282 matches
-
mai sus se datorează unei impresionante realități lingvistice și istorice din tot spațiul Pelasgo-Daciei îngemănat (după Reforma Zalmoxianismului din orizontul anului 1600 î. H.) cu spațiul Pelasgo-Thraciei, întrucât, valahii contemporani (atât cei nord-dunăreni cât și cei sud-dunăreni) sunt urmașii pelasgilor; etnonimul pelasg / pelasgi, în lucrarea multimilenară a legilor lingvistice, a devenit contemporanul valah (vlah) / valahi (vlahi), fapt demonstrat în studiile / lucrările din ultimele decenii, astfel: în etnonimul Pelasg - care a evoluat în contemporanul Valah / Vlah, desemnând: „cei mai vechi și cei
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
Pelasgo-Thraciei, întrucât, valahii contemporani (atât cei nord-dunăreni cât și cei sud-dunăreni) sunt urmașii pelasgilor; etnonimul pelasg / pelasgi, în lucrarea multimilenară a legilor lingvistice, a devenit contemporanul valah (vlah) / valahi (vlahi), fapt demonstrat în studiile / lucrările din ultimele decenii, astfel: în etnonimul Pelasg - care a evoluat în contemporanul Valah / Vlah, desemnând: „cei mai vechi și cei mai înțelepți oameni albi ai pământului (Europei)“ - se evidențiază, în petrecerea mileniilor, următoarea lucrare a legilor fonetice: oclusiva explozivă, bilabială, surdă, p-, din Pelasg, cu atestare
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
II, 50 / 52, 56, IV, 145, V, 26, VI, 136 / 140, VIII, 44 etc.), în orizontul anului 432 î. H., cunoaște „sonorizarea“ în b-; grupul consonantic -sg-, „pierzând“ constrictiva / fricativa dentală surdă (s), se reduce la oclusiva postpalatală sonoră, -g-, etnonimul înfățișându-se către orizontul anului 551 d. H., în semnificantul Belag, permițând la rostire, în perechea consonantică postpalatală, c / k - g, „surdizarea“ sonorei, Belac, și - la formarea pluralului - palatalizarea: Belagi > Belaghi > Belachi. Prin istoricul dacoromâno-moesiano-got, Iordanes (aprox. 531 - 592), prin
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
Deceneu) i-a învățat etica, dezvățându-i de obiceiurile lor barbare, i-a instruit în științele fizicii, făcându-i să trăiască după legile naturii; transcriind aceste legi, ele se păstrează până astăzi, sub numele de belagine...». înainte de orizontul anului 1199, etnonimul Belac deja cunoscuse sincopa lui -e(Blac), ori redeschiderea-i sub influența accentuatei vocale din silaba secundă (Balac), „fricativizarea“ / „labiodentalizarea“ oclusivei inițiale (p/ b> v-) și „fricativizarea“ / „laringalizarea“ dinspre plural a consoanei finale: Vlac > Vlachi > Vlah; în unele documente redactate
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
la numele antic al statului nostru, Dacia, renunțându-se la numele de România, impus de imperiile moderne / contemporane... (cf. Ion Pachia-Tatomirescu, Istoria religiilor, I, Din paleolitic / neolitic până în mitologia pelasgo-daco-thracică - sau valahică / dacoromână, Timișoara, Editura Aethicus, 2001, p. 122 sq. / Etnonimul Pelasg > Belag / Belac - Balac - > Blac / Vlah - Valah -, imensa țară Pelasgia > Valahia, divizarea Pelasgilor >Valahilor, a Pelasgiei / Valahiei Mari, după Reforma Zalmoxianismului - din orizontul anului 1600 î. H. - în Dacia / Pelasgo-Dacia și Thracia / Pelasgo-Thracia, problema Conștiinței Naționale a Pelasgimii / Valahimii, de la
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
o altfel de eternitate: un salt dincolo de istorie, prin care o țară și un neam intră și rămân în eternitate”. Autorul afirmă că lucrarea lui ,,nu se vrea o cronică istorică completă, ci doar o inventariere a știrilor referitoare la etnonimul strămoșilor noștri. Din lipsă de spațiu și timp ne-am referit doar la cele mai cunoscute patru nume: dac, get, valah și român, cu toate variantele lor, lăsând la o parte altele mai puțin răspândite.’’ 4) Scriitorul și memorialistul Ion
