1,035 matches
-
Strategia de Securitate Națională din 1999, prevede faptul că „misiunea principală a armatei este de a garanta cetățenilor României respectarea strictă a drepturilor omului Într-un stat suveran, independent, unitar și indivizibil, angajat activ În procesul de integrare europeană și euroatlantică, În condițiile unui regim politic bazat pe democrația constituțională, sub un strict control democratic civil asupra forțelor armate” (Strategia Militară a României, 2000, p. 4.). Spre deosebire de predecesoarea sa din 1997, Strategia de Securitate Națională din 2001, identifică amenințările nonconvenționale ca
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
constituit și va continua să constituie o problemă de interes pentru diverși actori sociali, interni și externi: lumea științifică, mediile politice românești, sectorul guvernamental, interguvernamental și neguvernamental. Pe de altă parte, contextul general (socio-politic) al României - intrarea României în structurile euroatlantice și aderarea la Uniunea Europeană - a permis reorientarea politicilor către diverse categorii de populație serios atinse de tranziția către economia de piață, inclusiv a minorității reprezentate de romi. În acest context, începând cu anul 1997, Guvernul României a acordat o mai
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
țara întreagă nu-și va precupeți eforturile să facem totul pentru a îndeplini deci cum se cuvine ceea ce Europa ne-a acordat încrederea pentru integrare care va deschide noi porți ale poporului nostru care își va aduce aportul la stabilitatea euroatlantică care vom trăi în curând momentul NATO deci o victorie cu care ne putem prezenta la bilanțul guvernării noastre și acum, în încheiere, deci și prin urmare cum se spune din străbuni la festivitățile strămoșești și la ocazii festive să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
dintre stăpânii momentani ai lumii. Comunismul a fost ultimul tutore, iar la plecarea lui, România a rămas complet derutată. A apărut atunci, la câțiva ani după Revoluție, prima și singura idee politică, (după George Friedman) a acestor două decenii: integrarea euroatlantică. Știm cu toții că n-a fost ideea noastră, firește, dar ea a formulat un drum și a satisfăcut nevoia noastră veșnică de tutelă, precum copilul acela, care vrea să aibă în orice moment pe cineva căruia să-i poată spune
Apocalipsa după nea Grigore by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/325_a_572]
-
profund de transformări, denumit în mod curent „tranziție”. Sensul acestor schimbări este trecerea de la modelul comunist experimentat în ultimii 40 de ani (Uniunea Sovietică mai de mult, din 1917) la adoptarea unui nou model de tip capitalist, dezvoltat în zona euroatlantică. Termenul tranziție este utilizat curent în sociologie într-un sens destul de vag, semnificând „trecerea unui sistem social de la un mod de organizare la un altul”. Toate marile schimbări, la nivel global sau sectorial, sunt desemnate prin termenul tranziție: de la societățile
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
procesul democratic. Eliberată de Ceaușescu, în contextul prăbușirii întregului sistem comunist, populația a început să se simtă liberă să exploreze direcțiile unei schimbări sociale globale. • Strategia revenirii la modelul occidental. În contextul schimbărilor internaționale rapide, opțiunea pentru integrarea în lumea euroatlantică s-a actualizat. Cultural și politic, România se definea pe sine ca parte a Europei. O asemenea poziție era cvasigeneral acceptată. Inițial, procesul unei asemenea integrări rapide se confrunta cu două incertitudini. Condițiile desprinderii de sistemul sovietic erau încă greu
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
care se plasează țările considerate, de exemplu, Europa, spre deosebire de alte zone, cum este Asia, în care se plasează foste țări comuniste precum China și Vietnamul. Pentru țările europene este inclusă aici în primul rând direcția fundamentală a integrării în lumea euroatlantică și adoptarea modelului occidental de organizare social-economică și politică. Acest strat al strategiei prezintă un grad ridicat de comunalitate în toate țările europene în tranziție și de acceptare din partea colectivităților. Stratul 2 este format din opțiunile strategice de schimbare a
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
Rusia reprezintă o țară imensă ca teritoriu, populație și resurse, cu o poziție politico-militară extrem de importantă, mult prea dificil de asimilat. Din acest motiv, nici Occidentul nu s-a grăbit să avanseze pe linia invitării ei pentru integrarea în lumea euroatlantică, deși probabil că se are în vedere acest lucru într-o perspectivă mai îndepărtată. În cazul primirii în Uniunea Europeană, Rusia ar genera o mulțime de dificultăți economice și politice, ea deținând totodată o putere economică, politică și militară căreia Occidentul
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
europene în sistemele politico-militare occidentale: despărțite, ca efect al celui de-al doilea război mondial, de societatea occidentală și incluse împotriva voinței lor în sistemul sovietic, țările est-europene au considerat că un obiectiv esențial al schimbării este reintegrarea în structurile euroatlantice cărora considerau că aparțin de drept. Vocația lor europeană a modelat strategia tranziției. Încă de la început s-a promovat un prim nivel mai lax de integrare europeană: toate statele europene foste socialiste au fost primite în Consiliul Europei. A urmat
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
