KorAP: Find »[drukola/base=eugenist & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...10 11 12 ...38 >

947 matches

Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292

dintre figurile centrale În susținerea eugeniei În comunitățile academice și profesionale din București 68. Cel mai important mijloc de promovare a ideilor eugeniste de care acesta dispunea era Revista de Igienă Socială, o publicație lunară care aborda dintr-o perspectivă eugenistă mai ales subiecte legate de igiena publică. Această revistă a reprezentat o resursă importantă atât pentru dezbaterile despre problemele curente de sănătate din România, În acea perioadă, cât și pentru informarea cu privire la discuțiile similare din străinătate. Publicația conținea o secțiune

[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
articole În această revistă (e vorba În special despre Aurel Voinea), publicația editată de Banu menționa doar rareori rezultatele obținute de colegii lui Banu de la Cluj, la fel cum Buletinul Eugenic și Biopolitic publicat de Moldovan ignora aproape total mișcarea eugenistă din București 69. Motivele acestei aparente reticențe de a colabora, În ciuda interesului similar pentru eugenie, pot fi găsite În interesele regionale diferite, atât politice, cât și - mai ales - profesionale. Banu a publicat și el un număr mare de studii ample

[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
relației dintre mamă și copil. Înclinațiile sale profesionale păreau să fie francofile, pentru că a publicat o parte din cercetările sale În Paris și a scris de multe ori În franceză. Sursele sale de inspirație indică, de asemenea, afinități cu mișcarea eugenistă franceză, datorită accentului tematic pe puericultură și referințelor dese la autori eugeniști de limbă franceză, cum ar fi belgianul René Sand71. Totuși, lucrările sale trimit de multe ori și la autori germani, În special Alfred Grotjhan 72. Banu a desfășurat

[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
pentru că a publicat o parte din cercetările sale În Paris și a scris de multe ori În franceză. Sursele sale de inspirație indică, de asemenea, afinități cu mișcarea eugenistă franceză, datorită accentului tematic pe puericultură și referințelor dese la autori eugeniști de limbă franceză, cum ar fi belgianul René Sand71. Totuși, lucrările sale trimit de multe ori și la autori germani, În special Alfred Grotjhan 72. Banu a desfășurat cele mai importante activități ale sale În sprijinul eugeniei Între 1932 și

[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
Mintală și Eugenie -, dar a integrat-o serviciilor externe ale ministerului, plasând-o astfel mai departe de procesul central de luare a deciziilor 75. Mai târziu, el a continuat o parte din activitatea sa de punere În practică a ideilor eugeniste ca subdirector al Serviciului Social condus de Gusti, În 1939. În timpul războiului, el a continuat să predea și a ocupat funcția de director al Institutului de Igienă Socială și Sănătate Publică din București. Banu a fost forțat să se pensioneze

[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
Institutului de Igienă Socială și Sănătate Publică din București. Banu a fost forțat să se pensioneze În 1948 și a murit de cancer În 195776. În același timp, și alți medici cunoscuți și respectați din București erau implicați În mișcarea eugenistă. Printre aceștia, cel mai activ promotor era Gheorghe Marinescu (1863-1938), un endocrinolog de renume. Marinescu a Început să publice articole pe tema eredității normale și patologice Înainte de primul război mondial, dar cele mai importante publicații ale sale În domeniul eugeniei

[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
de Eugenie cu aprobarea implicită a lui Carol al II-lea. Această organizație urma să devină o resursă importantă În transmiterea către intelighenție și, mai târziu, către publicul larg a principiilor eugeniei și a necesității de a crea o „conștiință eugenistă”78. La scurt timp după Înființare, Societatea a fuzionat cu Secția de Antropologie și Eugenie a Institutului Social Român condus de Gusti și și-a continuat activitățile educaționale În acest nou cadru instituțional. Ambele au fuzionat În 1937 cu Secția

[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
lui Gusti, sociologul Traian Herseni, a devenit și el unul dintre susținătorii proeminenți ai eugeniei și un colaborator al publicațiilor editate de Moldovan. Împreună cu Făcăoaru, el exemplifică cel mai fidel trecerea asumată, fără dileme morale, de la susținerea deschisă a ideilor eugeniste la Înrolarea În Garda de Fier, pentru a realiza, În cele din urmă, o tranziție de succes către regimul comunist. După ce publicase la sfârșitul anilor ’30 și În timpul războiului studii de un rasism nedisimulat, Herseni a devenit mai târziu un

[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
el a publicat un articol intitulat „Amendamentul unui om de știință”, În care Își exprima dezacordul față de reforma funciară a lui Ion Mihalache din 1923, pe care o considera o măsură legislativă contrară principiilor eugeniei 82. Aderarea sa la ideile eugeniste, foarte puțin cunoscută publicului, transpare foarte clar din rândurile acestui eseu83. În afară de medici și antropologi, și unii avocați au devenit interesați de teoriile eugeniste și de implicațiile lor pentru Însăși reconceptualizarea fundamentelor dreptului civil și penal. În particular, subiectul legalizării

