu, Ion, Alternative antropologice și etnologice în cercetarea culturilor, EFES, Cluj, 2007, pp. 327-339. Teampău, Gelu, "Scurt istoric al benzii desenate americane/A Short History of the American Comics", în Orma. Revistă de studii etnologice și istorico-religioase, nr. 10/2008 (Etnologia de teren), pp. 92-109. Teampău
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
Gelu, "Superman, valetul Unchiului Sam", în Cuceu, Ion, Alternative antropologice și etnologice în cercetarea culturilor, EFES, Cluj, 2007, pp. 327-339. Teampău, Gelu, "Scurt istoric al benzii desenate americane/A Short History of the American Comics", în Orma. Revistă de studii etnologice și istorico-religioase, nr. 10/2008 (Etnologia de teren), pp. 92-109. Teampău, Gelu, "Simbol și mesaj în banda desenată/Symbol and Message in Comics", în Orma. Revistă de studii etnologice și istorico-religioase, nr. 13/2010 (Tematizări moderne ale mitului), pp. 82-98
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
Short History of the American Comics", în Orma. Revistă de studii etnologice și istorico-religioase, nr. 10/2008 (Etnologia de teren), pp. 92-109. Teampău, Gelu, "Simbol și mesaj în banda desenată/Symbol and Message in Comics", în Orma. Revistă de studii etnologice și istorico-religioase, nr. 13/2010 (Tematizări moderne ale mitului), pp. 82-98. Thiébaut, Michel, "Culture populaire et culture savante: l'Antiquité dans la Bande Dessinée" în Dialogues d'histoire ancienne, vol. 24, 1998, pp. 232-243. Toussaint, Bernard, "Idéographie et bande dessinée
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
teorii aplicabile la viața statului, căci acele teorii, departe de a fi absolut adevărate, nu sânt decât rezultatul, cristalizațiunea, formula matematică oarecum a unei stări certe a societății, care stare iarăși e condiționată prin o mulțime de factori economici, climatici, etnologici ș. a. m. d. Precum haina se îndreptează după climă și e în țările calde un obiect de lux, supus unor schimbări foarte fantastic, pe când la nord devine un apărător foarte neschimbat contra frigului, adaptîndu-se agenților naturii, tot astfel legile și
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
păzi un silențiu tăcut sau o tăcere silențioasă, după cum ar zice d. Pantazi Ghica, asupra activității acestei sesiuni estraordinare, în care s-a pus la cale cestiunile cele mai grave pentru viitorul României. Această tăcere se manifestă prin deosebitul interes etnologic ce-l arată ziaristica pentru regiuni depărate, unele pentru Bosnia și Erțegovina, altele pentru Afganistan și pentru îndrăznețul Șir-Ali, încît, urmîndu-se acest metod de-a discuta cestiunile, vom ajunge mai departe, până ce concertul penelor oficioase va ajunge la o simfonie
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
Știm prea bine că nici Dumnezeu din cer, nici om de pe pământ nu mai e în stare a opri repedea cădere pe povârnișul fatal pe care am apucat. Peste douăzeci și cinci de ani românul în România chiar va fi o curiozitate etnologică precum e astăzi în munții Emului, unde-a stăpânit cu glorie două veacuri. Știm prea bine că am făcut drumuri comode de fier și poduri peste râuri invaziei veacului modern și că stăpânii viitori ai pămîntul[ui] nostru trec în
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
al nostru, căruia Dumnezeu i-a dat oase destul de proporționate și o isteciune îndestul de vie, și-a prefăcut tocmai Adunarea în care ar fi trebuit să trimită tot ce are mai bun într-un fel de menajerie de curiozități etnologice și zoologice, a cărei exemplare gândesc și vorbesc tot atât de ciudat pe cât de ciudate arată. Se vede că teoria de "om și om" a fost pricepută la noi cu totul conform spiritului naturalist al secolului nostru, și nația a voit să
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
