1,030 matches
-
statul înaintea pieții, munca înaintea capitalului și societatea înaintea individului, care a prefarat egalitatea libertății și a crezut în determinismul economic, în dominația existenței sociale asupra conștiinței sociale. Alții au înclinat spre reducerea egalității la egalitatea șanselor, absolutizând libertatea și exaltând capacitatea (auto) reglatoare a pieței. Alții au susținut punerea accentului pe rolul autorității integratoare și disciplinante a statului ca garant al ordinii bazată pe conservarea tradiției și administrarea echitabilă a inegalității. Alții au considerat că soluția păcii și prosperității sociale
CREŞTIN-DEMOCRAŢIA, POPULAR-DEMOCRAŢIA ŞI POPULIST-DEMOCRAŢIA (1) de ADRIAN SEVERIN în ediţia nr. 750 din 19 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342401_a_343730]
-
Nu-i punem la socoteală pe martirii închisorilor Radu Gyr și Nichifor Crainic, pe Traian Dorz ori Richard Wurmbrandt. Apariția unei poete de această factură spirituală are darul de a-i uimi pe contemporanii care sunt interesați de poezia ce exaltă frumusețea fizică, dusă până la idolatrizare, materialitatea, puterea, banul și diferitele substanțe care-i fac pe oameni să evadeze din cotidian și să-i proiecteze într-o lume incertă, înșelătoare ce nu poate să-i conducă decât la pieirea trupească și
DE OLGA ALEXANDRA DIACONU (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 724 din 24 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/341521_a_342850]
-
părea că caracterul unui om în formare. Cu pas hotărât înaintea mea mergea Corbacho. Îl încântă această muncă, disfruta, lucrând că vihilante făcând ronde dandu-mi indicații, acest loc de muncă era una cu viața lui iubea ceea ce făcea îl exalta. Faptul că el era cel mai bun în acel loc de muncă, că nimeni nu își făcea datoria că el. Într-o oarecare măsură era adevărat ceea ce el gândea și îmi spusese în câteva rânduri. Plin de forță înainta prin
GREUTATEA NOPTII (3) de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 509 din 23 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/340683_a_342012]
-
fel de fast-track permanent residence, soluționarea cererilor ar putea dura ani de zile. Theresa May și Donald Trump - începutul unei frumoase prietenii? Foto: Guliver Getty Images În ciuda retoricii triumfaliste a Theresei May și a ministrului de Externe, Boris Johnson, care exaltă virtuțile Brexitului și capacitatea pe care, chipurile, acesta i-ar conferi-o Marii Britanii de a redeveni un lider mondial de anvergură, deschis spre lume, realitatea este mult diferită. Nu numai că majoritatea covârșitoare a celor care au votat Brexit, au
„Brexit means Brexit”. Adică ce? Libertatea românilor de a trăi, studia şi munci oriunde în UK va fi probabil restricţionată () [Corola-blog/BlogPost/337838_a_339167]
-
a deschis o întreagă lume pe care să o cunosc: Romeo Niram, Bogdan Ater, Fabianni Belemuski, Horia Barna, Lara Gala, Antonio Calderón de Jesús, Lorenzo Mijares, Tudor Șerbănescu, Diego Vadillo López... M-am simțit imediat în atmosfera mea, spiritul meu exalta. În Espacio Niram, nimic nu este imposibil! Filozofia, arta, literatura se uneau din nou și, de data aceasta, puteam să le leg pe toate cu fațeta mea de profesor: să pot prezenta și comenta o carte, o expoziție de pictură
INTERVIU CU FILOZOFUL MADRILEN HÉCTOR MARTINEZ SANZ de GEORGE ROCA în ediţia nr. 128 din 08 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/344270_a_345599]
-
pleda pentru imposibilitatea omului de a cunoaște pe Dumnezeu, limitând oarecum viața și cultura umană la dimensiunile ei orizontale. Metafizica lui includea un fel de dimensiune religioasă, dar mai mult estetică și panteistă și vorbea despre spiritul român - ortodox și exalta Ortodoxia din rațiuni stilistice. Dispunând de o mare capacitate dogmatică și apologetică, Părintele Dumitru Stăniloae a clarificat și limpezit pozitia sa creștin ortodoxă față de gândirea acestui original și apreciat filosof român, într-un volum intitulat: "Poziția domnului Lucian Blaga față de
PĂRINTELE PROFESOR DUMITRU STĂNILOAE – TEOLOGUL (1903-1993); 113 ANI DE LA NAŞTEREA SA PĂMÂNTEASCĂ ŞI 23 ANI DE LA NAŞTEREA SA ÎN CERURI... PARTEA I de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2029 din 21 iulie 2 [Corola-blog/BlogPost/344351_a_345680]
-
