342 matches
-
grup este păzit de ostași din Batal. 8 Jand. Printre acești evrei s'a ivit tifosul exantematic și au fost câteva cazuri mortale, unul dintre sanitarii batalionului, care a lucrat la deparazitarea evreilor, s'a îmbolnăvit și el de tifos exantematic. b). 44 persoane (35 femei și fete între 15-35 ani și 9 copii) în lagărul Nr. 2, la dispoziția Primăriei pentru diferite lucrări. Acest grup este deținut într'o singură încăpere situată lângă baia comunală, iar lângă ușa localului sunt
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
prin care arată că a dat ordin tuturor spitalelor din Odessa, să trimită pe bolnavii evrei la ghetou, astfel ca pe 1 Februarie 1942 să nu se mai găsească nici un bolnav evreu pe tot cuprinsul Odessei, afară de bolnavii de tifos exantematic care vor fi internați în spitalul No. 1 boli contagioase. 8. Bolnavii mintali vor fi trimiși cu cele mai din urmă convoaie. S'a ordonat o comisie compusă din Dl. Dr. Solcănescu cu ajutoarele necesare și Dl. Președinte al Comisiei
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
Medic Solcănescu. Membri, 2 medici profesori universitari specialiști. Se va încheia un proces-verbal în care se va arăta cei ce urmează să rămână în spital. Ceilalți vor fi trimiși în Gheto. Rezultatul până la 6 Februarie 1942. Bolnavii, evrei, de tifos exantematic din oraș vor fi duși în spitalul Nr. 1 de contagioși din oraș, și Dl. Medic Solcănescu va avea evidența lor. Bolnavii de tifos exantematic din gheto, vor fi reținuți în spitalul din Gheto și tratați acolo, întrucât medicul spitalului
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
Ceilalți vor fi trimiși în Gheto. Rezultatul până la 6 Februarie 1942. Bolnavii, evrei, de tifos exantematic din oraș vor fi duși în spitalul Nr. 1 de contagioși din oraș, și Dl. Medic Solcănescu va avea evidența lor. Bolnavii de tifos exantematic din gheto, vor fi reținuți în spitalul din Gheto și tratați acolo, întrucât medicul spitalului a declarat că poate să-i trateze. Rog ca cei în drept să se conformeze. Președintele Bir. Centr. de evacuare Colonel, ss. Matei Velcescu Matei
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
rază de câteva sute de metri, în jurul lagărului, murdărie de nedescris, care odată cu venirea primăverii împreună cu cadavrele vor deveni, în mod sigur, focare de infecție. Față de această situație, ofițerul a dat ordin să înceteze execuțiile, cadavrele celor morți de tifos exantematic și de ger să fie îngropate la 5 metri adâncime și să se construiască latrine. 2./ În lagărele de la Obodovka și Berșad județul Balta, situația este aproape identică. Evreii nu stau propriu-zis în lagăre, ci pe la colhozuri și pe la locuințele
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
controlul lor se face tot de către ucrainieni. Starea sanitară este deplorabilă și aici ca și în lagărul de la Domanevca. Din discuțiile avute cu mai mulți medici militari care au vizitat din curiozitate aceste lagăre și ghetto-uri, rezultă că flagelul tifosului exantematic, din această regiune, se datorește în mare parte acestor lagăre și ghetto-uri, adevărate focare de infecție și că, în primăvară nu este exclus, din cauza cadavrelor și a murdăriilor, să se ivească noi boli molipsitoare. Raportat la: Marele Stat Major Secția
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
de 24 Martie, 30 evrei tot din Balaiciuc. După executare, poliția germană a dat foc cadavrelor, iar efectele, fără a fi fost desinfectate, au fost date populației germane, fapt ce a făcut ca într'o comună să se ivească tifosul exantematic 932. Vă rugăm să binevoiți a ne comunica dacă polițiștii germani pot să aibă astfel de inițiative pe teritoriul sub administrație românească. ȘEFUL MARELUI STAT MAJOR General ss. Șteflea I. Șteflea Președinția Consiliului de Miniștri Cabinetul Militar *) Adnotări: "Biroul 2
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
reședință. Odată ajunși în Moghilew nu-l mai părăseau. Acest Comandament a raportat în mai multe rânduri, prin Buletine lunare Contrainformative și prin rapoarte speciale, că prezența evreilor în acest important punct de trecere, reprezintă un pericol permanent pentru că: Tifosul exantematic, care este foarte frecvent la evrei, se poate transmite cu ușurință trupelor în trecere. Evreii având încă sume destul de mari de bani, se dedau la tot felul de contrabande cu: medicamente, alimente, și mai ales valori, chiar cu ajutorul funcționarilor sau
