977 matches
-
baza evidențierii trăsăturilor caracteristice fiecărui individ în parte. După M. Zlate, calitatea observației depinde de o serie de factori cum ar fi: - particularitățile psihoindividuale ale observatorului (concentrarea atenției, capacitatea de sesizare a esențialului, intuiția etc.); - ecuația personală a observatorului: tip evaluativ, tip descriptiv, tip imaginativ, tip erudit; - caracteristici ale percepției: selectivitatea percepției, factori sociali care pot modela sau deforma percepția etc. De asemenea, se știe că procesele, stările, însușirile psihice nu pot fi studiate, cunoscute în mod direct, ci indirect, prin
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
Colaborează la „Analele Universității București”, „Luceafărul”, „Ramuri”, „România literară”, „Viața românească”. Istoria literară practicată de P. evită capcanele pozitivismului printr-o justă îmbinare a judecății din perspectivă istorică (contextualizare) cu cea din perspectiva prezentului (actualizare) și prin aplicarea unor criterii evaluative din instrumentarul criticii estetice și al istoriei de valori. Prin aceste opțiuni, ca și prin amploare, el depășește în studiul G. Bogdan-Duică lucrarea de același tip a lui Vasile Netea (1940). Cartea, „excelent studiu monografic”, „obiectiv, exact, nici apologetic, nici
PETRESCU-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288784_a_290113]
-
variația sa în contextul particular al societății noastre, ne-a fost clar că trebuia pornit de la o teorie abstractă a calității vieții și a surselor sale de variație, a factorilorsăi determinanți. Calitatea vieții am definit-o ca pe un concept evaluativ: rezultatul evaluării condițiilor de viață, a „stării vieții” prin prisma unor criterii de valoare (sistemul de necesități și aspirații al fiecărei persoane). Pornind de la o asemenea definire a calității vieții, apar două categorii distincte de variabile cauzale abstracte: a) variabilele
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
consens ridicat. O asemenea soluție la problema incertitudinii generează însă o intoleranță structurală față de orice cunoștință care ar putea submina certitudinea subiectivă, artificial instituită. În mod special, sistemul devine opac la explorarea alternativelor, la evaluarea lor critică, cu un feedback evaluativ asupra eficienței funcționării. „Ignoranța structurală” despre care vorbea Goulder sau „iluziile necesare” analizate de Marx își au sursa, în mare măsură, aici. Societățile preindustriale se caracterizează printr-o notă marcată de conservatorism nu pentru că au atins moduri optime de organizare
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
rele nu numai în raport cu un cod de norme cotidiene, ci și în raport cu procesul istoric în care suntem angajați. Responsabilitatea istorică este, în fapt, o formă lărgită a responsabilității sociale. Practicarea istoriei este o formă de sancțiune morală. Istoria este profund evaluativă. Sunt persoane care au rămas în istorie prin contribuția lor pozitivă, chiar prin sacrificiul lor, ce nu va fi uitat de generațiile viitoare. Se acreditează ideea că istoria judecă; nu uită. Menținerea în amintirea urmașilor a faptelor bune reprezintă un
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
de bine. Evaluarea efectelor unui tratament este importantă pentru subiect și pentru transformarea sa, deoarece aceasta privește eficiența metodei și gradul său de adecvare, pertinența analizei și a ipotezelor. Ea provoacă, în mod evident, dezbateri asupra naturii și calității criteriilor evaluative. Ea se dovedește utilă în aceeași măsură și clinicianului, pentru a-i întări spiritul critic, a-i îmbogăți cunoștințele și pentru a-i amplifica competența. Astfel, acesta poate evita ceea ce îl speria pe Eysenck: „în absența unui control care l-
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
legate de natura și de numărul comportamentelor, de condițiile existențiale ale subiectului, de adeziunea sa și de reacțiile provocate. Este adesea preferabil să selectăm unele dintre ele în funcție de impactul acestora asupra subiectului și de nivelul acestuia de acceptare a modalităților evaluative. Topografia este descrisă, în general, de către subiect. Această descriere se realizează mai ușor pentru comportamentele motorii, dar este mai laborioasă uneori pentru aspectele cognitive sau manifestările emoționale, atunci când trebuie să se delimiteze conținuturile gândurilor sau să se distingă aspectele fiziologice