nici un fel de amestec din afară, în conformitate cu idealurile și năzuințele sfinte ale poporului din spațiul istoric și etnic al devenirii sale naționale", este acum un membru respectat al O.N.U. și face eforturi notabile să se integreze în structurile euroatlantice. Indiferent de greutățile provocate de apostolii lașității, contaminați ireversibil de sindromul obedienței față de imensitatea Estului, "apostoli" care, din păcate, mai au un cuvânt greu de spus, Republica Moldova își va continua, în ciuda dificultăților, drumul său normal și natural, "în concordanță cu
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
la Facultatea Titu Maiorescu din București). Are gradul de ambassador și a publicat numeroase studii (cărți ș.a.) de specialitate. * Autorul este profesor universitar la S.N.S.P.A., titularul cursurilor de Dreptul muncii, Drept internațional și comunitar al muncii și Organizații europene și euroatlantice. De-a lungul timpului, a fost desemnat vicepreședinte al Comitetului de Angajare și Muncă al Consiliului Europei, membru al Consiliului de Administrație al O.I.M. (1994-1996), vicepreședinte al Conferinței O.I.M. (1996), membru al Consiliului de Administrație al Colegiului Europei
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
acțiunea Uniunii pe scena internațională are la bază inter alias "respectarea principiilor Cartei Organizației Națiunilor Unite și a dreptului internațional". 4 A se vedea, pentru geneza și principalele repere de noutate, A. Popescu, A. Dinu, I. Jinga Organizații europene și euroatlantice, Ed. Economică, Buc., 2005, p. 139-161; I. Jinga Prefața " Spre o nouă arhitectură a Uniunii Europene", în volumul "Tratatul de instituire a unei Constituții pentru Europa", Institutul European din România, Buc., 2004, p. 3-17. 5 Este vorba potrivit concluziilor Consiliului
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
și apărare națională, managementul crizelor, diplomație, negociere, atestată de activitatea sa internațională la Comandamentul Strategic al Forțelor Aliate din Europa (SHAPE/NATO), Mons, Belgia și la Uniunea Europeană, Bruxelles, Belgia. A publicat Structuri de securitate și gestionare a crizelor în context euroatlantic (2004), având contribuții în volumele Probleme filosofice ale științei militare. Teoria sistemelor și structurilor (1992) și Filosofia socialului (1993). Constantin Manolache, Euroarmata și apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate și apărare comună a Uniunii Europene (c
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache () [Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674]
-
ca procesul de restructurare și modernizare a forțelor armate să fie astfel conceput încât acesta să poată răspunde eficient riscurilor și amenințărilor derivate din contextul strategic regional și subregional și realizarea compatibilității structurale și interoperabilității cu structurile militare vest-europene și euroatlantice. Apărarea armată a României avea în vedere să se realizeze prin intermediul unui organism complex, polivalent și bine structurat sistemul național de apărare, care cuprindea: conducerea; forțele; resursele (totalitatea resurselor umane, financiare, materiale și de altă natură, pe care statul român
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache () [Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674]
-
național de apărare aveau în vedere faptul că principala sursă o constituia producția internă. Totodată, pentru completarea necesarului și pentru standardizarea mijloacelor de luptă, în concordanță cu cerințele războiului modern, precum și cu măsurile stabilite de structurile de securitate vest-europene și euroatlantice s-au inițiat programe de producție în comun cu partenerii externi privind tipuri de armament și tehnică de luptă deficitare sau să se apeleze la importuri. Concepția pregătirii sistemului național de apărare viza trei domenii esențiale: pregătirea populației, economiei și
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache () [Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674]
-
unui sistem integrat de învățământ suplu, eficient și economic, în concordanță cu necesarul de formare și dezvoltare profesională a personalului Armatei României, potrivit nevoilor operaționale ale acesteia, compatibil și deplin integrat în învățământul civil național și în cel din spațiul euroatlantic, concomitent cu promovarea și dezvoltarea valorilor și tradițiilor Armatei României". In contextul evoluțiilor din învățământul național și european, perfecționarea sistemului militar de învățământ vizează următoarele aspecte: implicarea instituțiilor militare de învățământ în realizarea componentei educaționale a Politicii de Securitate și
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache () [Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674]
-
și propune un management al sistemului de apărare a țării, cu accent pe gestionarea integrată a riscurilor, amenințărilor și vulnerabilităților: în primul rând, este vorba despre realizarea unei comunități de securitate, iar în al doilea rând, se evidențiază dimensiunea europeană, euroatlantică și internațională a securității. Matricea de securitate a României vizează, pe de o parte, latura națională a acesteia care se referă la gestionarea integrată a apărării țării, unde instituțiile statului se sprijină reciproc, iar pe de altă parte, se referă
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache () [Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674]
-