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
nouă doar ni se pare că mai mult decât ceea ce știm prin experiență nu există și nici nu poate exista.” Am fost impresionat de informațiile prezentate în scrisoarea acestui domn, fapt care m-a făcut să continui dezbaterea pe tema etnonimului de BLAH. Iată și relatarea mea: Stimate domn! Mi s-a părut foarte interesantă corespondența primită de la dumneavoastră în legătură cu originea numelui de familie a domnului W. Blach. Am citit-o cu atenție, fapt care m-a provocat și tentat să
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
o numiți dumneavoastră, este „un document de viață incontingentă, în simplitatea ei ce ascultă numai de legi necunoscute.” Așa o fi! Mie mi-a plăcut! Mi-a fost chiar de folos. De ce? Deoarece am început să O PRIVIRE SINOPTICĂ ASUPRA ETNONIMULUI caut prin memorie și prin cărți (cărțile din biblioteca mea) materiale care aveau o oarecare legătură cu cuvântul „Blach”, etnonimul la care vă referiți. Deci am mai învățat ceva, am mai acumulat ceva! Nu poți comunica cu un om dacă
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
fi! Mie mi-a plăcut! Mi-a fost chiar de folos. De ce? Deoarece am început să O PRIVIRE SINOPTICĂ ASUPRA ETNONIMULUI caut prin memorie și prin cărți (cărțile din biblioteca mea) materiale care aveau o oarecare legătură cu cuvântul „Blach”, etnonimul la care vă referiți. Deci am mai învățat ceva, am mai acumulat ceva! Nu poți comunica cu un om dacă nu ai limbaj comun! și iată ce am găsit despre ceea ce îmi scrieți, despre numele acelui domn german, Herr Blach
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
a edita manuscrisele tatălui sau. Am făcut această digresiune, poate puțin cam lungă, pentru a vă prezenta un cercetător român de valoare excepționala, specializat în subiectul pe care l-am abordat împreună în aceasta corespondență, adică acela de analiză a etnonimului „BLACH”. Posibil ca unele enunțuri și cercetări referitoare la aceasta temă le cunoașteți, dar pentru subsemnatul este benefic pentru a mi le reîmprospăta în memorie. Am să mă opresc deci, la cartea lui Alexandru Pele, „Etnonimele românilor VALAH Etimologie ancestrală
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
acela de analiză a etnonimului „BLACH”. Posibil ca unele enunțuri și cercetări referitoare la aceasta temă le cunoașteți, dar pentru subsemnatul este benefic pentru a mi le reîmprospăta în memorie. Am să mă opresc deci, la cartea lui Alexandru Pele, „Etnonimele românilor VALAH Etimologie ancestrală și areal istoric” lucrare pe care o pot numi unicat, în privința studiilor făcute cu privire la apartenența noastră la gruparea valahă. Extraordinar de bine documentat, pe parcursul a 197 de pagini, ni se prezintă o valoroasă cer cetare în
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
lexicale nu ne mai permite să mai împărțim, după noi criterii pseudoștiințifice, familiile de limbi indo-europene și afro-asiatice, căci în realitate sunt MESO-SEMITICE sau româno-semi tice. Aceasta este și prima diviziune a limbii unice până la Turnul Babel, amintită în Vechiul Testament... ” „Etnonimele românilor VALAH Etimologie ancestrală și areal istoric” este un studiu cu un pronunțat conținut filologic, lingvistic și istoric. Autorul folosește cu precădere metoda pluridisciplinară concomitent cu analiza structurală a elementelor lexicale, depunând o deosebită atenție pe evoluția limbii și a
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
