1,048 matches
-
von Hammerstein au reușit să obțină acte cu ajutorul cărora au ajutat numeroși evrei să evadeze din Germania. Elisabeth von Thadden, directoarea unei școli private de fete, nu a fost de acord cu edictele naziste, și a continuat să înscrie tinere evreice la școala pe care o conducea până în mai 1941, când școala a fost naționalizată și ea a fost concediată. În 1944, Elisabeth von Thadden a fost executată ca urmare a implicării sale în „Cercul Solf”, (un grup de intelectuali antinaziști
Rezistența germană () [Corola-website/Science/310531_a_311860]
-
și austriece, pe motiv că ar avea caracter dizident. În 1939, întreaga operă a lui Musil va avea aceeași soartă. Motivele pentru care nu este agreat de naziști sunt mai ales: 1) că este pacifist; 2) este căsătorit cu o evreică, deci « jüdisch versippt »; 3) estetica sa literară îl califică drept un "autor dușman al Germaniei". I se oferă un plasament în Villa Tourlaque din apropierea orașului Cannes (Franța), precum și o susținere financiară din partea Comitetului Internațional pentru plasamentul intelectualilor refugiați din Geneva
Robert Musil () [Corola-website/Science/309812_a_311141]
-
s-a pensionat, a fost o participantă activă la întrunirile organizațiilor evreiești care se ocupă cu strângerea de donații pentru Israel - Apelul Evreiesc Unificat și Israel Bonds. În anul 1974 Ruth Aliav a fost aleasă Femeia Anului de către Consiliul Femeilor Evreice din S.U.A. cu prilejul editării cărții ei de amintiri, „The Last Escape”, în care a descris eforturile făcute în anii 1938-1941 în cadrul „Mossad LeAliya Bet”, pentru a salva câteva mii dintre evreii prigoniți și aflați în mare primejdie din Europa
Ruth Klüger-Aliav () [Corola-website/Science/326400_a_327729]
-
violență și jaf contra evreilor, cu săbii, pumnale, ciomege.Soldații britanici au intervenit abia în a treia zi a tulburărilor. Au fost uciși cinci locuitori evrei și patru arabi, iar 211 evrei și 21 arabi au fost răniți, două femei evreice au fost violate. Procesiunea a ieșit apoi din Orașul Vechi prin Poarta Leilor și s-a urcat pe Muntele Măslinilor. Autoritățile britanice conduse de generalul Louis Jean Bols, guvernatorul militar al Ierusalimului, au arestat un număr de arabi, dar și
Sărbătoarea lui Nabi Musa () [Corola-website/Science/335167_a_336496]
-
o militantă pentru apărarea drepturilor omului în URSS, văduva Laureatului Premiului Nobel pentru Pace Andrei Saharov (1975). s-a născut la 15 februarie 1923, în localitatea Mary/Merv, pe atunci în Uniunea Sovietică, azi în Turkmenistan. Fiică a activistei comuniste evreice Ruth Grigorievna Bonner și a lui Gheorghi Alihanov (născut Gevork Alihanian, armean), care se refugiase de genocidul armean, în 1915, a purtat, inițial, numele de "Lusik Alihanova". Gheorghi Alihanov/Gevork Alihanian era un proeminent comunist armean, secretar al Cominternului. Tatăl
Elena Bonner () [Corola-website/Science/316663_a_317992]
-
dintre ei, i-ați făcut sclavi pe o alta; Alah v-a făcut moștenitorii pamânturilor lor, al locuințelor și bunurilor lor, chiar dacă pașii voștrii n-au călcat niciodată acest pământ." Mahomed își va lua cu această ocazie o concubină dintre evreicele înrobite. Mahomed va pleca apoi (în 629) spre Kaibar, unde se refugiaseră evreii tribului Banu Nadir, după expulzarea și jefuirea acestora la Medina, pentru a-i mai jefui o dată de bunuri (evreii aveau din nou livezi de palmieri), cu această
Mahomed () [Corola-website/Science/307840_a_309169]
-
629) spre Kaibar, unde se refugiaseră evreii tribului Banu Nadir, după expulzarea și jefuirea acestora la Medina, pentru a-i mai jefui o dată de bunuri (evreii aveau din nou livezi de palmieri), cu această ocazie însușindu-si încă o concubină evreică, pe frumoasa Safia, de numai 18 ani (el avea pe atunci 59 de ani). Mahomed va sfârși prin a-și domina adversarii mecani, cucerind finalmente orașul idolatrilor. Inamicii săi cei mai aprigi se vor converti pentru a-și scăpa pielea
Mahomed () [Corola-website/Science/307840_a_309169]
-
Ceti, dealul Olăriște. Vecinătățile localității: Mierța, Benea, Răstolțul Mare, Răstolțul Deșert (Pusta), Sântămărie, Sânmihaiul Almașului, Chendremal, Zimbor. În anii 50 satul număra aproximativ 390-400 locuitori, români greco-catolici majoritatea, două-trei familii de țigani, cu cca 10 suflete, un polonez și două evreice. În anul 2006 au fost circa 80 români ortodocși și cca 70 de țigani ortodocși și sectanți. În urma colectivizării populația tânără s-a strămutat la oraș. Azi mai sunt două-trei familii tinere de români și câteva de țigani. În vremurile
