325 matches
-
Aceștia s-au distins creând școli și discipoli, care la rândul lor au strălucit umplând Europa de profesori, terapeuți, farmacologi prin crearea de facultăți și universități de medicină, de spitale și de tratate medicale, sursă de superioară profesionalizare medicală. MEDICINA ETRUSCĂ În cadrul medicinei romane, medicina etruscă se evidențiază cu un caracter mai particular ca și locuitorii Etruriei, țara din partea vestică a peninsulei italice, fără a se izola ci mai degrabă, integrându-se completiv istoriei medicinei romane. Dintre popoarele italice: umbri, sabeli
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
școli și discipoli, care la rândul lor au strălucit umplând Europa de profesori, terapeuți, farmacologi prin crearea de facultăți și universități de medicină, de spitale și de tratate medicale, sursă de superioară profesionalizare medicală. MEDICINA ETRUSCĂ În cadrul medicinei romane, medicina etruscă se evidențiază cu un caracter mai particular ca și locuitorii Etruriei, țara din partea vestică a peninsulei italice, fără a se izola ci mai degrabă, integrându-se completiv istoriei medicinei romane. Dintre popoarele italice: umbri, sabeli, latini, greci și alții veniți
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
etruscii au lăsat în istoria comparată a popoarelor europene, urme și semne de întrebare între care unele se înscriu istoriei medicinei. Grija lor pentru sănătate nu era elitistă, privilegiată ci, avea caracter de masă și preventiv: hrană, mișcare, curățenie. Farmacologia etruscă și dragostea lor pentru medicină, respectiv pentru omul sănătos, a reținut atenția vecinilor mai apropiați și mai îndepărtați. Theophraste, în Istoria plantelor relevă referirile lui Eschil, în Elegii, la pasiunea lor pentru medicina practică și farmacologia naturistă. Istoricii medicinei remarcă
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
sprijin a spiritelor. Nu le lipsea nici simbolul șarpelui. În Muzeul Etrusc din Florența, sunt piese care atestă influența medicinei elene, printre altele, ca și preocuparea lor pentru chirurgie, stomatologie, terapia leziunilor oculare, hepatice, a articulațiilor, osoase, etc. În farmacologia etruscă se utilizau produse vegetale, animale, minerale; foloseau argila, diverse unguente, loțiuni etc. Preventiv recomandau mișcare, aer, apă viață echilibrată. Spiritul lor inovator l-au fructificat mai ales în acțiuni de urbanizare: canale, rigole, pavaje, construcții pentru habitat și instituții, dar
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
Medicina Egiptului antic 17 Medicina în Grecia prehipocratică 23 Prezența luminii — prioritatea spiritului 24 Filosofii sunt zei tereștri 27 Unii medici sunt filosofi 27 Hippocrate 29 Jurământul Hipocratic 31 Metodologia hippocratică 33 Alexandria, cetate medicală 36 MEDICINA ROMANĂ 38 Medicina etruscă 43 MEDICINA ÎN DACIA 45 Argumente pentru medicina dacă 45 Opinii despre medicina dacă 46 Alte mărturii 47 MEDICINA îN EVUL MEDIU 51 La răspântia dintre ere 51 Se apropie Evul Mediu 52 Bizanțul creștin - Bizanțul medical 54 Medici cercetători
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
ale zeiței memoriei, Mnemosyne: Clio (istoria), Euterpe (poezia lirică), Thalia (comedia), Melpomene (tragedia), Terpsihore (cântecul și dansul), Erato (poezia erotică, elegia), Polymnia (poezia religioasă), Urania (astronomia), Calliope (poezia epică și elocința). Zeități romane Anna Furrina / Anna Perenna este o zeiță etruscă arhaică, adorată în festivaluri de invocare a fertilității naturii și a fecundității oamenilor, fiica lui Belus (întemeietorul mitic al Babilonului) și a Didonei (întemeietoarea mitică a Cartaginei și regina ei). După moartea mamei, Didona, Anna Furrina a fost găzduită de
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
