13,980 matches
-
asociații din domeniu. Proiectul are ca scop culegerea de date privind rata abandonului copiilor în țara noastră, motivele care determină acest fenomen, precum și găsirea unor soluții care să reducă numărul minorilor părăsiți. Pentru realizarea unei baze de date cât mai exacte au fost solicitate informații și la nivel județean, astfel, în cursul acestei săptămâni la Direcția pentru Protecția Drepturilor Copilului Timiș (activ implicată în proiect) specialiștii au completat o serie de chestionare privind situația abandonului în Timiș, rezultatele studiului național urmând
Agenda2004-36-04-general2 () [Corola-journal/Journalistic/282840_a_284169]
-
mari dimensiuni care aspiră corpurile cosmice străine ce tranzitează orbitele lor, ferind Pământul de coliziuni periculoase. Putem chiar da credit astrologilor care susțin că alinierea planetelor este prevestitoare de nenorociri. În această situație de aliniere mai mult sau mai puțin exactă, aproximativ 80% din suprafața orbitală a sistemului solar este liberă, fiind total lipsită de apărare, corpurile cosmice străine având cale liberă spre Marte, Pământ, Venus, Mercur sau Soare. Acest fenomen, care se produce doar o dată la câteva sute de ani
Agenda2004-38-04-c () [Corola-journal/Journalistic/282884_a_284213]
-
lui Ovett care pe această distanță era cel mai rapid sportiv din lume. Etiopianul Miruts Yifter a luat aurul la 5 000 și 10 000 m, câștigând clar ambele probe, deși concura alături de atleți mult mai tineri decât el. Vârsta exactă a lui Yifter n-o cunoștea nimeni, dar experții apreciau că ea era cam de 35 de ani. Outsiderii cuceresc aurul la hochei Ca și la precedenta ediție, la cea din 1976, sportivele din R.D.G. au dominat probele de natație
Agenda2004-32-04-atena () [Corola-journal/Journalistic/282728_a_284057]
-
investitori străini stabiliți în Banat sau studenți la germanistică. Urăm colegilor noștri din redacția „Banater Zeitung“ „La mulți ani! Sondaj Conform unui sondaj dat publicității, România se situează pe locul cinci în lume în ceea ce privește calitatea învățământului matematic și al științelor exacte, după Singapore, Belgia, Franța și Finlanda. Iar cum numărul companiilor care activează pe piața IT a crescut foarte mult, există potențial pentru ca talentul și pregătirea studenților să fie utilizate. ( L. R.) Școala viitorului Comisia Europeană a lansat, cu prilejul Săptămânii
Agenda2004-46-04-stiri () [Corola-journal/Journalistic/283058_a_284387]
-
parcurgînd cartea ai revelația unei rafinate opere de arhitectură. De la un text la altul se creează impresia că te afli în biblioteca mistrioasă a unei vechi abații, împărțită în săli de lectură organizate tematic, purtînd fiecare denumirea categoriei conform unei exacte clasificări a textelor: I. Cartea proverbelor, ÎI. Cartea cu Sofrosine, III. Cartea mirajelor, IV. Cartea Teutoniei, V. Cartea istoriilor, VI. Cantonierul Moftangiului cinic. Octavian Soviany e un mare stilist. Tehnică și rafinamentul limbajului trimit cu gîndul la Dimov sau Brumaru
Cînd Filimon, cînd Filaret by Nora Iuga () [Corola-journal/Journalistic/17694_a_19019]
-
că la lectură acestei tulburătoare (pentru noi toti) cărți, trimiterile la situația României din acea epoca a deceniilor dictaturii vin mereu în minte. Această carte a lui Czeslaw Milosz ne interesează acut, ea fiind, de fapt, o radiografie impresionant de exactă, a unei triste epoci pe care am trăit-o cu acuitate. Czeslaw Milosz,Gîndirea captivă. Traducere din polona de Constantin Geambasu. Postfața de Wladzmiertz Bolecki. Editură Humanitas, 1999.