dacă cineva n-a auzit niciodată nici cântecul păsărilor și seamănă cu piatra! Corina Chiriac nu și-a apăsat urmele prin viață, și le-a purtat ca pe niște lumini ce-au arătat calea spre oglinzile inimii și le-au exaltat pe cele de floare udată cu soare fluid: floarea frumuseții! Glasul ei e însăși viața florii acesteia, pe când cântecul e poleit cu pulbere de veșnicie, ca toate cântecele cu viață fără ani! Pe deasupra, pe chipul ei, ca și în inimă
CORINA CHIRIAC ÎNTR-O ZI, MAI CURÂND SAU MAI TÂRZIU, CORABIA MUZICII TOT VENEA de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1767 din 02 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342814_a_344143]
-
harului muzicii! Aurel Storin a făcut din suflete capitale ale ființei umane, guvernate de cântec. Textele scrise de el au investit acest guvernator cu puterea celor mai măiestrite împletituri de vers din care s-au alcătuit șlagăre fără vărstă, anii exaltându-le în strălucirea prospețimii, nu înfășându-le în penumbrele vechimii. Pe lângă textul cântecului, Aurel Storin, într-o viață rodnică de compoziție poetică, deși neegal ca număr, a scris mai multe lucrări prețioase literare, printre care teza de doctorat „Teatrul românesc
AUREL STORIN. POEZIA CÂNTECULUI, ÎN UMBRA LACRIMEI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1774 din 09 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342833_a_344162]
-
mai vârstnicul scriitor Horia Vintilă (1915-1992). În anul 1943 Nichifor Crainic susține, atât în București, cât și în toate provinciile țării, o serie de conferințe pe teme patriotice, despre Octavian Goga, Avram Iancu, George Coșbuc sau „Transfigurarea românismului”, în care exaltă teologic românismul ca „teantropie” realizată. Pe 4 iunie anul 1943 prezintă la Zagreb conferința „Poezia noastră religioasă”, pledând pentru crearea, evident sub auspiciile Reichului, a unei Europe unite național și creștine după formula: „pământ național pentru fiecare popor și cer
„PRO MEMORIA ?' ANUL COMEMORATIV JUSTINIAN PATRIARHUL ŞI AL APĂRĂTORILOR ORTODOXIEI ÎN TIMPUL COMUNISMULUI” NICHIFOR CRAINIC ?' TEOLOGUL MISIONAR PRINTRE INTELECTUALI, APOLOGETUL ORI PROPOV? de STELIA [Corola-blog/BlogPost/343135_a_344464]
-
Nichifor Crainic a refăcut, ca și Nae Ionescu și emulii lor, parcursul gândirii și „drama vieții lui Platon” descrise profetic de Vladimir Soloviov într-un eseu cu acest titlu publicat în anul 1898. După ce într-o primă fază, în Banchetul, exalta forța erosului regenerator și realizator al unității între sensibil și inteligibil, divin și uman, precum și în philia dintre oameni, Platon misticul se convertește după moartea lui Socrate în doctrinar politic și în creator de utopii sociale de tip represiv. Republica
„PRO MEMORIA ?' ANUL COMEMORATIV JUSTINIAN PATRIARHUL ŞI AL APĂRĂTORILOR ORTODOXIEI ÎN TIMPUL COMUNISMULUI” NICHIFOR CRAINIC ?' TEOLOGUL MISIONAR PRINTRE INTELECTUALI, APOLOGETUL ORI PROPOV? de STELIA [Corola-blog/BlogPost/343135_a_344464]
-
a întrupat în poezia sa, cel mai înfiorător sentiment omenesc; zădărnicia universală. El a simțit pe propia-i piele voluptatea amară a neferitei iubiri, poleind-o cu argintul razelor lunare, învăluind-o în șoaptele codrului și în murmurul apelor. El a exaltat poezia amăgitoare a trecutului peste sensibilitatea atâtor generații și a picurat în ea cântecul pătrunzător al nimicniciei eterne. Din nefericire și ură, din mizerie și idealitate visată, Eminescu a țesut în poezia sa o lume imaginară, o lume atât de
REGAL EMINESCIAN LA ICR BEIJING de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 1858 din 01 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/377483_a_378812]
-
un răstav al singurătății, un păcat îmi spunea că suntem și ne iubim la marginea unei păduri. Umbra ei ne ascundea dragostea sub frunzele înverzite de bucuria ce o simțeau pentru noi. Își fremătau coroanele într-un zâmbet înțelegător și exaltau fiecare susupin al îngemănărilor noastre . Dragostea este esența mișcării, îmi spuneai! Iar eu te îmbrățișam așa de suav. Iar tu îți însoțeai toate păcatele gândurilor în jurul trupului meu și așa te zbăteai să nu cazi pradă mirării până toată supunerea
PĂCATUL CA FORMĂ A EXISTENŢEI UNIVERSALE de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 1970 din 23 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/382004_a_383333]
-