existat un sanctuar În grota din Es Cuyram, În care sute de statui de teracotă reprezintă o zeiță despre care se crede că ar fi Tanit. La Pyrgi (Santa Severa de astăzi), pe teritoriu etrusc, exista un sanctuar dedicat zeiței etrusce Unixe "Uni", identificată cu Astartexe "Astarte", venerată Împreună cu un Baalxe "Baal" fenician, poate Melqartxe "Melqart". Aici au ieșit la lumină plăcuțe de aur cu inscripții feniciene și etrusce, În care se amintește construirea sanctuarului de către autoritățile locale În jurul anului 500
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
Santa Severa de astăzi), pe teritoriu etrusc, exista un sanctuar dedicat zeiței etrusce Unixe "Uni", identificată cu Astartexe "Astarte", venerată Împreună cu un Baalxe "Baal" fenician, poate Melqartxe "Melqart". Aici au ieșit la lumină plăcuțe de aur cu inscripții feniciene și etrusce, În care se amintește construirea sanctuarului de către autoritățile locale În jurul anului 500 Î.Hr., poate cu ocazia unei importante sărbători legate de cultul lui Melqart. Ceea ce se cere de la un zeu nu e același lucru la nivel de devoțiune personală
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
H. (1967), The Oracles of Zeus: Dodona Olympia Ammon, Oxford. Roux, G. (1976), Delphes. Son oracle et ses dieux, Paris. Vernant, J.-P. (coord.), (1974), Divination et rationalité, Paris ștrad. it., Divinazione e razio-nalità, Torino, 1982ț. tc "" RELIGIA ETRUSCĂTC "RELIGIA ETRUSCĂ" Mario Torellitc "Mario Torelli" 1. IZVOARELE ȘI RECONSTITUIREA RELIGIEI ETRUSCETC "1. IZVOARELE ȘI RECONSTITUIREA RELIGIEI ETRUSCE" Cunoștințele noastre despre religia etruscă reflectă bine plasarea ambiguă a Etruriei la jumătatea căii Între civilizațiile centrale și cele periferice ale lumii clasice. În calitate de
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
et ses dieux, Paris. Vernant, J.-P. (coord.), (1974), Divination et rationalité, Paris ștrad. it., Divinazione e razio-nalità, Torino, 1982ț. tc "" RELIGIA ETRUSCĂTC "RELIGIA ETRUSCĂ" Mario Torellitc "Mario Torelli" 1. IZVOARELE ȘI RECONSTITUIREA RELIGIEI ETRUSCETC "1. IZVOARELE ȘI RECONSTITUIREA RELIGIEI ETRUSCE" Cunoștințele noastre despre religia etruscă reflectă bine plasarea ambiguă a Etruriei la jumătatea căii Între civilizațiile centrale și cele periferice ale lumii clasice. În calitate de cultură care a condiționat-o puternic pe cea romană, civilizația etruscă face parte, pe bună dreptate
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
J.-P. (coord.), (1974), Divination et rationalité, Paris ștrad. it., Divinazione e razio-nalità, Torino, 1982ț. tc "" RELIGIA ETRUSCĂTC "RELIGIA ETRUSCĂ" Mario Torellitc "Mario Torelli" 1. IZVOARELE ȘI RECONSTITUIREA RELIGIEI ETRUSCETC "1. IZVOARELE ȘI RECONSTITUIREA RELIGIEI ETRUSCE" Cunoștințele noastre despre religia etruscă reflectă bine plasarea ambiguă a Etruriei la jumătatea căii Între civilizațiile centrale și cele periferice ale lumii clasice. În calitate de cultură care a condiționat-o puternic pe cea romană, civilizația etruscă face parte, pe bună dreptate, dintre culturile semnificative ale lumii
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
1. IZVOARELE ȘI RECONSTITUIREA RELIGIEI ETRUSCE" Cunoștințele noastre despre religia etruscă reflectă bine plasarea ambiguă a Etruriei la jumătatea căii Între civilizațiile centrale și cele periferice ale lumii clasice. În calitate de cultură care a condiționat-o puternic pe cea romană, civilizația etruscă face parte, pe bună dreptate, dintre culturile semnificative ale lumii clasice și, ca atare, despre ea avem informații „directe” de natură politico-religioasă tocmai prin intermediul izvoarelor romane. Acest fapt se datorează interesului, mai Întâi politic și apoi cultural și filozofic, pe
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