TULBURăTORUL TABLOU AL UNEI EPOCI by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17696_a_19021]
-
cu științificul și cu religiosul. Oameni că Michel Serres, Katherine Hayles, Frederik Turner, William Paulson și mulți alții argumentează că cel mai bun context pentru hermeneutica literară nu îl constituie științele sociale, ci informatică și concluziile de vîrf ale științelor exacte. Separat de ei, gînditori iudeo-crestini precum Hans Urs von Balthazar, Henri de Lubac, Jean-Luc Marion, Emmanuel Levinas și mulți alții arată că religia nu poate funcționa fără cultură, iar cultură nu poate funcționa fără religie. Ei bine, eu tocmai aici
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17721_a_19046]
-
nuanțata constituie merite majore ale autorului care nu simte nevoia să-și joace temperamentul ca sa-si probeze autoritatea. Nu întîmplător, el excelează nu numai in subtile analize de text, în observații de detaliu revelatoare, ci și în caracterizări globale, epocale, exacte tocmai prin convocarea, daca nu a tuturor aspectelor, în orice caz a celor esențiale, prin capacitatea de a construi pe mai multe planuri care absorb, fiecare în felul lor, devenirea istorică. Iată o singură frază: "Tot secolul al XIX-lea
Schimbarea de canon by Mircea Martin () [Corola-journal/Journalistic/17716_a_19041]
-
și criticii optzeciști doresc să se despartă simultan de totalitarismul comunist și de modernism. Eu împărtășesc reacția în sine, mi se pare în firea lucrurilor, dar cred că despărțirea poate avea loc în termeni cu adevarat radicali, adică mult mai exacți. În sfîrșit, convins fiind, la rîndul meu, de caracterul retardant al modernismului postbelic, sînt impresionat de caracterizarea pe care o face Mircea Cărtărescu: "o duplicare, o clonă a celui interbelic, un fenomen de taratologie culturală"! Formule percutante, fără îndoială, dar
Schimbarea de canon by Mircea Martin () [Corola-journal/Journalistic/17716_a_19041]
-
au alcătuit până la urmă un volum. Cam asta ar fi explicatia-capcană pe care Livius Ciocârlie încearcă să o plaseze discret - însă un ochi atent nu poate să nu observe arhitectură complexă a cărții. Dezordinea Caietelor este abolita de o compartimentare exactă în noua capitole, fiecare tratând câte o "tema" (jurnalul, stilul, românii etc.). Divagația este jucată după niște reguli stricte. Citat din Cioran plus un comentariu scurt (de cele mai multe ori) al autorului - cam așa arată fiecare pagină. Numărul fragmentului din care
Cărti si caiete by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/17744_a_19069]
-
rezultatul orgoliului cultural moldovenesc, în vreme ce Transilvania își transpune și în căile ferate tradițiile polemice latinizante ale școlii Ardelene, iar Muntenia preferă neutralitatea unor denumiri geografice. Toate aceste observații și generalizări rămîn însă simple speculații, atîta vreme cît ne lipsesc datele exacte asupra atribuirii de nume. Așa cum se întîmplă cu numele care mi se pare de departe cel mai spectaculos: Esperanto (București - Sibiu - Vîntu de Jos). S-ar părea că e vorba în acest caz chiar de un interes al Căilor Ferate
Trenuri by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17766_a_19091]
-
povestea de Comenius, care prin 1670, se plîngea de limitele limbajului verbal. "Ca să descrii un elefant unor oameni care n-au văzut în viața lor un elefant, trebuie să folosești o cantitate incredibilă de cuvinte, care, oricum, nu vor fi exacte. Mare, gri, cu trompa, nu sînt decît indicații vagi. Atît de vagi încît fiecare o să-și facă o idee diferită despre ce înseamnă un elefant, idee care n-o să aibă prea mult de-a face cu elefantul real. Pe cînd
Socanta Isabella Rossellini by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/17788_a_19113]
-
