657 matches
-
europene și a influenței pe care UE o exercită asupra statelor, regiunilor și societăților în general. Colecția se lansează cu volumul profesorului Paul Magnette, Europa politică: Cetățenie, Constituție, Democrație. Următoarele apariții sînt: Erol Kulahci, Natura și Politica unui Partid European: Europenizarea Social-Democrației; Ramona Coman și Ana Maria Dobre (editori), România și Integrarea Europeană: Istorie, Actori, Politici; Pascal Delwit, Erol Kulahci, Cédric Van De Walle, Federațiile Europene de Partide: Organizație și Influență. CLUBUL DE CARTE INSTITUTUL EUROPEAN Stimate Cititor, Institutul European Iași
Europa politică: cetăţenie, constituţie, democraţie by Paul Magnette () [Corola-publishinghouse/Science/1437_a_2679]
-
au fost copleșite în succesiuni de negații distructive, justificate de acceptări pasive de cópii, fără eforturile cerute de conceperea unor proiecte și acțiuni potrivite, atât cu situația noastră, cât și cu noile norme paneuropene. Așa s-a ajuns ca noua europenizare a țării să oscileze între paseismul revenirii la realitățile politice ale deceniilor interbelice și confuzele imitări. După 23 de ani de democrație, realizările par inferioare eforturilor. Idealurile parvenirilor vulgare ale unor inși care s-au trezit peste noapte demnitari, funcționari
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
altora, le anulează relevanța. Așa cum unii postmoderni uită că Războiul Rece s-a cam încheiat, urmând refacerea unității Europei, tot așa, unii uită că după prima Unire s-au succedat momentele esențiale ale modernității noastre, culminând cu Marea Unire și europenizarea realizată cu succes, timp de două decenii după aceea, având și unele urmări mai neplăcute. Procese similare au avut loc în întreg sud-estul european, cuprinzând și 3% din Turcia, cândva un amenințător imperiu. Această dată a fost și un moment
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
creștinătății o dezintegrează: cuvîntul dispare, aparent, pînă în secolul al XIV-lea. Islamul europenizator Cu toate acestea, Islamul avea să dea naștere la multe frămîntări și temeri în Europa. Cucerirea Asiei Mici și a Africii de Nord de către acesta determină europenizarea creștinismului. Retragerea sa, începută odată cu bătălia de la Poitiers și încheiată prin căderea Granadei, va face ca Europa să devină definitiv creștină. Mai mult, implantarea Islamului la sud de Mediterana va izola Europa și o va închide între propriile-i granițe
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
răspunsurile științei au resuscitat marile probleme: Universul este problemă, realul este problemă, viața este problemă, omul este problemă. Cunoașterea științifică însăși este problemă. Tot în cursul acestui proces, știința europeană s-a mondializat. Este vorba evident de o consecință a europenizării lumii, în care răspîndirea tehnicilor, valorilor, modurilor de gîndire europene a permis implantarea științei în regiuni unde ea era de neconceput înainte. Însă este vorba de asemenea de o consecință a universalității potențiale a științei. Știința este deopotrivă europeană și
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
infra-naționale. Aceasta se întîmplă tocmai din motivul că nu mai există presiunea extra-națională a vecinului-inamic, care obliga în trecut la coeziune internă: astfel, cînd diferendul franco-german privind Alsacia s-a stins, în Alsacia s-a reaprins dorința de autonomie și europenizare. De fapt, curentul dominant ce tinde să distrugă originalitățile culturale a declanșat contra-curentul ce tinde să le salvgardeze. Nu putem ști dacă aceste culturi amenințate vor fi asimilate de noul curs sau dacă vor ști să asimileze ingredientele acestuia. Salvarea
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
o clipă de libertate, popoarele s-au trezit asuprite din nou de călăuzele eliberării lor. Promisiunea salvării terestre, garantată de "socialismul științific", a implantat aparatul totalitar, s-a impregnat în naționalism, a adus noua servitute. Violența culturicidă a procesului de europenizare a lumii a generat un contra-curent de fanatism integrist. Naționalismele, integrismele, revoluționarismele, expansionismele și hegemonismele se dezlănțuie, se combină, se combat, avînd în comun doar ura față de toleranță și satisfacția de a lovi nepedepsite în moalele pîntece european. Totul este
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
fi înțelese dacă luăm în calcul cultura politică în care s-au format politicienii români și electoratul care îi susține și dacă urmărim ce înțeleg românii prin europenitate. Pornind de la aceste premize metodologice, propun o prezentare diacronică a poziționărilor față de europenizare (identificabile în mesajele explicite și în cele implicite), deoarece acestea s-au modificat de la un ciclu electoral la altul. La capătul unui asemenea demers vom constata că, în procesul de integrare europeană, românii au cel puțin două probleme de natură
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