Bercea, Sălaj () [Corola-website/Science/301774_a_303103]
-
ca totul să se subînțeleagă. Finețea stă în sugestie. Din această petulanță bine temperată, ținută în frîu, rezultă o capodoperă adevărată, istoria lui Moș Nichifor Coțcariul, harabagiu prin profesie și viclean prin natură. Personajul trebuie so conducă pe o tînără evreică proaspăt căsătorită de la socri la soțul ei, care o așteaptă cu dragoste și nerăbdare. Drumul trecînd printr- o pădure, Moș Nichifor se potrivește să facă noaptea escală între copaci. Și atunci se petrec lucruri nepovestite... Tușele sînt ingenioase, împletite pe
Moș Ion Creangă Coțcariul by Mihai Vornicu () [Corola-journal/Journalistic/2815_a_4140]
-
actele pentru constatarea împrumuturilor trebuie să fie făcute dinaintea judecătoriei sub pedeapsă de nulitate; asemenea vor fi nule și pretențiile lor pentru băuturi vândute (cf. paragraful 25). Atât evreii naturalizați cât si cei nenaturalizați nu se pot căsători cu o evreică străină decât dacă aceasta va avea o avere de 500 taleri (cf. paragrafele 15 și 26); asemenea ei nu sânt obligați de a servi în armată (cf. paragraful 14), trebuind însă pentru această scutire să plătească impozite deosebite. Toți evreii
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
-i păcat, dom’le, Îmi pare rău de copilul ăsta. Uite, eu peste o săptămână plec În permisie În Germania și vreau s-o Înfiez, să mi-o dați mie; ea vorbește nemțește, așa Încât nimeni n-o să știe că este evreică - am să spun c-am găsit-o la o familie germană, nu știu ce”. Îți dai seama, ce să faci În această situație? Cine știe unde duce copilul? Cine știe ce face cu ea? Până la urmă părinții au zis: „Ce-o să fie cu toată familia o să
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
știa deloc românește, iar tata a fost ofițer austriac și tot greu a Învățat, a trebuit să-și Întrerupă studiile de medicină) am absolvit cu note mari clasa a IV-a, dar fără a primi vreodată un premiu, pentru că eram evreică. La examenul de admitere am fost foarte lăudată și, deși toată comisia era plină de profesori legionari, am primit 9, 66. Dar o Învățătoare, bineînțeles că În cămașă verde, mi-a spus: „Ai răspuns foarte bine. Păcat că ești jidancă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
multe amănunte: el a fost În miezul evenimentelor, s-a dus la autorități, a vorbit..., unchii la fel... Dar În timpul comunismului se vorbea despre această perioadă sau nu prea? Da. Se mai vorbea la Cluj. La Câmpulung - puțin. Eram câteva evreice care fuseserăm În lagăre, s-a știut. Profesorii s-au purtat bine, s-au temut... Nu vreau să spun că toți erau foarte buni, dar nu mi s-a spus niciodată ce mi s-a Întâmplat la 11 ani, că
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
și am plecat repede spre casă, avându-l pe acest ofițer pe urmele mele. De atunci, de câte ori ieșeam, mă pomeneam cu această prezență nedorită. La Moghilev era deportat din Cernăuți un evreu spurcat, mârșav și josnic care furniza ofițerilor fete evreice, un nemernic pe nume Kaplan. Ofițerul care mă urmărea a apelat probabil la serviciile lui Kaplan. Într-o seară, acest neom a venit la noi și i-a spus tatălui meu că un ofițer român așteaptă afară, dorind să vorbească
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
1942 până În 1944. În 1941 eram Împreună cu mama la Cernăuți. Acolo a Început prigoana Împotriva evreilor. Am fost nevoiți să purtăm steaua galbenă și aveam numai În anumite ore dreptul la circulație. Fiind copil, nu se cunoștea ușor că sunt evreică, mama mă mai trimitea să cumpăr pâine. O dată, totuși, am fost identificată și era să fim Împușcate de un jandarm român, căruia până la urmă i s-a făcut milă de mine. Astfel, printr-o minune, am scăpat cu viață. Ulterior
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
o casă care era cât de cât... și atunci aveam În magazin marfă de foarte mulți bani. Am dat cheile unui vecin - era un neamț, cu toate că nemții plecaseră În ’40, dar au mai rămas câțiva. Ăsta era căsătorit c-o evreică, de asta n-a plecat. Îl chema Storm. Vă dați seama, asta mi-a rămas În minte. I-am dat cheile de la magazinul cu foarte multă marfă. Am Împărțit restul lucrurilor la vecini, cu gândul că ne vor da ceva
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