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
calmat, terapeutul insistă asupra importanței de „a-și trăi din plin viața” și de a „duce o viață care merită efortul de a fi trăită”. Exercițiu de meditație Sedința se termină cu un exercițiu de meditație (conștientizarea voluntară și non evaluativă a senzațiilor sale, a gândurilor și sentimentelor timp de un minut, apoi a respirației sale timp de un minut, apoi a corpului său în întregime timp de un minut). Sedința 11 Trecerea în revistă a sarcinilor Gwen a prezentat două
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
5. Particularitățile evaluării în învățământul juridic 113 6.5.1. Itemii obiectivi 113 6.5.2. Itemii semiobiectivi 114 6.5.3. Itemii subiectivi (cu răspuns deschis) 115 6.6. Erorile și fluctuațiile în notare scoase în evidență de practica evaluativă 116 6.7. Sistemul de autoevaluare în învățământul juridic 117 6.8. Rolul profesorului în procesul de evaluare 117 Bibliografie 118 Capitolul 7. Principii didactice în predarea științelor juridice și administrative 119 7.1. Principiul însușirii conștiente și active a
Didactica știintelor juridice și administrative by Oana Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2316_a_3641]
-
și constau în faptul că: - oferă un evantai larg de tipuri de obiective, aflate la dispoziția cadrului didactic; - susțin procesul de planificare și proiectare, stabilind treptele necesare de parcurs; - susțin procesul de operaționalizare a obiectivelor; - contribuie la perfecționarea activităților școlare evaluative. 3.3. Operaționalizarea obiectivelor predării științelor juridice și administrativetc " 3.3. Operaționalizarea obiectivelor predării științelor juridice și administrative" În sens general, un obiectiv operațional desemnează procesul de transpunere a unui obiectiv în termeni de operații, acțiuni și manifestări observabile. În
Didactica știintelor juridice și administrative by Oana Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2316_a_3641]
-
aplicarea valențelor normativ-descriptive ale unității dintre cunoașterea-proces și cunoașterea-produs. 4. Funcția comunicativ-socializatoare - exersarea și dezvoltarea competențelor interacționale ale studenților. 5. Funcția operațional-aplicativă - orientarea seminarului către formarea de competențe profesionale, de aplicare în practică a cunoștințelor teoretice de la curs. 6. Funcția evaluativă și de conexiune inversă - optimizează atât interacțiunile la nivel de conținut între cadrul didactic și studenți, cât și pe cele socioafective. Pornind și de la sugestiile profesorului Ioan Cerghit în Seminarul didactic universitar, criteriile care stau la baza posibilităților de clasificare
Didactica știintelor juridice și administrative by Oana Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2316_a_3641]
-
pe formarea deprinderilor, a capacităților: - de exersare colectivă; - de exersare individualizată; - problematizat; - de creație. 4. Seminarul aplicativ: - bazat pe studiul de caz; - bazat pe jocul de rol; - bazat pe rezolvarea de exerciții și probleme. 5. Seminarul de valorizare și interpretare evaluativă: - exegetic, axat pe una sau mai multe lucrări; - evaluativ, propriu-zis; - autoevaluativ. 6. Seminarul mixt. Decizia privitoare la forma optimă de structurare a unui seminar va fi luată de cadrul didactic, un rol important în economia acesteia avându-l și nivelul
Didactica știintelor juridice și administrative by Oana Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2316_a_3641]
-
exersare individualizată; - problematizat; - de creație. 4. Seminarul aplicativ: - bazat pe studiul de caz; - bazat pe jocul de rol; - bazat pe rezolvarea de exerciții și probleme. 5. Seminarul de valorizare și interpretare evaluativă: - exegetic, axat pe una sau mai multe lucrări; - evaluativ, propriu-zis; - autoevaluativ. 6. Seminarul mixt. Decizia privitoare la forma optimă de structurare a unui seminar va fi luată de cadrul didactic, un rol important în economia acesteia avându-l și nivelul intelectual-științific al grupelor de studenți. Importante nu sunt categoriile