Spengler făcea apologia urii în discursul ținut studenților de la Universitatea din Würzburg: „Am devenit capabili să urâm. Cel ce nu știe să urască nu este bărbat, iar istoria este făcută doar de bărbați...” În aceste condiții, când orgoliul național, metodic exaltat de cetățeni cu o înaltă ținută intelectuală (nemții, bunăoară, încă n-au renunțat la aberația cu arianismul și misiunea lor istorică de civilizare a celorlalți), este asociat cu sentimente de dispreț față de alte popoare considerate inferioare, când - ne spune Negulescu
BOLILE INCURABILE ALE OMENIRII de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 2096 din 26 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381029_a_382358]
-
orb, de reflexe, de implicații necesare, de formule ale acestui pământ. Eminescu răsfrânge ființa lor difuză. Freamătul lor surd îl recunoaște, îl simte în sineși. El a rostit implacabila lor prezență, a spus legătura lor cu ființa-i care se exaltă: „Căci te iubeam cu ochi păgâni/ Și plini de suferinți,/ Ce mi-i lăsară din bătrâni,/ Părinții din părinți.” (Pe lângă plopii fără soț) Poet, profet, legislator, ca Solon, ca Numa, ca Empedocle, el a rostit, în cadențele sale, faptele eponime
PROFETISMUL LUI MIHAIL EMINESCU (VI) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2208 din 16 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/381056_a_382385]
-
confuze. * De-o să-mi fie pieptul rană Ca o peșteră adâncă, Tu să știi că-mi ești icoană Și mi-e dor, te iubesc încă. * De s-ar strânge laolaltă Îngerii și buni și răi, Tu să știi că mai exaltă Trupul meu sub ochii tăi.... Referință Bibliografică: Tu să știi / Daniela Dumitrescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1662, Anul V, 20 iulie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Daniela Dumitrescu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului
TU SĂ ŞTII de DANIELA DUMITRESCU în ediţia nr. 1662 din 20 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381168_a_382497]
-
mi mângâia cu mâinile ei fața mea de copil. Trupul ei cald se lipise de mine și dulcele ei alint mă făcuse să mă simt în al noulea cer; senzații negustate mă stăpâneau și mă amețeau ca pe un nebun exaltat de închipuirile lui. Undeva, peste râu, în pădure, am dat de tatăl lui Ioniță, care înnebunise din cauza altuli copil, mort în război, pe nume Gheorghe, care se făcuse țăndări la Cotul Donului. Sărise cu căruța în aer și din el
PRINŢESA ŞI PATEFONUL- PROZĂ SCURTĂ de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1336 din 28 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/371555_a_372884]
-
legătura cu sursa, cu dasein-ul inițial, locul de unde survine ființa. Pornită în căutarea sinelui, în căutarea sa inițiatică, ea învinge frica de moarte. Cunoașterea de sine se revelează ca o ispășire și tototdată, o rezolvare a neliniștilor ei metafizice. Scriitoarea exaltă valorile spirituale cosmice ale satului românesc de pe celălalt versant al lumii, cu deschidere spre toate zările spiritului. Elena Buică le face un portret simbolic colectiv țăranilor ei, așa cum i-a văzut ea întreaga viață. Apoi trece la genealogia numelui Buică
CU OCHII DESCHIŞI SPRE ZĂRILE SPIRITULUI de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1520 din 28 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374863_a_376192]
-
cântecului, artista Tania Popa înflorește în oglinda privirii spectatorilor încă un chip agreabil, acela de actor de teatru și cinema. E radios, acest chip, spontan, vivace, luminos! În fața Taniei Popa, publicul, iar în fața publicului, Tania Popa, se întâlnesc două lumini, exaltându-se reciproc. Nu se poate altminteri, pentru că în ochii oamenilor buni, lumina dansează, iar pe creaturi subterane le orbește! Basarabeanca Tania Popa, născută la 19 ianuarie 1973, aproape de Transnistria, unde nu se învăța că România e patria ei, ci e
TANIA POPA. SCENA ESTE A EI ŞI EA A SCENEI...! de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1696 din 23 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/373797_a_375126]
-
citesc ce îți dorești, Amândoi ne-nvățăm lecția, Și nu mai credem în povești. Dar ce-ți pasă de dușmani? Ce se întâmplă în gândul tău? Suntem doi și peste ani Vom uita că ne-a fost greu. Anii zboară, exaltați, Te rog, nu plânge, nu ofta, În dragoste suntem bogați Nu pot trăi fară iubirea ta. Autor: Gabriel Stănciulescu Referință Bibliografică: NU POT TRĂI FĂRĂ IUBIREA TA / Gabriel Stănciulescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2226, Anul VII, 03 februarie