Anonimus în Panonia chiar la venirea triburilor migratoare ale maghiarilor în această regiune a Dunarii de Mijloc. Prin urmare, în anul de grație 896 d.Hs. Pannonia era locuită și de români, numiți atunci, dar și mai târziu și cu etnonimul BLACHI. /...O altă țară românească numită BLACHINA este menționată de Godefredus din Viterbium (c.1120), fiind situată în apropierea Constantinopolului. /...împăratul Ioniță, al Imperiului româno bulgar, din dinastia Asăneștilor (11971207) a purtat și supranumele de BLACHUS. ...Laurentius Toppeltinus (Töppelt) (1641-1670
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
întâlnim numele de familie BLAHAVA, la 1825, de o vechime importantă, acesta fiind compus din BLAH + AVA (tata). /...în Cehia un mare filolog contemporan cu Nicolae Iorga purta numele de Ion BLAHOSLAV. Avem, așadar, adusă până la contemporaneitate această formă a etnonimului BLAH, cu toată împotrivirea preopinenților continuității românilor în arealul lor autohton euro-afroasiatic.” îmi pun totuși o întrebare, care de fapt mă frământă destul de mult? Cum or fi ajuns „blachi” (vlahi) atât de departe, adică în apropierea Lacurilor Mazuriene, care sunt
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
al lumii antice” de Horia C. Matei, editura „Albatros”, București, 1986 (H.C. Matei a folosit sintagma comunistă „Înaintea erei noastre”). Cu alte cuvinte, patronimul DERDENA este cât se poate de vechi și de nobil, de autentic macedonean traco-ilir, provenind din etnonimul ce desemnează un trib tracic cunoscut, Încorporat la Macedonia, În timpul regelui Filip al II-lea (tatăl celui mai mare rege din evul antic, Alexandru Macedon), de nu cumva chiar mai devreme, sub domnia regelui Filip I. Însă adevărul spune că
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
exil și din diaspora. El este adeptul măsurilor radicale pentru lichidarea criminalilor, a violatorilor, a corupției și a hoției, a prostituției, a homosexualilor și a drogaților, a iudelor și a mincinoșilor, a leneșilor, a cerșetorilor, pentru interzicerea avortului și a etnonimului „rom”, pentru Însănătoșirea morală a intelectualității noastre, care sărăcește Încontinuu În caractere. Mihai Stere Derdena a fost declarat, În anul 2008, „Luptător În Rezistența Anticomunistă”, iar la 31 august 2011 a fost distins cu titlul de „Cetățean de onoare” al
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
1993) care consideră că “termenul de lipoveni provine de la denumirea rusească a pădurii de tei (lipa) -locul unde sau așezat primii staroveri, mai întâi în Bucovina, pe pământurile mănăstirii Dragomirna”. Deci, numele de lipoveni nu e o “autodenumire” ci un etnonim dat de alții. Prin urmare, acest termen este de formație românească, realizat de la substantivul limbii ruse lipa și sufixele românești - ovan, - ovean, - oveni : lip + ovan, lip+ ovean, lip+ oveni (după modelul moldovan, moldovean, moldoveni). 2. Ipoteza filipoveană care are la
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
plătit să ni se tragă legi așa cum vrea mușchiul nostru, ca să le închidă gura la toți cei care ne consideră și acum încă țigani. Iată ce zic ei: „că țiganii nu au fost purtat niciodată de-a lungul istoriei acest etnonim care provine din cuvântul “DOM”, care pe limba originară a țiganilor înseamnă “om”. Prin denaturare (voită) “dom” s-a transformat în “rom” cu “r” accentuat, apoi din “rom” s-a transformat în “roma” apoi în “romani” și în “romanies” . S-
Amintiri din sufragerie by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83874_a_85199]
-
geografii arabi și persani, și acestea datează din secolul al IX-lea. Cea mai veche atestare a numelui lor, sub forma "al-Madjghariyya", se află într-un tratat de geografie al arabului Ibn Rusta de la începutul secolului al X-lea. Acest etnonim derivă de la forma "Magyar", prin care se desemnează ungurii. Dar cronicarii europeni au preferat alte forme ale numelui lor: "Uggroi", la bizantini, "Ungari (Hungari)", la germani și italieni. De-aici legenda despre eroii eponimi Hunor și Magor. Ungurii stabiliți în