atunci cestiunea n-ar fi gravă. Dar a face loc în sânul nostru unei naționalități străine, care se simte străină și constituie prin organizarea ei un stat în stat ar fi a ne face jerfa unei mistificațiuni, a unei minciuni etnologice. Înțelegem prea bine că art. 7 era o piedecă absolută, care oprea încetățenirea chiar a evreilor ce au ferma voință de-a deveni români, înțelegem asemenea că o piedecă absolută, care nu permitea nici o concesie, trebuie înlăturată, cu sau fără
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
tătarilor, vremea turcilor, a fanarioților, a cîrjalîilor; păstra-va poporul nostru atâta memorie din ziua de azi pentru a pomeni vremea roșilor? Exista-va acest popor sau istoricii străini vor pomeni de el în compendiile lor ca de-o curiozitate etnologică, dispărută de pe pământ, pentru că n-a avut nicicând energia de-a se ridica contra mișeilor, ci aclamîndu-i din contra, ca salvatori ai săi, au răstignit pe adevărații lui fii? Exista-va el, când Antihrist, personificat în acel fin și elegant
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
Dreptul așa cum se prezintă la noi nu numai că e o știință, dar, mai mult încă, e o știință străină, care trebuie învățată de la străini. Îmbătrâniți ex officio și pe cale artificială, nici un pas îndărăt nu ne mai poate reda tinereța etnologică, tinereța ca popor. Cu vremea, peste o sută - două de ani, am fi ajuns în adevăr, propășind ca tot ce e organic, încet, la o civilizație a noastră proprie, tot atât de înaltă ca și aceea a altor popoare. Dar ne-am
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
decât în parte sau indirect și cari au nevoie sau de-o rectificare, sau de tranziția printr-un nou punct de vedere. Noi, de ex., avem în privința așa numitului antagonism dintre moldoveni și munteni o părere proprie, bazată pe observațiuni etnologice, care modifică esențial maniera de-a privi cestiunea. Nu există, după a noastră părere, nici o deosibire între rasa română din Muntenia, Moldova, din cea mai considerabilă parte a Ardealului și a Țării Ungurești. E absolut aceeași rasă, cu absolut aceleași
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
1881] ["NU NE ÎNDOIAM CĂ DISTINGEREA... "] Nu ne îndoiam că distingerea noastră între români de rasă și români de proveniență incertă are să provoace nemulțumiri. Am mai tratat cestiunea aceasta când în treacăt, când atrăgând în cercul discuției elemente istorice și etnologice mai numeroase, dar era atât de jenantă pentru d. C. A. Rosetti și pentru partidul de la guvern încît, cu o vădită teamă, s-au ocolit orice răspuns. Abia acum "L'Independance roumaine", din cauze pe cari le înțelegem poate, ne
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
cu aceste gunoaie ale României. La 1921, cine va ajunge, poate că acești oameni vor fi putut deveni români, dacă nu vor fi precupețit demult țara bucată cu bucată cătră evrei și nemți, dacă România va mai exista ca expresie etnologică, nu ca expresie geografică. Și cine știe dacă mănținerea espresiei geografice cu sacrificiul celei etnologice nu e de un folos problematic? Oare nu vedem că în procesul de sacrificare a naționalității române care se consumă sub Carol îngăduitorul ajungem să
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
fi putut deveni români, dacă nu vor fi precupețit demult țara bucată cu bucată cătră evrei și nemți, dacă România va mai exista ca expresie etnologică, nu ca expresie geografică. Și cine știe dacă mănținerea espresiei geografice cu sacrificiul celei etnologice nu e de un folos problematic? Oare nu vedem că în procesul de sacrificare a naționalității române care se consumă sub Carol îngăduitorul ajungem să ne fie scârbă de noi înșine? Dacă în adevăr, prin vicisitudini neterminabile, ne-am chinuit
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]