Didactica știintelor juridice și administrative by Oana Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2316_a_3641]
-
obiect studiul sistematic al examenelor, în particular al sistemelor de notare, și comportamentul examinatorilor și al examinaților. Docimologia este tehnica examenelor. Sintetizând mai multe definiții ale evaluării, Daniel L. Stufflebeam și colaboratorii săi (1995) ne propun trei tipuri de demersuri evaluative: a) evaluare = măsurare; b) evaluare = apreciere; c) evaluare = judecare. • măsurarea este calea de a primi date cantitative care realizează corespondența între două mulțimi, cu condiția ca una dintre mulțimi (de indivizi) să aibă caracteristici net măsurabile; • aprecierea cuprinde alocarea de
Didactica știintelor juridice și administrative by Oana Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2316_a_3641]
-
cu ajutorul unor indicii, sugestii, cerințe, răspunsul așteptat este ordonat și orientat; • eseu liber (nestructurat), care valorifică gândirea/scrierea creativă, imaginativă, originalitatea, creativitatea, inventivitatea etc. (Informații suplimentare pot fi obținute și prin studierea sursei noastre primordiale, lucrarea profesorului Marin Manolescu, Activitatea evaluativă între cogniție și metacogniție, Editura MeteorPress, București, 2004.) 6.6. Erorile și fluctuațiile în notare scoase în evidență de practica evaluativătc "6.6. Erorile și fluctuațiile în notare scoase în evidență de practica evaluativă" Cele mai multe împrejurări generatoare de erori și
Didactica știintelor juridice și administrative by Oana Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2316_a_3641]
-
primordiale, lucrarea profesorului Marin Manolescu, Activitatea evaluativă între cogniție și metacogniție, Editura MeteorPress, București, 2004.) 6.6. Erorile și fluctuațiile în notare scoase în evidență de practica evaluativătc "6.6. Erorile și fluctuațiile în notare scoase în evidență de practica evaluativă" Cele mai multe împrejurări generatoare de erori și fluctuații în notare privesc activitatea profesorului. Situațiile cel mai des întâlnite sunt: a) Efectul „halo” - se produce când aprecierea unui elev la o anumită materie se face potrivit situației obținute la alte discipline. Elevii
Didactica știintelor juridice și administrative by Oana Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2316_a_3641]
-
in Teachers Colleges from Israel”, teză de doctorat, Universitatea din București, coord. prof. univ. dr. Ioan Neacșu. Iucu, Romiță, 2001, Pedagogie, Editura Universității București, București. Jinga. I., Petrescu, A., 1996, Evaluarea performanței școlare, Editura Delfin, București. Manolescu, Marin, 2004, Activitatea evaluativă între cogniție și metacogniție, Editura MeteorPress, București. Manolescu, Marin, 2005, Evaluarea educațională - un contract pedagogic, Editura Meteor, București. MEN, 1998, Reforma sistemului de evaluare și examinare, Editura Școala Românească, București. Neacșu, I., Stoica, A. (coord.), 1996, Ghid general de evaluare
Didactica știintelor juridice și administrative by Oana Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2316_a_3641]
-
în conformitate cu cerințele exprimate în obiective; - control: operații care să supravegheze sistemul și să dispună de utilizarea mai bună a resurselor în viitor; - ameliorare: încurajează încercări spontane de inovare a sistemului. Funcțiile și efectele feedbackului sunt: - funcția de diagnostic, informativă și evaluativă; - funcția de întărire imediată a rezultatelor pozitive; - funcția de identificare și depășire a unor dificultăți. Semnalele de tip verbal, cu precădere cele nonverbale prin care își face simțită prezența feedbackul, trebuie să se afle în atenția cadrelor didactice. Aspectele nonverbale
Didactica știintelor juridice și administrative by Oana Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2316_a_3641]
-