acțiune, de o complexitate inimaginabila și care cere un efort și o rigoare organizatorică ieșite din comun, implică un număr impresionant de oameni, tehnica, materiale și logistică, Directorul este cel care îi dă identitate, îi stabilește coordonatele și asigură transpunerea exactă a proiectului. În conscecintă, cel care a conceput acesta expoziție și care, pînă la urmă, își poate revendică în mod legitim performanțele ei (sau asumă eșecurile) este Harold Szeeman. Fără a i se stabili o tematica anume, cea de-a
Bienala de la Venetia (I) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17804_a_19129]
-
a 40.000 de evrei la Odesa în 1941, și a altor cîteva zeci de mii în Basarabia, Bucovina și Transnistria, însă, totodată, a permis supraviețuirea evreilor din Muntenia, Moldova și Transilvania, amînînd deportările". Nu intru în discuția privind cifrele exacte. Se știe, alte surse vorbesc de un număr de cinci ori mai mare de deportări. Același domn Reichmann susținea alt punct de vedere, culmea, tot în Le Monde, din 20 iulie 1986, negînd pur și simplu deportările și exterminările. Citez
Precizări necesare by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17205_a_18530]
-
persoane cu nivel de instrucție foarte diferit, uneori cu competențe de ortografie și punctuație destul de limitate; textele lor conțin destule erori de construcție a frazei, redundanțe și confuzii lexicale. Rescrierea pentru publicare a unor asemenea texte e normală, în măsura în care reproducerea exactă ar risca să-i pună pe expeditori într-o lumină ridicolă, deplasînd interesul rubricii de la dramele sentimentale și sfaturile psihologice către umorul involuntar și cultivarea limbii. E totuși surprinzător momentul în care o convenție implicită, tacită, devine evidentă: o astfel
Scriere și rescriere by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17300_a_18625]
-
părea a se fi resemnat provizoriu în fața acestei realități. Însă tocmai prodigioasa lui activitate de restaurare, sprijinită pe o inteligență artistică de o mare forță și suplețe, constituie suportul material și simbolic pentru recenta sa expoziție. Dar spre înțelegerea mai exactă a demersului teoretic, și practic în aceeași măsură, al lui Dinu Săvescu, sunt absolut necesare cîteva referiri la condiția profesională a restauratorului. Spre deosebire de artistul neangajat într-o altă acțiune în afara celei care-l privește direct ca exprimare liberă și ca
Restaurare și postmodernism by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17304_a_18629]
-
cele mai viguroase și mai bine exprimate din România acestui moment. Chiar și numai ultimele expoziții, Geta Brătescu, Valeriu Mladin și Sorin Ilfoveanu, spun suficient de mult despre personalitățile, tendințele estetice și problemele de generație promovate aici. Cu o cunoaștere exactă a fenomenului artistic contemporan și cu o intuiție mai mult decît feminină, Ruxandra Balaci și colaboratorii săi au adus în spațiul muzeului artiști perfect definiți ca univers propriu, generații cu o pondere importantă în arta românească de astăzi și tendințe
Arta contemporană la Muzeul Național: Sorin Ilfoveanu by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17321_a_18646]
-
Catrinel Popa Romanul Morminte străvezii de Dan Stanca, apărut la Editura Albatros se vrea o radiografie exactă a realității românești post-decembriste și totodată o incursiune în universuri paralele, utopice, dar mai cu seamă distopice, situate oricum dincolo de granița realului palpabil. Este o lume în care miracolul deși pare încă posibil alunecă în derizoriu, și totuși dincolo de realitatea
Universuri paralele by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/17351_a_18676]
-