atare, despre ea avem informații „directe” de natură politico-religioasă tocmai prin intermediul izvoarelor romane. Acest fapt se datorează interesului, mai Întâi politic și apoi cultural și filozofic, pe care Roma l-a nutrit pentru un aspect central al religiozității tireniene, disciplina etrusca, cum au numit romanii arta etruscă a auspiciului, În legătură cu care ne-au transmis o importantă serie de date și chiar În raport cu textul unor răspunsuri ale haruspicilor. În calitate de cultură „periferică” În raport cu cea greacă, de care a fost influențată aproape mai mult
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
de natură politico-religioasă tocmai prin intermediul izvoarelor romane. Acest fapt se datorează interesului, mai Întâi politic și apoi cultural și filozofic, pe care Roma l-a nutrit pentru un aspect central al religiozității tireniene, disciplina etrusca, cum au numit romanii arta etruscă a auspiciului, În legătură cu care ne-au transmis o importantă serie de date și chiar În raport cu textul unor răspunsuri ale haruspicilor. În calitate de cultură „periferică” În raport cu cea greacă, de care a fost influențată aproape mai mult decât oricare alta, ea Împărtășește soarta
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
cultural, primind de la ele sau exercitând asupra lor influențe semnificative. Trebuie totuși subliniat că, prin intermediul unor evenimente Întâmplătoare, au ajuns până la noi două documente excepționale, fără termen de comparație În lumea clasică, documente ce se dovedesc prețioase pentru cercetătorul religiei etrusce În virtutea conținutului lor care poate fi bine recunoscut, În pofida dificultăților hermeneutice puse de limba etruscă: mă refer la liber linteus din Zagreb, un calendar ritual compilat În secolul al II-lea Î.Hr. În regiunea cortoneză sau perugină, tăiat și
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
unor evenimente Întâmplătoare, au ajuns până la noi două documente excepționale, fără termen de comparație În lumea clasică, documente ce se dovedesc prețioase pentru cercetătorul religiei etrusce În virtutea conținutului lor care poate fi bine recunoscut, În pofida dificultăților hermeneutice puse de limba etruscă: mă refer la liber linteus din Zagreb, un calendar ritual compilat În secolul al II-lea Î.Hr. În regiunea cortoneză sau perugină, tăiat și refolosit ca fâșii ale unei mumii din Egipt, și la „ficatul de la Piacenza”, un mic
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
Î.Hr., ce poartă indicații epigrafice referitoare la legătura dintre diferitele zeități și diferitele zone de pe suprafața organului, pe baza corespondenței magice Între Împărțirea spațiilor cerești (și infernale) și organul animalului. Aceste două documente sunt susținute și de alte texte etrusce, dificil de interpretat, dar care au o semnificație religioasă certă, ca „țigla din Capua”, un ritual privitor la sfera infernală pentru diferite luni, Începând din martie până În octombrie, gravat pe o bucată mare de teracotă descoperită În capitala Campaniei etrusce
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
etrusce, dificil de interpretat, dar care au o semnificație religioasă certă, ca „țigla din Capua”, un ritual privitor la sfera infernală pentru diferite luni, Începând din martie până În octombrie, gravat pe o bucată mare de teracotă descoperită În capitala Campaniei etrusce (secolul al V-lea Î.Hr.), sau „Tăblița de la S. Marinella”, probabil un text oracular dintr-un sanctuar de pe teritoriul cetății Caere (sfârșitul veacului al VI-lea Î.Hr.); cele mai lungi inscripții etrusce care ni s-au păstrat, să
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
de teracotă descoperită În capitala Campaniei etrusce (secolul al V-lea Î.Hr.), sau „Tăblița de la S. Marinella”, probabil un text oracular dintr-un sanctuar de pe teritoriul cetății Caere (sfârșitul veacului al VI-lea Î.Hr.); cele mai lungi inscripții etrusce care ni s-au păstrat, să amintim acest lucru, au toate un caracter religios. De aceea, În lumina acestor informații scurte despre izvoarele noastre, este foarte important să amintim care au fost complexele proceduri științifice din care derivă viziunea noastră