pe care forțele luptătoare românești le pot îndeplini în noul context de securitate privesc atât apărarea teritoriului național, cât și participarea în cadrul angajamentelor internaționale. În prezent, mediul de securitate presupune participarea forțelor armate în operații care se derulează în afara spațiului euroatlantic, realitate care demonstrează existența caracterului expediționar al forțelor naționale dislocabile în spații geografice aflate la mari distanțe strategice. Această realitate demonstrează faptul că forțele din sistemul național de apărare trebuie să fie pregătite și structurate pentru a răspunde la patru
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache () [Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674]
-
referitoare la: consolidarea dialogului politico-militar și a cooperării militare bilaterale cu statele din regiunea extinsă a Mării Negre, Balcani, Caucaz și Orientul Mijlociu; dezvoltarea de programe de asistență în domeniul reformei sectorului de securitate pentru statele interesate, în vederea susținerii perspectivei europene și euroatlantice a statelor din vecinătate și promovarea politicilor de cooperare și asistență ale N.A.T.O., U.E., O.N.U., O.S.C.E. în spațiile de interes românesc; participarea la inițiativele militare de cooperare regională (Reuniunile Miniștrilor Apărării din Sud-Estul Europei SEDM); Grupul
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache () [Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674]
-
Consiliul Superior al Magistraturii. Titlul IV, Economia și finanțele publice, cuprinde norme referitoare la economia de piață, proprietate, sistemul financiar, bugetul public național, impozite și taxe, Curtea de Conturi. Titlul V, Curtea Constituțională, reglementează controlul constituționalității legilor. Titlul VI, Integrarea euroatlantică, vizează aderarea României la Uniunea Europeană și Tratatul Atlanticului de Nord. Titlul VII, Revizuirea Constituției, reglementează inițiativa revizuirii, procedura și limitele sale, prin care se urmărește garanția fermă a respectării voinței poporului exprimată prin referendum de aprobare a legii fundamentale, căruia
Sistemul administrativ românesc – inspiraţie franceză şi adaptare autohtonă by Dragoş Valentin DINCĂ () [Corola-publishinghouse/Science/208_a_439]
-
la NATO, și e bine să respectăm opinia unei țări - a ales siguranța zilei de mâine în locul unei iluzii, frumoase și nobile, dar cu foarte puține șanse să se împlinească vreodată. Reticența „patrioților de serviciu” față de aderarea României la structurile euroatlantice se conjugă perfect cu preocuparea Rusiei, „prietenul nostru de secole”, care ne-a dorit întotdeauna numai binele. Nu am obsesia diversiunilor și scenariilor, dar îndrăznesc să afirm că românii noștri verzi traversează o perioadă lipsită de clarviziune. Nu de clamarea
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
Peterson John, Shackleton, Michael, The institutions of the European Union, Oxford, 2002. Pinder John, Foundations of Democracyin the european union:From the genesis of parliamentary democracy to the european parliament, Macmillan, Londra, 1999. Popescu A., Diaconu I., Organizații europene și euroatlantice, Ed. Universul Juridic, București, 2009. Popescu D., Năstase A., Coman F., Drept internațional public, Casa de Presă și Editură Șansa, București, 1997. Prelot M., Boulouis J., Institutions politiques et droit constitutionnel, Dalloz, Paris, 1990. Punnett R. M, British Government and
Parlamentarismul în societatea internațională by Gabriel-Liviu Ispas () [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]
-
154 Adrian Năstase, Bogdan Aurescu, Cristian Jura, op. cit., p. 89. 155 Raluca Miga-Beșteliu, Organizații internaționale interguvernamentale, p. 33. 156 Raluca Miga-Beșteliu, Drept internațional public, Ed. All Beck, 2005, vol. I, p. 49. 157 Andrei Popescu, Ion Diaconu, Organizații europene și euroatlantice, Ed. Universul Juridic, 2009, p. 21. 158 Alexandru Bolintineanu, Adrian Năstase, Bogdan Aurescu, op. cit., p. 101. 159 T. Brühl și R. Volker, From International to Global Governance: Actors, Collective DecisionMaking and United Nations in the World of the Twenty-First Century
Parlamentarismul în societatea internațională by Gabriel-Liviu Ispas () [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]
-
date", fapte sociale ale colectivității (Zamfir, Vlăsceanu, coord., 1993, p. 143). Ele nu sunt analizate din punctul de vedere al întemeierii și argumentării lor științifice, ci ca parametrii existenți ai vieții religioase a colectivității. Rolul contemporan al religiei în societățile euroatlantice este intens dezbătut în literatura sociologică, analizele evidențiind atât procese secularizatoare, cât și emergența unor mișcări religioase ce structurează procese sociale și culturale semnificative. Pornind de la ideea existenței unor modernități multiple care instituie diferite dependențe metodologice ale practicilor și subiectivităților
Religiozitatea și instituțiile sociale în România by Ion Petrică () [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
ne-am propus în lucrarea de față un studiu complex asupra utilizării acestui important factor al creșterii economice în România, cu precădere în perioada de tranziție către o economie modernă de piață și în contextul mai larg al integrării ei euroatlantice. Pentru a surprinde principalele aspecte ale problematicii abordate s-a recurs la culegerea, sistematizarea, prelucrarea și interpretarea unui bogat material informațional economic și statistic din țară și străinătate, folosind ca surse de informație o paletă amplă de lucrări științifice, de la
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]