cultural, astfel încât diferențele dintre intențiile primilor și așteptările celorlalți apar în același prealabil cultural. Un al doilea pas în acest demers urmează a fi explicitarea ideii de europenitate, deoarece fiecare dintre cei ce formulează expresii precum "cultură europeană", "spirit european", "europenizare", "europenitate", "integrare europeană" ș.a.m.d. vizează ceea ce cultura și intențiile sale îl fac să înțeleagă. În afară de asta, partidele politice și liderii lor au vorbit de Europa și de Uniunea Europeană așa cum orientările lor și conjuncturile politice le-au dictat. Cât
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
o anumită evoluție a fenomenului urmărit, determinată de factori de natură politică (anumite decizii radicale), de multiplicarea căilor de informare și de schimbul de generație petrecut la toate nivelurile societății românești. Proiecții dominante în cultura politică românească postcomunistă Șansa de europenizare a Românie nu ține doar de domeniul economiei, chiar dacă nucleul acestei construcții politice este economic. Concepută prin perspectiva criteriilor de aderare enunțate la Consiliul European de la Copenhaga, din 21-22 iunie 1993 politic: instituții stabile care să garanteze democrația și statul
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
15). Cele precizate în Tratat nu sunt noutăți, ci principii pe care statele membre le-au afirmat și urmat de la constituirea Comunităților Europene (este suficientă o scurtă lecturare a tratatelor fondatoare). În România dinaintea instalării comunismului, noțiuni precum "europenism" și "europenizare" indicaseră modernizarea ca occidentalizare. În timpul comunismului, Europa occidentală a însemnat spațiul ideologic al răului, străinătatea dușmănoasă și decadentă (Linz și Stepan, 1996; Holmes, 2004). După căderea comunismului, proiecția asupra Europei nu s-a schimbat peste noapte. După cum nota Adrian Marino
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
europene în societatea românească. Pe de o parte sunt cei ce deplâng absența unei mitologii necesare realizării unei solidarități europene, iar de cealaltă parte sunt cei ce susțin că în România este o întreagă mitologie despre Europa care blochează tocmai europenizarea. În prima categorie se încrie chiar Ion Iliescu, un om politic pentru care Europa a fost ceva clar până în '89. În opinia fostului președinte al României, discuția despre noua Europă este cantonată în amănunte tehnice, din ea lipsind esențialul: "acea
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
ceea ce se pregătea să fie. Astfel de situații au mai putut fi întâlnite și în Cehia și Slovacia (Kopecký 2001). Acest lucru va fi imediat dovedit de seria "mineriadelor", evenimente ce au spulberat pentru o bună bucată de vreme iluzia europenizării României. Au existat și demersuri în vederea realizării unor legături cu lumea occidentală, soldate chiar cu realizări: dobândirea statutului de invitat special al Consiliului Europei (februarie 1991), recăpătarea statului națiunii celei mai favorizate (în octombrie 1992), dobândirea statutului de membru asociat
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
ce a dus la căderea guvernului Roman. Toate aceste evenimente se vor solda cu respingerea de către SUA a cererii de acordare a clauzei națiunii celei mai favorizate pentru România (Zarojanu 2005, 150-153). O altă temă ce a afectat șansele la europenizare a României a fost conflictul interetnic, evenimentele de la Târgu Mureș, din martie 1990, fiind grăitoare în acest sens. Ele au scos la iveală vechile proiecții ale național-comunismului la care au făcut recurs FSN și Ion Iliescu: "nu mai e vorba
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
câteva aspecte specifice unui președinte cu trecut comunist". Această perioadă a fost una a duplicității. Aflată între trecutul estic și autohtonist și provocarea unui viitor european occidentalizat, puterea politică instalată după 1992 nu a avut puterea să opteze clar pentru europenizare. O asemenea opțiune fără echivoc va veni în următorul ciclu electoral. Opțiunea fermă pentru Europa (1996-2000) Abia în mandatul CDR și al lui Emil Constantinescu a apărut în discursul public un mesaj clar prooccidental. Prima fază a fost aceea a
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
2002, 70). Putem spune că perioada mandatului CDR a fost decisivă pentru procesul de integrare a României în structurile euro-atlantice. În evaluarea ei, trebuie făcută distincția între gafele și bâlbele guvernării și orientarea fără echivoc spre UE. Începerea procesului de europenizare (2000-2004) Perioada de după alegerile din 2000 este una în care mesajul proeuropean a fost mai pregnant. Să nu uităm că în aceasta s-au înregistrat progrese precum renunțarea la vize, intrarea în NATO (în toamna lui 2002), încheierea acordului cu
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
Internaționalei Socialiste. Dar, după cum remarcă Zoe Petre (2010, 259), "PSD a uzurpat în acești ani eticheta socialiștilor europeni, dar nu le-a preluat nici măcar retorica, și cu atât mai puțin politicile de stânga". Un alt aspect pozitiv în procesul de europenizare (ce poate fi pus în contul tuturor partidelor politice) l-a reprezentat adoptarea noii Constituții, în 2003. Cu toate că este plină de defecte (ce se vor vedea mai târziu în conflictul dintre Președintele Băsescu și parlamentarii opoziției), ea a însemnat un