[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
1923, pe care o considera o măsură legislativă contrară principiilor eugeniei 82. Aderarea sa la ideile eugeniste, foarte puțin cunoscută publicului, transpare foarte clar din rândurile acestui eseu83. În afară de medici și antropologi, și unii avocați au devenit interesați de teoriile eugeniste și de implicațiile lor pentru Însăși reconceptualizarea fundamentelor dreptului civil și penal. În particular, subiectul legalizării avorturilor În acord cu principiile eugenice a atras În mod special atenția multor persoane care lucrau În domeniul juridic. Ion Vasilescu-Buciumi, un avocat din

[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
acord cu principiile eugenice a atras În mod special atenția multor persoane care lucrau În domeniul juridic. Ion Vasilescu-Buciumi, un avocat din Craiova, era unul dintre susținătorii ardenți ai necesității de a modifica principiile Codului penal În acord cu teoriile eugeniste, pe care le promova ca argument În favoarea legalizării avorturilor și a posibilității de a recupera infractorii 84. Simpatiile sale politice au devenit vizibile În 1940, când a acceptat o funcție oficială În guvernul legionar. După 1918, interesul pentru eugenie, până

[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
un rol important În promovarea acestui interes. Faptul că interesul pentru eugenie a devenit o prioritate a fost Însă rezultatul eforturilor unor personalități care lucrau În respectivele instituții și care s-au dedicat acestui obiectiv. La fel de importante pentru popularizarea ideilor eugeniste au fost și publicațiile periodice. Câteva reviste specializate, cum ar fi Buletin Eugenic și Biopolitic și Revista de Igienă Socială, dar și unele publicații cu o arie tematică mai largă, precum Calendarul, Transilvania și Arhiva pentru Știința și Reforma Socială

[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
de Igienă Socială, dar și unele publicații cu o arie tematică mai largă, precum Calendarul, Transilvania și Arhiva pentru Știința și Reforma Socială, au jucat un rol esențial În familiarizarea publicului larg cu folosirea limbajului determinismului ereditar și al ideilor eugeniste pentru a dezbate crizele și reformele curente. Aceste publicații au contribuit la crearea unei „culturi eugenice” care reunea diferite orientări intelectuale, ideologice și politice. Convingerile politice ale promotorilor eugeniei variau de la susținerea Partidului Național-Țărănesc condus de Iuliu Maniu până la alianțele

[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
Iuliu Maniu până la alianțele cu regimul antisemit Goga-Cuza și participarea ca membri deplini la activitățile Gărzii de Fier. Aceste legături variate vor fi explorate În capitolul 3. Pentru moment, discuția de față se va Îndrepta către fundamentele intelectuale ale mișcării eugeniste din România. CAPITOLUL 2TC " CAPITOLUL 2" Soluție eugenicătc "Soluție eugenică" O nouă paradigmă științificătc "O nouă paradigmă științifică" Omul nu a găsit În știință un talisman, cu care să pătrundă toate misterele ființei sale. El a obținut numai o bună

[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
de față Îl reprezintă rolul jucat de eugeniști În acest proces și importanța sa. Vom analiza mai Întâi sursele intelectuale ale noii „evanghelii” eugenice, insistând asupra ideilor, personalităților și instituțiilor din străinătate care au influențat cel mai mult viziunea specifică eugeniștilor români. Mai Întâi, trebuie să Înțelegem cum au ajuns adepții din România ai ideilor eugeniste la sinteza cel mai bine ilustrată de lucrările Biopolitica (Iuliu Moldovan) și Tratat de medicină socială (Gheorghe Banu) și de ce au considerat important să Își

[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
analiza mai Întâi sursele intelectuale ale noii „evanghelii” eugenice, insistând asupra ideilor, personalităților și instituțiilor din străinătate care au influențat cel mai mult viziunea specifică eugeniștilor români. Mai Întâi, trebuie să Înțelegem cum au ajuns adepții din România ai ideilor eugeniste la sinteza cel mai bine ilustrată de lucrările Biopolitica (Iuliu Moldovan) și Tratat de medicină socială (Gheorghe Banu) și de ce au considerat important să Își formuleze argumentele despre reformă socială În limbajul științei, În particular cel al determinismului biologic 1

