924 matches
-
lucrarea se situează în zona de preocupări din studiul Despre gândirea magică al lui Lucian Blaga, la care, de altfel, nu o dată face referiri. Alt domeniu al culturii tradiționale căruia P. îi acordă o atenție specială este acela al istoriei etnologiei românești, vizând îndeobște contribuțiile lui G. Barițiu, V. Alecsandri, B. Delavrancea, Romulus Vuia, Ion Mușlea, Mircea Eliade ș.a., ca și rolul unor asociații culturale (Astra) și instituții (Muzeul Etnografic al Transilvaniei). În Studii și cercetări de folclor (1971), sunt abordate
PAVELESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288736_a_290065]
-
folclor, I, Sibiu, 1998; Magia la români, București, 1998; Prezențe sibiene, Sibiu, 1999; Lucian Blaga. Evocări și interpreteri, Sibiu, 2003. Repere bibliografice: Virgiliu Florea, „Studii și cercetări de folclor”, ST, 1971, 6; Bârlea, Ist. folc., 539-540; Romulus Vulcănescu, Dicționar de etnologie, București, 1979, 396; Boris Zdericiuc, Profil contemporan. Profesorul Gh. Pavelescu la 75 de ani, REF, 1990, 3-4; Ilie Moise, Gheorghe Pavelescu - 80 sau Tinerețea fără bătrânețe a profesorului, „Studii și cercetări de etnologie”, 1995, 3-13; Datcu, Dicț. etnolog., II, 146-148
PAVELESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288736_a_290065]
-
Ist. folc., 539-540; Romulus Vulcănescu, Dicționar de etnologie, București, 1979, 396; Boris Zdericiuc, Profil contemporan. Profesorul Gh. Pavelescu la 75 de ani, REF, 1990, 3-4; Ilie Moise, Gheorghe Pavelescu - 80 sau Tinerețea fără bătrânețe a profesorului, „Studii și cercetări de etnologie”, 1995, 3-13; Datcu, Dicț. etnolog., II, 146-148. I.Ms.
PAVELESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288736_a_290065]
-
metodist la Centrul de Îndrumare a Creației Populare și a Mișcării Artistice de Masă (1972-1975), inspector la Comitetul de Cultură al județului Sibiu (1975-1978), director al Teatrului de Stat din Sibiu (1983-1988), cercetător (din 1988) și șef al sectorului de etnologie (din 1990) la Institutul de Cercetări Socio-Umane din Sibiu. Din 1991 predă și la Universitatea din același oraș și la aceea din Alba Iulia. Este redactor-șef al publicației „Studii și cercetări de etnologie” (din 1978). În 1993 obține titlul
MOISE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288207_a_289536]
-
1988) și șef al sectorului de etnologie (din 1990) la Institutul de Cercetări Socio-Umane din Sibiu. Din 1991 predă și la Universitatea din același oraș și la aceea din Alba Iulia. Este redactor-șef al publicației „Studii și cercetări de etnologie” (din 1978). În 1993 obține titlul de doctor în etnologie cu teza Ceata de feciori la români. Colaborează la „Revista de etnografie și folclor”, „Forschungen zur Volks - und Landeskunde” ș.a. De la lucrarea Butea junilor (1976) la Confrerii carpatice de tineret
MOISE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288207_a_289536]
-
Institutul de Cercetări Socio-Umane din Sibiu. Din 1991 predă și la Universitatea din același oraș și la aceea din Alba Iulia. Este redactor-șef al publicației „Studii și cercetări de etnologie” (din 1978). În 1993 obține titlul de doctor în etnologie cu teza Ceata de feciori la români. Colaborează la „Revista de etnografie și folclor”, „Forschungen zur Volks - und Landeskunde” ș.a. De la lucrarea Butea junilor (1976) la Confrerii carpatice de tineret. Ceata de feciori (1999), M. manifestă un interes constant pentru
MOISE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288207_a_289536]
-