a fost situația... — Școala ați făcut-o la Rădăuți? — Clasa Întâi am făcut-o la Rădăuți, iar la Începutul clasei a doua am fost dați afară pe considerentul că eram evrei... În clasa În care Învățam eram cam 10 fete evreice - a intrat Învățătoarea și a spus că de astăzi fetele evreice vor părăsi clasa și că vor urma studiile la o altă școală. Și, Într-adevăr, după un timp s-a Înființat școala evreiască, Într-un fost azil de bătrâni
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
am făcut-o la Rădăuți, iar la Începutul clasei a doua am fost dați afară pe considerentul că eram evrei... În clasa În care Învățam eram cam 10 fete evreice - a intrat Învățătoarea și a spus că de astăzi fetele evreice vor părăsi clasa și că vor urma studiile la o altă școală. Și, Într-adevăr, după un timp s-a Înființat școala evreiască, Într-un fost azil de bătrâni, cu tot cu profesori și Învățători evrei... — Se preda În limba română? — Da
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
fi lichidat, fără discuție... Dar tata constatase că dacă nu coborâm În sat nu mai ajungem la următorul popas... Și cu mare spaimă și cu grijă am făcut acești kilometri și am ajuns la doamna aceasta, Treitman Îi spunea, o evreică localnică. Când ne-a văzut că eram vreo 15-16 oameni, ne-a zis: „Ce, vă bateți joc de mine? Eu am două fete și am doar două camere - pot să vă dau o cameră vouă și În una stau eu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
În Israel, când s-a putut, au existat perioade mari când nu ne puteam vedea, dar acum iar putem merge ușor și ne aflăm În relații mai mult decât bune cu sora mea. Fiica mea, care este jumătate româncă, jumătate evreică, apreciază și consideră că fiecare popor are calitățile sale și este atașată de ambele popoare - adică, vreau să vă spun că ea, de exemplu, la ora aceasta nu este În România, este doctoriță În Statele Unite; dar apreciază, vine În țară
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
strigau, te persecutau, se Întâmpla... Mai ales cele din Slovacia erau mai răutăcioase. Susana Diamantstein: Da’ spune de ce... Foarte multe din Slovacia au fost luate curve pentru soldați. Pe front le duceau... Tușa Etelka: Le prostitua. Și erau tot dintre evreice... Sigur, sigur. Erau de mai mulți ani. Noi am stat un an și abia am putut supraviețui. Groaznic... Dar Închipuiți-vă cum era pentru ele, care a trebuit să stea mai mult timp, să Îndure tot felul... Unele chiar au
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
de-a mea eram În tabără, În baracă, și a apărut el, un bărbat foarte bine. Când ne-a văzut... Dar să vă explic: acest lagăr era Înființat Încă mai Înainte, din ’43, și au fost duse acolo fete poloneze, evreice, firește, dar ele Într-adevăr au venit să lucreze. Ele n-au fost În Auschwitz, ci din ’43 au stat acolo, În lagăr. Erau fete tinere... De exemplu, erau fete care fuseseră aduse În lagăr la vârsta de 13 ani
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
nevasta unui avocat cu care nu mai erau Împreună, dar el a aranjat... Ea era de fapt rusoaică și a spus că În s-a născut tren - Într-adevăr acolo se născse, În primul război - și că nici nu e evreică, nu știu ce... În fine, a putut aranja asta -el a aranjat, că era cu copilul și era și copilul lui. A fost teribil să stai acolo, În picioare, nu eram obișnuiți să stăm Într-un loc ceasuri Întregi, dar am stat
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
uitat. I-am spus: „Cum adică de ce, dar ceilalți de ce sunt?” - „A, ei sunt evrei” - „Și dumneata ce crezi, eu de ce sunt?” - „Ești o comunistă blestemată” - „Domnule, niciodată...” - „Nu-mi spune mie. Pentru că altfel nu te-ai fi aflat aici. Evreică nu ești, așa ceva să nu-mi spui, că ai o față de ariană - nu ești evreică”. Și, muncind, pe soră-mea foarte mult au persecutat-o... Dacă aflau de părinți cu copii Îi chinuiau fără precedent: le punea pe fiice s-
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
Și dumneata ce crezi, eu de ce sunt?” - „Ești o comunistă blestemată” - „Domnule, niciodată...” - „Nu-mi spune mie. Pentru că altfel nu te-ai fi aflat aici. Evreică nu ești, așa ceva să nu-mi spui, că ai o față de ariană - nu ești evreică”. Și, muncind, pe soră-mea foarte mult au persecutat-o... Dacă aflau de părinți cu copii Îi chinuiau fără precedent: le punea pe fiice s-o bată pe mamă, mama pe fiică... Ați văzut așa cazuri? Foarte multe, foarte multe
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]