[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
mai bine ilustrată de lucrările Biopolitica (Iuliu Moldovan) și Tratat de medicină socială (Gheorghe Banu) și de ce au considerat important să Își formuleze argumentele despre reformă socială În limbajul științei, În particular cel al determinismului biologic 1. Limbajul și argumentele eugeniștilor au contribuit la delimitarea unor soluții specifice care au translatat discursul despre identitatea individuală și organizarea socială din sfera religiei și a spiritualității În cea a științei. Majoritatea eugeniștilor nu erau expliciți În privința implicațiilor profunde ale ideilor pe care le

[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
științei, În particular cel al determinismului biologic 1. Limbajul și argumentele eugeniștilor au contribuit la delimitarea unor soluții specifice care au translatat discursul despre identitatea individuală și organizarea socială din sfera religiei și a spiritualității În cea a științei. Majoritatea eugeniștilor nu erau expliciți În privința implicațiilor profunde ale ideilor pe care le promovau, Însă lucrările lor relevă o schimbare paradigmatică În construcția relațiilor sociale și a corpului politic, ce deplasa centrul de greutate al contractului social de la viața veșnică și salvarea

[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
centrul de greutate al contractului social de la viața veșnică și salvarea spirituală la sănătate și trupul omenesc. Acceptarea eugeniei de către intelighenție și comunitatea academică arată că această teorie reușea să ofere perspective pertinente asupra unor preocupări deja existente. În fapt, eugeniștii erau un grup influent În procesul de Împrumut și adaptare a limbajului și argumentelor științifice occidentale, pe care reușiseră să le Înrădăcineze ferm În comunitatea academică din România - o reușită ce a supraviețuit și după dizolvarea mișcării eugeniste. O notă

[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
În fapt, eugeniștii erau un grup influent În procesul de Împrumut și adaptare a limbajului și argumentelor științifice occidentale, pe care reușiseră să le Înrădăcineze ferm În comunitatea academică din România - o reușită ce a supraviețuit și după dizolvarea mișcării eugeniste. O notă de clarificare este necesară În acest punct al discuției. În capitolul de față folosesc o serie de termeni pentru a defini atitudini legate de eugenie: determinism biologic, determinism ereditar, igiena rasei, igienă socială și biopolitică. Aceste noțiuni sunt

[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
are conotații care se referă la un tip specific de determinism biologic, deoarece accentul În această noțiune cade pe factorii ereditari ce influențează schimbarea socială. Acest concept este definit În cadrul discuției de față ca fiind o atitudine cu puternice tendințe eugeniste, chiar atunci când promotorii săi nu se autoidentificau ca fiind adepți ai eugeniei, pentru că această poziție presupune acceptarea ideii că trăsăturile ereditare determină În mod esențial comportamentul. Trebuie precizat Însă că determinismul ereditar a fost aplicat mai ales În studiul animalelor

[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
neapărat posibilele implicații ale acestei teorii la nivelul politicilor adoptate, În special În relație cu prerogativele statului În domeniul controlului reproducerii. De aceea, astfel de autori nu pot fi considerați adepți totali ai eugeniei, ci doar susținători indirecți ai ideilor eugeniste. Igiena rasei, o sintagmă folosită mai ales de unii promotori ai eugeniei din Germania, a apărut și În lucrările eugeniștilor români, dar numai În rare ocazii și folosită de obicei ca referință la teoriile eugeniste din Germania. Lucrările românești utilizau

[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
reproducerii. De aceea, astfel de autori nu pot fi considerați adepți totali ai eugeniei, ci doar susținători indirecți ai ideilor eugeniste. Igiena rasei, o sintagmă folosită mai ales de unii promotori ai eugeniei din Germania, a apărut și În lucrările eugeniștilor români, dar numai În rare ocazii și folosită de obicei ca referință la teoriile eugeniste din Germania. Lucrările românești utilizau mai frecvent sintagma igienă socială. Una dintre cele mai importante publicații periodice de orientare eugenistă era Revista de Igienă Socială

[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
doar susținători indirecți ai ideilor eugeniste. Igiena rasei, o sintagmă folosită mai ales de unii promotori ai eugeniei din Germania, a apărut și În lucrările eugeniștilor români, dar numai În rare ocazii și folosită de obicei ca referință la teoriile eugeniste din Germania. Lucrările românești utilizau mai frecvent sintagma igienă socială. Una dintre cele mai importante publicații periodice de orientare eugenistă era Revista de Igienă Socială, editată de Banu. Sintagma de igienă socială are conotații care se referă În mod specific

[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
a apărut și În lucrările eugeniștilor români, dar numai În rare ocazii și folosită de obicei ca referință la teoriile eugeniste din Germania. Lucrările românești utilizau mai frecvent sintagma igienă socială. Una dintre cele mai importante publicații periodice de orientare eugenistă era Revista de Igienă Socială, editată de Banu. Sintagma de igienă socială are conotații care se referă În mod specific la politicile sociale ca instrumente de realizare a reformelor În diverse domenii, de la educație până la sănătate publică și asistență socială

[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]