de iarnă întâlnit la „junii” din Transilvania. Aportul său constă în observarea nemijlocită a fenomenului și în îmbogățirea bibliografiei cu o sumă apreciabilă de documente. Cutul. Eșantion de cultură și civilizație tradițională românească (text apărut în „Studii și cercetări de etnologie”, 1990) este o monografie temeinică a unei vechi localități din județul Sibiu, cu o existență menționată într-un document de la 1291. Bogate capitole sunt consacrate graiului local, ocupațiilor tradiționale, portului popular, datinilor și obiceiurilor, literaturii populare. Folcloristica sibiană (1999) configurează
MOISE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288207_a_289536]
-
Un fructuos bilanț editorial, RMB, 1978, 9 februarie; A.G.[Anca Goția], „Butea junilor”, „Forschungen zur Volks - und Landeskunde”, 1979; Datcu, Dicț. etnolog., II, 86-87; Ioan Mariș, „Confrerii carpatice de tineret. Ceata de feciori”, „Tribuna culturală”, 1999, 7 mai; Ana Grama, Etnologia sibiană în contextul cercetării academice naționale, „Rondul”, 1999, 7 mai. I.D.
MOISE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288207_a_289536]
-
Chișinău, 1992; Folclor din Țara Fagilor, Chișinău 1993; Cât îi Maramureșul, Chișinău, 1993 (în colaborare). Repere bibliografice: Iordan Datcu, Folcloristul basarabean Sergiu Moraru, L, 1993, 14; Victor Cirimpei, Sergiu Moraru, REF, 1997, 5-6; Grigore Botezatu, Folcloristul Sergiu Moraru, „Revista de etnologie”, 1997, 1; Cimpoi, Ist. lit. Basarabia, 290; Grigore Botezatu, Sergiu Gh. Moraru, Obreja Veche - Fălești, 1997; Chișinău. Enciclopedie, Chișinău, 1997, 327-328; Datcu, Dicț. etnolog., II, 93-94. Gr.B.
MORARU-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288250_a_289579]
-
culturală au în față un larg câmp de investigație. La fel, într-o universitate care găzduiește secții cu predare în limba maghiară sau germană (e.g., Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca), s-ar putea crea un departament de studii interdisciplinare (lingvistică, antropologie, etnologie, istorie și religii comparate) privind viața comunităților rromani și relațiile ei cu românii, ungurii și maghiarii conlocuitori. Este timpul să recunoaștem că reputația țiganilor printre români suferă din motive deopotrivă reale și imaginare. Dar pentru a trata problemele acute, atât
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
fost șef al secției de studiere a culturii populare la Institutul de Etnografie și Folclor al Academiei de Științe a Republicii Moldova. Colaborează la „Limba și literatura moldovenească” („Revistă de lingvistică și știință literară”), „Revista de etnografie și folclor”, „Revista de etnologie” ș.a. A primit Premiul „Simion Florea Marian” al Academiei Române și Premiul „Dacia”. A participat la elaborarea corpusului Creația populară moldovenească și la editarea culegerilor de folclor pe zone (7 volume). Abordează probleme de istorie a folcloristicii din secolele XIX-XX, legate
BAIESU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285547_a_286876]
-
Ceea ce era decriptat științific în Grădina de dincolo este codificat acum în numele colajului straniu a ceea ce am numit (pe urma faimoasei definiri date de Jung eului ca arhitectură imemorială și pluristratificată) omul cu etaje. Numai că Andrei Oișteanu, preocupat de etnologie, simbologie și antropologie, este un artist; colajele sale suprarealiste dezvăluie o adevărată și o barocă, manieristă patimă a deghizării de sensuri, a structurilor imbricate, o manie a cifrului; șiruri de chei vechi, sticluțe de poțiuni farmaceutice arhaice, sugestii de mail
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
-