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
fi pus în contul tuturor partidelor politice) l-a reprezentat adoptarea noii Constituții, în 2003. Cu toate că este plină de defecte (ce se vor vedea mai târziu în conflictul dintre Președintele Băsescu și parlamentarii opoziției), ea a însemnat un pas spre europenizare cel puțin prin introducerea Titlului VI referitor la integrarea euro-atlantică și prin introducerea garantării proprietății private. Campania pentru alegerile generale din 2004 a fost dominată de tema corupției. În campania prezidențială ideea integrării a fost prezentă la ambii candidați: la
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
ale acționarilor la diverse companii de stat) și cultul persoanalității lui Adrian Năstase (Radu 2003, 11-13). La acestea aș adăuga și solidarizarea cu deputatul Gabriel Bivolaru. Astfel de fenomene au afectat coerența guvernării, aruncând o puternică îndoială față de intențiile de europenizare a României. Exploatând aceste teme, opoziția a câștigat alegerile, lupta împotriva coruției fiind prezentată ca singura cale de europenizare a României. Cu toate aspectele negative apărute în actul de guvernare, putem spune, totuși, că această perioadă este una a inițierii
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
adăuga și solidarizarea cu deputatul Gabriel Bivolaru. Astfel de fenomene au afectat coerența guvernării, aruncând o puternică îndoială față de intențiile de europenizare a României. Exploatând aceste teme, opoziția a câștigat alegerile, lupta împotriva coruției fiind prezentată ca singura cale de europenizare a României. Cu toate aspectele negative apărute în actul de guvernare, putem spune, totuși, că această perioadă este una a inițierii și susținerii demersurilor aplicate în vederea integrării și a unui dialog structurat cu instituțiile europene. Aderarea în mod specific românesc
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
care a abandonat-o imediat) s-a susținut până la sațietate necesitatea integrării europene. Au început să apară explicații cu privire la avantajele și consturile integrării, însă acestea au fost insuficiente, astfel încât mitologiile negative au dominat. Un gest politic ce a dat speranța europenizării României a fost condamnarea comunismului de către Președintele Băsescu. Din păcate, această condamnare s-a redus doar la discursul în Parlamentul României (bruiat de către cei "grav afectați"), măsurile ce ar fi fost necesare pentru o reală rupere cu trecutul (adoptarea mult
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
griji autoritățile, i-a determinat pe politicieni să prezinte UE ca pe un loc în care se rezolvă problemele sociale pe care ele nu le puteau rezolva. Migrația forței de muncă a fost și este un fenomen ce contribuie la europenizarea societății românești. Cred că abia aceasta înseamnă trecerea dincolo de mituri, fiindcă fiecare român întors în familie după perioadele petrecute la muncă în țările UE prezintă familiei și prietenilor experiența lui acolo (fără mitologizări) și împrumută comportamentele societății în care periodic
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
din România față de ideea europeană a depins de statutul de partid de guvernământ sau de opoziție. Partidele de guvernământ (PDL și UDMR) au lansat tema reformei constituționale și a reorganizării administrativ teritoriale, susținând că aceste măsuri sunt pași importanți spre europenizare, pe care România i-a tot amânat. De cealaltă parte, partidele de opoziție, coalizate în Uniunea Social Liberală (USL), recunosc necesitatea acestor reforme, dar preferă să refuze susținerea lor, pe motiv că ele au fost propuse de către Președintele Băsescu, bănuit
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
mai dea înapoi" (Bocancea 2009, 32). Europenii au depășit cu greu momentul, dar l-au depășit. Probabil că această mișcare a autorităților române a și determinat amânarea intrării în spațiul Schengen. Consider, însă, că această politică a deschis ușa spre europenizarea moldovenilor, fapt ce nu poate avea decât efecte benefice pe termen mediu și lung. Cât privește relațiile românilor cu maghiarii, acestea s-au consolidat, UDMR având continuitate la guvernare cât nu a avut niciun partid politic din România. Cu siguranță
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
2007) și o diplomă de master în comunicare și studii multiculturale la Facultatea de Studii Europene din cadrul UBB. Domeniile sale de interes sunt partidele și sistemele de partide, relațiile interetnice și teoriile naționalismului și ale multiculturalismului, alegerile și sistemele electorale, europenizarea și evoluția instituțională a Uniunii Europene, precum și metodele de cercetare în științele sociale. Adriana Marinescu este absolventă a secției de Relații Internaționale și Studii Europene a Universității Babeș-Bolyai. Și-a continuat studiile printr-un masterat în Științe Politice la Universitatea
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]