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
să amintim acest lucru, au toate un caracter religios. De aceea, În lumina acestor informații scurte despre izvoarele noastre, este foarte important să amintim care au fost complexele proceduri științifice din care derivă viziunea noastră istorică și „sistematică” asupra religiei etrusce, viziune din care nu trebuie uitat nicidecum substanțialul caracter parțial și lacunar; la fel, nu trebuie să uităm că multe fenomene religioase etrusce apar ca produsul unor reconstruiri făcute analogic, elaborate cum sunt pe baza unor fenomene asemănătoare ale religiilor
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
amintim care au fost complexele proceduri științifice din care derivă viziunea noastră istorică și „sistematică” asupra religiei etrusce, viziune din care nu trebuie uitat nicidecum substanțialul caracter parțial și lacunar; la fel, nu trebuie să uităm că multe fenomene religioase etrusce apar ca produsul unor reconstruiri făcute analogic, elaborate cum sunt pe baza unor fenomene asemănătoare ale religiilor „vecine” și că, așadar, ele sunt În general verosimile, chiar dacă natura lor rămâne În esență ipotetică. 2. PROTOISTORIA ȘI CONCEPȚIILE RELIGIOASE CELE MAI
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
religiilor „vecine” și că, așadar, ele sunt În general verosimile, chiar dacă natura lor rămâne În esență ipotetică. 2. PROTOISTORIA ȘI CONCEPȚIILE RELIGIOASE CELE MAI VECHITC "2. PROTOISTORIA ȘI CONCEPȚIILE RELIGIOASE CELE MAI VECHI" Recuperarea primelor documente sigure ale religiei protoistorice etrusce este un rezultat neașteptat al ultimilor ani ai cercetării arheologice. Descoperirea, făcută cunoscută În 1986, a unui loc de cult ce avea și un neîndoielnic caracter „politic” (a fost propusă identificarea lui cu o curie, instituție politico-religioasă proprie arhaismului roman
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
Jupiter Feretrius. Acest sanctuar primitiv din Tarquinia a permis valorizarea descoperirii făcute În prealabil, dar care reprezintă un obiect al unor interpretări controversate, a unor materiale din epoca de fier (secolele IX-VII Î.Hr.) În săpăturile făcute În alte sanctuare etrusce din epoca istorică, chiar și extraurbane, la Veii și În aceeași Tarquinia: grație acestui context sacral atât de vechi ne-a fost În sfârșit documentată În mod tangibil existența cultelor colective protoistorice, de obicei greu de identificat din cauza normalei absențe
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
monstruoase (mai degrabă un zeu decât un urs, așa cum s-a propus totuși), par să dovedească faptul că, În faza anterioară elenizării, divinitățile aflate În legătură cu moartea aveau o Înfățișare Înspăimântătoare și „animalică”. Un astfel de caracter este cunoscut În tradiția etruscă din epoca istorică În mitul monstrului Oltaxe "Olta", ivit din pământ pe teritoriul volsiniilor și ucis de un fulger invocat de Porsenaxe "Porsena" (Plinius, Naturalis historia, XI, 140); aceeași trăsătură monstruoasă și animalică ar fi supraviețuit În infernalele larvaexe "larvae
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
de Porsenaxe "Porsena" (Plinius, Naturalis historia, XI, 140); aceeași trăsătură monstruoasă și animalică ar fi supraviețuit În infernalele larvaexe "larvae" și În subpământenii dei indigetes - pisciculi din tradiția romană. Nu există Îndoială că, În acest strat mai vechi al religiei etrusce, un rol fundamental le era atribuit forțelor elementare ale naturii, stabilite În cer, În pământ și dincolo de mormânt, care nu erau antropomorfizate și aveau aspect terifiant, adesea ambiguu În conotația lor sexuală: această străveche ambiguitate divină, de sex ca și
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]