reprezintă, la urma urmei, niște limite relative, convenționale, pentru că o carte trebuie să sfârșească materialmente undeva la p.100 sau la p.1000 rămânând să "lucreze" în conștiința epocii cu obligatorie condiție să fi fost citită, adică de-criptată. Pasionat de etnologie, simbologie și antropologie, autor a unor volume originale (Grădina de dincolo. Zoosophia, Ed. Dacia, Cluj, 1980 și Motive și semnificații mito simbolice în cultura tradițională românească), traducător și îngrijitor (în colaborare cu Gabriela Oișteanu) la vol. Ioan Petru Culianu Călătorie
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
-
atât de mari în timp și în spațiu, nu este lipsită de riscuri. Pentru că oricine poate repeta greșelile făcute în secolul al XIX-lea, crezând, ca Tylor sau Frazer, că mintea omenească reacționează uniform la fenomenele naturale. Progresele făcute de etnologia culturală și de istoria religiilor au arătat însă că lucrurile nu stau tocmai așa, că "reacțiile omului în fața Naturii" sânt îndeobște condiționate de cultură, deci de Istorie. Scopul nostru este însă să definim trăsăturile specifice ale experienței religioase, și nu
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
tip de mituri cosmogonice. Ca să dureze, o construcție (casă, templu, lucrare tehnică) trebuie să fie însuflețită, să capete în același timp o viață și un suflet. "Transferul" sufletului nu se poate face altfel decât printr-o jertfă sângeroasă. Istoria religiilor, etnologia, folclorul cunosc nenumărate forme de sacrificii de construcție, de jertfe sângeroase ori simbolice spre binele unei construcții.25 În sud-estul Europei, aceste rituri și credințe au dat naștere unor minunate balade populare care înfățișează jertfa soției meșterului zidar, fără de care
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
Ceea ce era decriptat științific în Grădina de dincolo este codificat acum în numele colajului straniu a ceea ce am numit (pe urma faimoasei definiri date de Jung eului ca arhitectură imemorială și pluristratificată) omul cu etaje. Numai că Andrei Oișteanu, preocupat de etnologie, simbologie și antropologie, este un artist; colajele sale suprarealiste dezvăluie o adevărată și o barocă, manieristă patimă a deghizării de sensuri, a structurilor imbricate, o manie a cifrului; șiruri de chei vechi, sticluțe de poțiuni farmaceutice arhaice, sugestii de mail
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1748]
-
reprezintă, la urma urmei, niște limite relative, convenționale, pentru că o carte trebuie să sfârșească materialmente undeva la p.100 sau la p.1000 rămânând să "lucreze" în conștiința epocii cu obligatorie condiție să fi fost citită, adică de-criptată. Pasionat de etnologie, simbologie și antropologie, autor a unor volume originale (Grădina de dincolo. Zoosophia, Ed. Dacia, Cluj, 1980 și Motive și semnificații mito simbolice în cultura tradițională românească), traducător și îngrijitor (în colaborare cu Gabriela Oișteanu) la vol. Ioan Petru Culianu Călătorie
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1748]
-
plac piesele, nu? a zis el. — Nu neapărat, am mărturisit eu. Răspunsul meu l-a nedumerit și când era nedumerit se bâlbâia și mai tare. Îmi părea rău că-i făcusem una ca asta. — Puteam să mă apuc de orice... etnologie, istoria Asiei. S-a întâmplat să aleg teatrul, și-atât. A fost cea mai convingătoare explicație pe care m-am simțit în stare să i-o dau, dar nu l-a satisfăcut. — Nu pricep, spuse el consternat. Mie îmi plac
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2344_a_3669]
-
coliere de scoici. Mistica degenerată a conchistadorilor europeni se contopea cu știința calitativă a sclavilor, așa cum și culoarea pielii fiecăruia dintre cei de acolo nara o istorie a unor genealogii pierdute. „Iată”, zise Agliè, „o imagine a ceea ce manualele de etnologie numesc sincretismul brazilian. Urât cuvânt, luat din știința oficială. Dar În sensul lui cel mai Înalt, sincretismul e recunoașterea unei unice Tradiții, ce străbate și nutrește toate religiile, toate Înțelepciunile, toate filosofiile. Înțeleptul nu-i cel care discriminează, e cel