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
și Chalis de la Dristra, Sesthlav și Satzas (Saccea), care stăpâneau Vicina (Isaccea), în nord, și celelalte orașe din sudul Dobrogei (cf. Anna Comnena, VI, 14, 1, în Fontes, III, p. 89). Iorga apreciază numele celor trei căpetenii dobrogene ca fiind etnonime arhaizante. Unul din ei deținea Dârstor, Tatos, se pare, iar ceilalți stăpâneau Vicina și alte cetăți, ceea ce înseamnă Dunărea dobrogeană întreagă și părțile învecinate. Din aceste evenimente și fapte rezultă că, în secolul al XI-lea, după instalarea Imperiului la
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
masiv asupra civilizațiilor sedentare din Orient și Europa, la hotarul secolelor XII-XIII, istoria a atribuit misiunea de a reface unitatea stepei asiatice unui trib mongol, tătarii. În perioada medievală, mongolii erau desemnați de alte popoare îndeosebi sub denumirea de tătari. Etnonimele de mongoli și tătari se aplicau, inițial, unor triburi diferite care "nomadizau" la sud de Amur, de o parte și de alta a râului Kerulen: mongolii locuiau pe malul stâng, iar tătarii pe malul drept. În vecinătatea lor trăiau și
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
abonamente la publicațiile românești a scăzut dramatic, schimburile culturale au fost treptat stopate. Granița de pe Prut a devenit una de netrecut. A avut loc și interzicerea folosirii unor cuvinte nemoldovenești, a unor forme ortografice „românești”, eliminarea din operele clasicilor a etnonimului „român”, a glotonimului „limba română”, interzicerea unor lucrări sau pasaje folclorice ce păreau de sorginte muntenească. Cu toate acestea, constituirea unei națiuni moldovenești indubitabile nu a reușit. Eugen Coșeriu găsea câteva cauze ale eșecului încercării creării unei limbi moldovenești culte
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
care l-a înlăturat, rolul principal să-l fi avut tocmai aristocrația acestor daci (?!)”. Superioritatea geților se datorează și atestării lor anterioare cu vreo trei secole, ceea ce înseamnă că „geții sunt cu 300 de ani mai „bătrâni” decât dacii ca etnonim, ca formațiune politico - militară, și social-economică, lingvistic ei de asemenea sunt mai dezvoltați! Să afirmi că o atestare mai timpurie într-o sursă străină a unui popor care nu folosea scrierea, pentru a dovedi vechimea mai mare a poporului, a
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
punând la punct un alt istoric străin, francez de această dată, în persoana lui J. Nouzille, și el afectat de propaganda panromânească, îl recomandă acestuia, pentru repararea erorilor grave ce afectează cauza poporului moldovean, pe ... Charles King: „Această realitate (folosirea etnonimului „moldovean” n.n.) este confirmată și de moldovologul american Ch. King, care constată: <<Recesămintele imperiale foloseau termenul moldovan pentru a descrie majoritatea populației Basarabiei, dar acest termen era folosit de populație însăși, nu era o invenție a rușilor>> (Moldovenii, 2002)”. Condamnați
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
Consiliului Europei, de aliniere la standardele europene, care cer să se asigure un echilibru între istoria locală, națională, regională, europeană și universală. Este însă doar o reacție la adresa manualelor de Istoria românilor, al căror scop și misiune ar fi „lichidarea etnonimului „moldoveni” și înlocuirea lui cu „români basarabeni” și „români transnistreni”. Conform noii metodologii, manualul de istorie integrată ar trebui să cuprindă referiri la istoria locală, a localităților, la istoria statului (Republica Moldova), la cea a regiunii (Europa de est și de sud-est), la
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]