NU POT TRĂI FĂRĂ IUBIREA TA de GABRIEL STĂNCIULESCU în ediţia nr. 2226 din 03 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375500_a_376829]
-
scuturate de vânturi aprige, munții și-ar fi pierdut umbra sub trențele uitate de vreme ale acestei femei. Își purta cu noblețe destinul din care viața îi mușcase adânc, pe la colțuri. Într-una din zilele acelea în care freamătul copilăriei exalta prin neîndemânări puerile, am cunoscut-o fără să vreau la o fântână, pe Lina. -Sărut-mâna!i-am zis cu candoarea acelor vremuri și, m-am temut pentru o clipă că răspunsul ei, nu știu de ce, o să mă doară. -Bună să
EL, RENEGATUL ÎI ÎMBLÂNZEA ACUM SUFLETUL... de DOINA BEZEA în ediţia nr. 1845 din 19 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372374_a_373703]
-
mă gândesc la spusele lui Aristotel: „Frumosul constă în ordine și măreție.” Cartea, cuprinzând editorialele scrise și publicate în anul 2015, se constituie într-un evantai policrom de idei, istorie, fapte, îndemnuri și conexiuni. Autoarea este tranșantă, nepărtinitoare, știe să exalte și să anuleze, să uite sau să-și aducă aminte, și chiar - lucru mai rar întâlnit la judecătorii faptului politic și social, dar cu deosebire important - și să retracteze, atunci când e cazul. Fragmentul de roman „Abatorul de fluturi”, ce deschide
MARIANA CRISTESCU SAU GUSTUL UNEI ARDERI INTERIOARE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1723 din 19 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372547_a_373876]
-
se poate mai frumoasă că, nemulțumită, a și zburat înspre soarele roșu, doar-doar și-o mai aprinde culorile. Ați văzut cât de timizi sunt fluturii care au început să apară? Au aripi de fum tras dintr-o narghilea fermecata care exalta închipuirea și o colorează curcubeic. Ați simțit mirosul pământului trezindu-se la viață? I-ați pipăit trupul vânjos de uriaș care ne ține pe toți, dar atât de fragil când îl sfărâmam între degete și ne face să ne simțim
DESPRE PǍSǍRI ŞI FLUTURI ŞI VIAŢA ÎNTRE DOUǍ FACTURI de MARA CIRCIU în ediţia nr. 1561 din 10 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372963_a_374292]
-
Să primească iubirea ca pe o comoară a respirului Dintr-o dată, în mijlocul mirării Lângă șoaptă ierburilor Auzi cum cântă Pământul Sub pașii tăi Cerul plecat se întoarce acasă Padurile-si multiplică ecoul În explozie de bucurie Somnul trupului se tulbură Exaltând visul Până în vraja rodniciei În serile când tainic Reînfloresc salcâmii Și păsările sunt îndrăgostite! Referință Bibliografica: Când ești îndrăgostit / Elenă Armenescu : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 840, Anul III, 19 aprilie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Elenă Armenescu
CAND ESTI INDRAGOSTIT de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 840 din 19 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345937_a_347266]
-
simțul vechimii ca un barometru și, când desprinderea devine dureroasă, ea e sprijinită de proiecții culte, încărcate de aura mitului. De multe ori astfel de simboluri au o funcție decorativă, dublând imaginile străvechimii arhetipale, pe care Vasile B.Gădălin le exaltă cu fervoare. Fondul ritualic, întreținut fățiș în scenariul liric, e tocmai expresia unei astfel de voințe a arhaicității. Când autorul construiește riguros în marginea unui tipar biblic, precum în “Colind pe glob “. Experiența lirică se încarcă de tensiuni veritabile, de
ÎNTOARCEREA ACASĂ A POETULUI VASILE B. GĂDĂLIN CU POEZIA ÎN SUFLET de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1213 din 27 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347967_a_349296]
-
Apoi nu știam cum să fac să-l iau înapoi să-l șterg din surâsul tău trufaș care se folosea de dulceața lui fără niciun drept și ca prin minune l-am regăsit în piept de parcă singur s-ar fi-ntors exaltat complet neschimbat c-apoi din nou să uit și-ntr-un vacarm de șoapte când mă lipeam din ce în ce mai tare de-un alt piept să-l simt cum se desprinde obraznic și sare împrăștiindu-se nevinovat într-o îmbrățișare în care
ÎN JOACĂ de MIRELA BORCHIN în ediţia nr. 1137 din 10 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347304_a_348633]