evidentă. Exemplul refuzului care acoperă și alte tipuri de strategii defensive este, în această privință, deosebit de grăitor. CAPITOLUL 4TC CAPITOLUL 4" Evaluareatc "Evaluarea" Una dintre principalele manifestări ale interesului tot mai mare acordat mecanismelor de apărare este dezvoltarea unei abordări evaluative, pentru care stau mărturie în special numeroasele instrumente concepute în acest scop. În 1991, Cramer arată că, în urma unei treceri sistematice în revistă a literaturii de specialitate, a putut nota existența a cincizeci și opt de instrumente de evaluare a
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
a testa clivajul; - enunțul „Dacă superiorul mă enervează, mă pot răzbuna comițând unele erori sau lucrând mai încet” a fost reținut pentru a pune în evidență agresiunea pasivă. Bond (1995) subliniază că numai examenul psihologic poate identifica procesele inconștiente. Abordarea evaluativă pe bază de chestionar este totuși justificată de două argumente: - în anumite momente, apărările eșuează temporar, iar subiecții pot deveni conștienți de pulsiunile lor inacceptabile, precum și de stilul lor obișnuit de apărare împotriva acestor pulsiuni; - de multe ori, persoanele din
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
prezentate în DSM-IV. O asemenea evaluare reflectă apărările sau stilurile de coping pe care subiectul le utilizează în momentul examinării, dar ține seama și de datele culese pentru perioada imediat anterioară evaluării. Informațiile furnizate în acest capitol arată importanța abordării evaluative, care presupune, în esență, o identificare fidelă și validă a mecanismelor de apărare utilizate de subiect, precum și punerea în evidență a apărărilor sale majore, adică a acelora pe care le folosește cel mai des. Lucru important, stilul defensiv observat într-
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
din forme concrete de exprimare. Aceste forme ar putea include: a) reflecții asupra anumitor faze din viața intervievatului, de genul: „A fost cea mai rea perioadă din viața mea” sau „Atunci am realizat pentru prima oară că trebuia să...”. Comentariile evaluative s-ar putea referi de asemenea, la viața intervievatului în ansamblu. Astfel, de exemplu, remarca „Viața mea a fost practic, povestea Cenușăresei” indică o narațiune care trece de la declin la triumf. Formele pot include, de asemenea: b) răspunsuri la întrebarea
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]
-
componenta structurală a narațiunii, de exemplu, răscruce, punct critic, curs al vieții, traseu, progres, a sta într-un singur loc. Analiza poveștii integrale ar putea fi pusă în evidență și de perspectiva personală a cercetătorilor, ca și de impresiile lor evaluative. Sensibilitatea cititorului, de pildă, la detalii și la gradul de emotivitate cu care este descrisă fiecare dintre etape sau discrepanțele existente între diversele descrieri ale aceleiași etape ar putea oferi de asemenea piste importante de cercetare. Această demonstrație de analiză
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]
-
se poate observa, categoriile de conținut au variat în funcție de etapele vieții naratorilor. A fost clar faptul că percepția asupra părinților în texte a fost dinamică - mai exact, a variat în funcție de diferitele etape ale vieții. Pentru că povestitorii noștri s-au exprimat evaluativ atunci când au vorbit despre părinții lor, acest lucru a făcut posibilă surprinderea variațiilor printr-o curbă în formă de U: relații bune și semnificative pe parcursul copilăriei, un declin calitativ al relației în perioada adolescenței și o reapropiere sau o percepție
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]
-
fiind capacitatea de a identifica asemănări și diferențe între diferite fenomene (atribute personale, evenimente, obiecte) pentru a percepe dimensiunile relative și obiective ale realității și pentru a nu suferi influența preconcepțiilor, a stereotipurilor și a modelelor de activitate cognitivă și evaluativă. Am ales să investighez această capacitate analizând tendința de generalizare. Generalizare înseamnă includerea unui anumit element într-o categorie. Ea necesită ignorarea temporară a complexității și a diferențelor dintre toate acele elemente de dragul includerii unuia dintre ele într-o categorie
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]