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
vatra, tu ai clopotul, noi ținem cuptorul... Poveștile dormitorului Săptămîna trecută, vecina mea de peste pagini, Simona Sora, parcă mi-a făcut cu ochiul. Mergeam spre facultate, repetîndu-mi în minte firul roșu al cursului pe care urma să-l țin despre „etnologia dormitorului”, cînd mi-au căzut ochii peste „patul și cartea” din puzzlecturile sale din numărul trecut. Iată o temă în plus, mi-am zis, numai bună de adăugat la poveștile mele antropologice : dorința de „a te băga în pat cu
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
mai frumoase texte despre „țăranul român” pe care le cunosc, o apo logie lucid filială care întrece, fie-mi cu iertare, toate elogiile satului românesc. Îi aparține lui șerban Anghelescu și îl găsiți în cartea sa recentă Farmecul discret al etnologiei. Pe același ton, textul continuă cu cîteva fermecătoare dezvrăjiri : Semănătorismul și poporanismul au adîncit ceea ce discursul pașoptist lăsase în arena ideologică : sfințenia rurală, culpa intelectualilor care s-au separat de izvorul veșnic al autohtoniei. Din nou este vorba despre o
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
și luna, nu veți întîlni nicăieri, într-o oralitate aristocratică prin excelență, cumințenia nevăzută a omului de rînd. Țăranii sînt o clasă care nu vorbește, este vorbită - constata mai demult și mai sec pozitivist și Pierre Bourdieu. Farmecul discret al etnologiei constă astfel, pentru Anghelescu, într-un soi de hermeneutică a tăcerii sau, în alt registru terminologic, de antropologie vizionară a invizibilului, la care privește cu nedisimulată bucurie. O „antropologie” nu în sensul disciplinei occidentale, ci mai degrabă într-unul etimologic
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
ca despre un muzeu de antropologie, și nu de etnografie. Căci, ca și pe Bernea, pe Anghelescu nu-l interesează atît etnografia, cît antropo logia țărănească, rînduiala din spatele cuvintelor și gesturilor mărunte ale acestor „oameni de rînd”. Cunoașterea profundă a etnologiei nu este astfel atît un scop al cunoașterii neamului, cît un mijloc de înțelegere a Omului - a „țăranului din noi”, spunea Bernea. și cartea abundă în bijuterii de sensuri ascunse ale unei urzeli a lumii întrevăzute dincolo de țesăturile de cuvinte
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
iar acasă devine mai mult o evocare... Ceva frumos — Deci vreți ceva frumos, așa..., se agită vătaful călușarilor și își cheamă la ordine colegii. — Nu, nu, vrem să vedem ce faceți voi de obicei, cînd sînteți doar între voi ! încearcă etnologii din capitală să-l domolească pe țăran. — Ei, că doar nu ați venit degeaba de la București ! se revoltă țăranul. O să vedeți, o să vă placă ! - și îi dă zor mai departe să se îmbrace și să se așeze în formație ca
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
diverse ipostaze ale vieții rurale actuale te-ar face să crezi că sîntem un popor care se con duce eminamente după criterii estetice. Dar ce sens are, de fapt, acest „frumos” pentru cei în cauză ? Răsfoiesc două studii recente de etnologie semnate de Daniela Moisa, respectiv Ana Maria Iuga, care îmi aduc sugestii suplimentare în acest sens. Primul se referă la faimoasele case făloase din Certeze. M-am întrebat de mult de unde li se trage oșenilor această patimă construc tivă care
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]