comis-voiajor trebuie să viziteze n orașe". (Exemplul citat și cele care, în continuare, nu sînt urmate de indicarea sursei, provin dintr-o căutare pe Internet: operație comodă și rapidă, în urma căreia, din păcate, nu e totdeauna simplu să oferi coordonatele exacte ale textului citat: fie pentru că e vorba de liste de discuții, de cenacluri și reviste care au doar existență în rețeaua informatică, deci sînt identificabile prin "adrese" lungi și complicate, fie pentru că se reproduc texte care au apărut și pe
Matematic și colocvial by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17355_a_18680]
-
vorba de liste de discuții, de cenacluri și reviste care au doar existență în rețeaua informatică, deci sînt identificabile prin "adrese" lungi și complicate, fie pentru că se reproduc texte care au apărut și pe hîrtie, dar fără a da indicația exactă de dată, pagină a locului de origine etc. Oricum, e vorba de texte din ultimii ani. în citatele de acest tip se pierd și anumite mijloace grafice de subliniere). Urmînd modelul formării de numerale ordinale din numerale cardinale (de la trei
Matematic și colocvial by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17355_a_18680]
-
interbelică, pe care personal am apucat-o, la vârsta formațiunii, simțind-o, comparativ cu vremurile care au urmat ca pe un mic paradis terestru și să citim, apoi, în Paradoxul român al d-lui Sorin Alexandrescu aspra, și în esență exacta critică a vieții publice din acea perioadă: nu putem evita un impas opțional. Acest Ianus bifrons al politicii facilitează comparația dintre epoci, cea mai recentă fiind dintre perioada activității la Timpul a lui Eminescu și aceea numită de tranziție, de după
24 de ore din 24 by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/17367_a_18692]
-
un alt tip de filosofie. Ea începe la oră fixă, nu cînd dă Dumnezeu, iar ca să poată începe la fix e nevoie de oameni capabili să reacționeze după ceas și treziți din somn. De zece ani încoace, în România, ora exactă e mutată după inspirația cui se nimerește, încît pe bună dreptate ea nu funcționează ca oră exactă. Ca guvernator al Băncii Naționale dl Isărescu și-a potrivit și el ceasul după diverse ore aparent exacte care n-au făcut decît
Elogiile, ceasul și busola premierului by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/17402_a_18727]
-
începe la fix e nevoie de oameni capabili să reacționeze după ceas și treziți din somn. De zece ani încoace, în România, ora exactă e mutată după inspirația cui se nimerește, încît pe bună dreptate ea nu funcționează ca oră exactă. Ca guvernator al Băncii Naționale dl Isărescu și-a potrivit și el ceasul după diverse ore aparent exacte care n-au făcut decît să întîrzie România. I se reproșează că a făcut jocul regimului Iliescu, inclusiv pînă la a lăsa
Elogiile, ceasul și busola premierului by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/17402_a_18727]
-
ani încoace, în România, ora exactă e mutată după inspirația cui se nimerește, încît pe bună dreptate ea nu funcționează ca oră exactă. Ca guvernator al Băncii Naționale dl Isărescu și-a potrivit și el ceasul după diverse ore aparent exacte care n-au făcut decît să întîrzie România. I se reproșează că a făcut jocul regimului Iliescu, inclusiv pînă la a lăsa vistieria țării aproape goală după plecarea de la putere a PDSR-ului. E un punct de vedere interesant și
Elogiile, ceasul și busola premierului by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/17402_a_18727]
-
început, e normală ezitarea (reflectată în oscilațiile grafice, în scrierea cu sau fără majuscula) între considerarea unor cuvinte de acest tip că nume proprii, de neinclus în dicționare, si adevărate nume comune. În cazul lui drujba, nu am datele tehnice exacte; originea cuvîntului mă face să presupun intrarea produsului pe piață în anii de dupa al doilea război mondial, în perioada economiei "lagărului" estic și a denumirilor propagandiste de tipul "Înfrățirea între popoare". Transformarea în nume comun e semnalată, cum se știe
Un cuvînt misterios by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17935_a_19260]