880 matches
-
tuturor formelor, astfel că Oricare și Orice poate deveni Orice și Oricare, dacă nu odată și în același timp ori într-o singură clipă, atunci în timpuri diferite și variate momente, secvențial și-n alternanță 1118. Contrastul dintre eonii istoriei evoluționiste ce cuprind miliarde de ani și existența omului inteligent apărut acum câteva sute de mii de ani ar fi punctul de la care prelegerea noastră și-ar găsi un nou început. Dacă nimeni nu știe când, cu exactitate, a apărut capacitatea
by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
a încânta și-a gâdila, pielea seduce, înspăimântă și doare, mușchii pentru a relaxa gura și ceea ce ea poate gândi; doar urechile par în pierdere, într-adevăr, dar printr-un truc și ele se pot mișca. Mărturisesc acum o apreciere evoluționistă: ce alte specii au mai ridicat capul atât de sus cum a făcut-o Omul? Tot ceeea ce este el se datorează planului care oferă cerurilor capul. Și totuși, cum și Goethe spunea: Ce e cel mai greu în lume
by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
realismul accentuează prea mult realitatea externă. Mulți, printre care și Henry James (The Portrait of a Lady, 1881), au abordat realismul psihologic care analizează îndeaproape „mecanismele minții”. Naturalismul este o ramură a realismului. Scriitorii naturaliști au fost influențați de către teoria evoluționistă a lui Charles Darwin. Aceștia credeau că ereditatea și mediul decid caracterul unei persoane. Naturalismul radicalizează principiile estetice ale realismului în direcția reprezentării aspectelor dure, brutale ale realității. Observațiile lor în materie de psihologie erau totuși rudimentare. Naturaliștii au adoptat
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
mâinilor alte funcții decât picioarelor..."86. Într-o explicație destul de simplistă autorul crede că prin folosința mâinilor și la altceva decât la mers s-ar fi făcut un pas decisiv de la maimuță la om. Sigur, în pozele inspirate din teoria evoluționistă a lui Darwin, lucrurile chiar așa par a se fi întâmplat, numai că modificările de ordin exterior au la bază modificări profunde la nivelul creierului. Se instalează apoi dominația asupra naturii. "Dominația asupra naturii care a început odată cu dezvoltarea mâinii
[Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
neașteptate a cărei cauză, formulată prin întrebările "cum?" și "de ce?", va rămâne o enigmă nedezlegată"111. Formularea este lipsită de ambiguități, totul fiind plasat în zona unei enigme de nedezlegat. Avem de-a face clar cu o contrazicere a teoriei evoluționiste enunțate de Charles Darwin, dar și cu evitarea unei explicații de tip religios, creaționist. Același autor folosește sintagma "ființă trezită"112 în încercarea de a explica mecanismele prin care omul devine conștient 113 și creează cultura și civilizația căreia Spengler
[Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
130. În prefața la "Originea Speciilor"131, Ștefan Vlăduțescu amintește de trei teorii care ar sta la baza dezbaterii despre originea vieții pe pământ. Este vorba despre teoria creaționistă (care are la baza sa ipoteza existenței unui creator unic), teoria evoluționistă (care are ca punct de plecare ideea că viața este rezultatul unor evoluții naturale, mai mult sau mai puțin spectaculoase) și teoria paleoastronautică (teza conform căreia viața pe pământ ar fi rezultatul colonizării planetei de niște ființe extraterestre). Numai că
[Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
o regresiune, de unde urmează că omul ultimei epoci a ciclului (kali yuga) este o ființă "involuată" față de omul epocilor anterioare". Anton Dumitriu, Culturi eleate și culturi heracleitice, Editura Cartea Românească, București, 1987, p. 102. 847 Este vorba despre un model evoluționist, ireversibil, continuu. Vezi și Dominique Lecourt-co., Dicționar de istoria și filosofia științelor, Editura Polirom, Iași, 2005, p. 54. 848 Karl Popper, Societatea deschisă și dușmanii ei, Editura Humanitas, București, 2005, vol. I și II. 849 Karl Popper, op. cit., vol. I
[Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
modalităților teoretice tradiționale care, obiectivând-o, o reificau și îi împiedicau în principiu înțelegerea genuină. Un semnificativ rezultat relativist și nihilist al filozofiei vieții a apărut în ultima etapă de gândire a lui Georg Simmel. După aderarea inițială la pozitivismul evoluționist, Simmel s-a apropiat pe rând de neocriticism și filozofia valorilor, ajungând prin intermediul studierii lui Bergson și Nietzsche la o filozofie a vieții pesimistă, cu tentă mistică, a cărei expresie este mai ales opera Intuiția vieții. Patru capitole metafizice (Lebensanschauung
by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
nu maximizarea ei la un moment dat. Abordările cognitive consideră societatea în același timp un loc de decizie și de pregătire profesională și ca un sistem de competențe. Putem distinge de manieră schematică trei abordări principale: curentul comportamental, teoria economică evoluționistă, abordarea strategică fondată pe resursele și competențele fundamentale. Abordarea comportamentală prezintă societatea de manieră realistă ca o coaliție politică de indivizi sau grupe de interese diverse în situație de cooperare sau conflict, dar în același timp ca un loc de
PERFORMANŢA GRUPURILOR.Modele de analiză by Ioana VIAŞU () [Corola-publishinghouse/Science/201_a_434]
-
interese diverse în situație de cooperare sau conflict, dar în același timp ca un loc de îmbunătățire a cadrului organizațional. <footnote J.G. March, H.A. Simon, 1969, Organizations, Wiley, 1958; Les organisations, Editura Dunod, 2e edition, New York. footnote> În curentul economic evoluționist, societatea este definită ca un ansamblu dinamic de competențe<footnote R.R. Nelson, S.G. Winter, 1982, An Evolutionary Theory of Economics Change, University Press, Harvard. footnote>, adică cunoștințe obținute prin pregătire colectivă și acumulate în viața de zi cu zi a
PERFORMANŢA GRUPURILOR.Modele de analiză by Ioana VIAŞU () [Corola-publishinghouse/Science/201_a_434]
-
sau continue, ceea ce permite alegerea celor mai bune decizii viitoare cu ajutorul cărora sistemele respective vor fi orientate, conduse și reglate. Evident că cu multe dintre domeniile cu care cibernetica a dezvoltat, în timp, legături reciproce, cum ar fi A-life, știința evoluționistă, știința cognitivă, inteligența artificială, teoria haosului etc. se realizează transferuri de metode de studiu, astfel încât obiectul de studiu comun, sistemul adaptiv complex, să poată fi studiat din multiple perspective. 2.1. O necesară redefinire a ciberneticii actuale În noul context
Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]
-
prea complicate pentru a putea fi reglementate. Una dintre cele mai importante contribuții la dezvoltarea teoriei sistemelor adaptive complexe o are Murray Gell-Mann (Complex Adaptive Systems - în Complexity de Cowens, Pines and Meltzer (editori), 1995). M. Gell-Mann are o concepție evoluționistă asupra sistemului adaptiv complex care parcurge, în opinia sa, un ciclu a cărui cunoaștere este necesară atunci când studiem un CAS, indiferent de natura sa fizică. „Când punem întrebări generale despre proprietățile CAS, spre deosebire de științele specifice cum sunt știința calculatoarelor, imunologie
Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]
-
circulară a organismelor vii poate fi privită ca un „remediu” pentru accentul pus pe „deschidere” în teoria sistemelor deschise. H. Maturana și F. Varela sunt considerați întemeietorii teoriei autopiesisului, uneori aceasta fiind denumită și cibernetica de ordinul doi. 4) Biologia evoluționistă: Teoria biologică a evoluției dezvoltată inițial de Charles Darwin încă acum 200 de ani, care studiază evoluția speciilor (apariția și dispariția acestora) prin mecanismele mutației aleatoare și al selecției naturale. Ea a constituit baza pentru înțelegerea actuală din teoria sistemelor
Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]
-
cele mai uimitoare proprietăți a sistemelor adaptive complexe, fie că este vorba despre sisteme umane, ecosisteme sau organizații. Kauffman într-o carte a sa (,Origins of Order: Self Organization and Selection, 1993) arată că selecția nu este, așa cum afirmă concepția evoluționistă Darwiniană, singura forță care determină adaptarea. Există și o a doua forță care produce spontan ordine, și anume autoorganizarea, aceasta fiind, alături de selecția naturală, absolut necesară pentru evoluție. Proprietățile emergente, calitățile noi, paternele structurale apar în CAS din interacțiunea elementelor
Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]
-
uman reprezintă o proprietate emergentă și de aici sunt posibile conștiința, gândirea și creația. Relațiile reciproce dintre microevenimente și macrostructuri sunt bidirecționale și se creează astfel o influență reciprocă atunci când feedbackul funcționează „Una dintre cele mai importante probleme ale teoriei evoluționiste este feedbackul eventual dintre structurile macroscopice și evenimentele microscopice: structurile macroscopice emerg din evenimentele microscopice, dar, la rândul lor, vor conduce la o modificare a mecanismelor microscopie.” (Prigogine și Stengers, 1989). Apare deci un proces coevolutiv în care entitățile microscopice
Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]
-
în luarea deciziilor, modalitățile prin care oamenii negociază alegerile dificile etc. Autorul speră să stimuleze apariția unor idei noi pentru cercetarea JDM și pentru aplicațiile la locul de muncă (Highhouse, 2001, p. 315). • Interpretarea deciziei dintr-o perspectivă cognitivă și evoluționistă Abordarea cognitivă a deciziei se datorează în mare parte lucrărilor publicate de Kahneman și Tversky (1979, 1982), care au contabilizat o serie de strategii euristice decizionale (strategia ajustării ancorei, strategia reprezentativității, strategia disponibilității), precum și efectele pe care le produc asupra
[Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
atunci cînd evoluția contextului contravine vechii sale expresii. Judecătorul nu inventează deci regula, dar se mulțumește să descopere expresia sa optimă. Acestea sunt regulile de justă conduită, reguli emergente. Regulile abstracte, traversînd expresia lor concretă, sunt selecționate cu ajutorul unui mecanism evoluționist: cînd un grup le utilizează cu succes, ceilalți indivizi au interesul de a imita. Ordinea spontană conține deci, în același timp, o parte de imprevizibil, dar și o anumită formă de conservatism. Cum a remarcat Hayek, tradiția nu este modificată
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
al mișcării antievoluționiste, care a renunțat la masca desuetă a creaționismului biblic și a adoptat ideile mai flexibile și mai subtile ale așa-zisului „creaționism științific”. Adepții acestuia invocă mai puțin textele biblice și mai mult presupusele slăbiciuni ale teoriei evoluționiste, predarea creaționismului fiind solicitată în numele libertății de opinie și al accesului liber la informație. Una dintre noile tactici ale antievoluționiștilor este solicitarea unei tratări egale a celor două concepții în orele de biologie, soluție pe care mulți americani o acceptă
[Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
ale dezbaterii publice și legislative: regional, statal sau național. 4.3. Teoria politicilor simbolice - un model de analiză a dezbaterilor privind curriculumultc "4.3. Teoria politicilor simbolice - un model de analiză a dezbaterilor privind curriculumul" Polemica cronică dintre adepții teoriei evoluționiste și oponenții ei de orientare religioasă reflectă una dintre marile fracturi culturale și sociale americane. Dacă eterogenitatea societății americane din punct de vedere rasial sau al statusului socioeconomic este evidentă, polarizarea între conservatori și liberali este o realitate mai puțin
[Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
și democrați -, iar resursele sunt mobilizate prin apelul la teme cu miză emoțională, precum cele referitoare la legalitatea avorturilor sau la oportunitatea predării evoluționismului în școală. Pentru reprezentanții teoriei politicilor simbolice, instituții precum Biserica sau organizațiile de promovare a teoriei evoluționiste nu sunt nimic mai mult decât pârghii pentru mobilizarea unor categorii de indivizi care se identifică prin adeziunea la norme similare, în interesul validării acestor universuri simbolice, dar și al realizării unor coaliții politice puternice (Fried, 1988). Baza de masă
[Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
sociologie a sociologiei religiei, în anii '60-'70, textele care se referă la secularizare au dobândit un statut paradigmatic, în sensul kuhnian al termenului (ansamblu de exemple împărtășite de o comunitate științifică în exercițiul științei normale). În afară de Parsons în perioada evoluționistă, autorii care au propus această paradigmă sunt primii sociologi ai religiilor universitari emancipați de sub tutelele ecleziastice: B. Wilson, P. Berger, T. Luckmann, D. Martin, R. Fenn, K. Dobbelaere, precum și doi discipoli ai lui Parsons: Bellah și Luhmann. Elementele principale ale
by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
firmelor. Diferența dintre abordarea echilibrului în economia clasică și în noua economie este prezentată foarte sugestiv de Ilya Prigogine, care spune că economia clasică pune accent pe stabilitate și echilibru; se observă astăzi existența instabilității, a fluctuațiilor și a tendințelor evoluționiste care se manifestă practic la toate niveluri și, ca atare, suntem în fața unui univers mult mai complex și mai structurat decât s-ar fi putut imagina vreodată. Noua economie este cunoscută uneori și sub denumirea „școala economică de la Santa Fe
Macroeconomia tranziției postsocialiste by Cristian Florin CIURLĂU () [Corola-publishinghouse/Science/196_a_212]
-
iar publicistica lui a fost redusă la latura ideologică, S. cercetează discursul public eminescian printr-o situare la polul opus: face abstracție de conținutul textelor ziaristului și de contextul istoric și își limitează investigația la nivel literar. Totodată ocolește perspectiva evoluționistă, pentru a dezvolta comparații interesante cu Antim Ivireanul, Titu Maiorescu, Cezar Bolliac, Nicolae Bălcescu, Ion Heliade-Rădulescu, Vasile Pârvan, N. Iorga, Tudor Arghezi, stabilind un model polemic eminescian înrudit cu cel maiorescian, prin armătura logică și erudită. Volumul Apărarea și ilustrarea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289831_a_291160]
-
Nu există „înainte“ și „după“. Toate registrele sunt simultane. Doar capacitatea noastră este redusă la a percepe și a se situa „local“, la nivelul unei trepte sau, cel mult, prin trecere, între două trepte din ierarhie. Astfel, orice abordare istorică, evoluționistă sau „degenerativă“, pornește de la un mod de înțelegere care are în vedere o viziune secvențială și deci limitată cu privire la spațiu și timp. O asemenea viziune va pune accent mai de grabă pe materializările treptelor, pe aspectul exterior al situării, pe
Despre ierarhiile divine: fascinaţia Unului şi lumile din noi – temeiuri pentru pacea religiilor by Madeea Axinciuc () [Corola-publishinghouse/Science/1359_a_2887]
-
este mai prejos decât dezvoltarea unui domeniu sau a unei specializări pentru care este supra solicitată una dintre dimensiunile noastre ca oameni, prin renunțarea la celelalte și reducerea lor forțată la tăcere? Nu propun prin lucrarea de față nici o viziune evoluționistă și cu atât mai puțin revoluționară. Propun însă o luare de atitudine, a noastră, ca oameni, pentru noi, prin asu marea unei viziuni critice, realiste, pornind de la ceea ce știm deja sau ar trebui să știm în lumina rezultatelor științei care
Despre ierarhiile divine: fascinaţia Unului şi lumile din noi – temeiuri pentru pacea religiilor by Madeea Axinciuc () [Corola-publishinghouse/Science/1359_a_2887]