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
a întâlnit un alt grup de 3 evrei care veneau tot la Moghilev, având o autorizație în limba ucraineană, eliberată de primarul unei comune, probabil în schimbul unei sume de bani. Această mare aglomerare a dus la extinderea molimei, de tifos exantematic; în prezent sunt 150 cazuri de îmbolnăviri declarate, în afară de alte cazuri nedeclarate. Pe lângă aceasta evreii sunt la Moghilev "germenul de corupție pentru civili și militari și un pericol permanent pentru siguranța Statului". Nenumărate procese de contrabandă și de treceri clandestine
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
se alimenteze singuri, când nu au unde munci ca să câștige, când nu pot primi nimic de la rude și când ajutorul comunității este cu desăvârșire insuficient. În lagăre sunt o mulțime de copii orfani, ai căror părinți au murit de tifos exantematic în ghetou, și circulă prin ghetouri cerșind. Au nevoie urgentă de hrană, medicamente, îmbrăcăminte, lingerie, încălțăminte, paie, unelte, așternuturi și locuințe mai omenești. ss. av. I. Stănculescu 1388 AMAE, fond Problema 33, volumul 21, f. 594-598. Documentul nr. 362 MINISTERUL
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
ar fi mulțumitoare. RÂBNIȚA. Ghetoul se află pe vre'o două străzi, locuințele sunt murdare, în schimb atelierele curate și îngrijite. Locuitorii din ghetouri n'au haine. Starea sanitară acum s'a ameliorat; anul trecut au murit 90% de tifos exantematic, Aceste ghetouri au fost vizitate de către Comisiunea instituită de Președinția Consiliului de Miniștri și o delegată a Crucii Roșii. Președintele Comisiunii dl. Colonel Iamandi a luat măsuri de îmbunătățire: să se plătească restanțele, să se procure alimentele plătite de Centrala
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
pentru absență sau întârziere de la program, rea-voință în executarea serviciului sau stare de ebrietate. Decese Un evreu împușcat la domiciliu de către răufăcători. Un evreu mort în Spitalul Galați fiind accidentat la muncă. Un evreu mort în Spitalul Slobozia de tifos exantematic. Un evreu mort într'un accident de mașină. Numele celor în cauză sunt prevăzute în tabelul Nr. 21697 al Comandamentului 2 Teritorial. La Comandamentul 4 Teritorial Cercul Teritorial Baia de la 20 Iunie 1941-23 August 1944, nu a avut cazuri de
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
cat și pe aerodromul de destinație. Partea A TREIA Regimul sanitar aplicabil în cazul unor anumite maladii Articolul 18 Maladiile vizate de prezență parte a Convenției că trebuind să facă obiectul dispozițiilor aci specificate sînt: pesta, holera, febra galbenă, tifosul exantematic și variolă. Articolul 19 În spiritul Convenției de față, perioada de incubație e socotita: - de șase zile dacă e vorba de pesta; - de cinci zile dacă e vorba de holeră; - de șase zile în ce priveste febră galbenă; - de 12
CONVENŢIE din 12 aprilie 1933 sanitară internationala pentru navigaţia aeriană, semnată la Haga la 12 aprilie 1933*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/140855_a_142184]
-
spiritul Convenției de față, perioada de incubație e socotita: - de șase zile dacă e vorba de pesta; - de cinci zile dacă e vorba de holeră; - de șase zile în ce priveste febră galbenă; - de 12 zile în ce priveste tifosul exantematic, si de 14 zile dacă e vorba de variolă. Articolul 20 Administrațiile superioare de igienă vor transmite aerodromurilor sanitare și autorizate din țările lor respective, toate informațiunile conținute în notificările și comunicările epidemiologice primite dela Oficiul Internațional de Igienă Publică
CONVENŢIE din 12 aprilie 1933 sanitară internationala pentru navigaţia aeriană, semnată la Haga la 12 aprilie 1933*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/140855_a_142184]
-
jos. Articolul 22 Pentru aplicarea dispozițiunilor prezenței părți, o circumscripție e considerată contaminată atunci cînd e calificată ca atare, pe baza definițiilor din Convenția Sanitară Internațională din 21 Iunie 1926*. ------------ Capitolul 1 Dispoziții aplicabile în caz de pesta, holera, tifos exantematic și variolă Secțiunea I Măsuri la plecare Articolul 23 Măsurile ce trebuiesc aplicate la pornirea aeronavelor dintr'o circumscripție atinsă de una din maladiile vizate în capitolul de față, sînt următoarele: 1. curățirea fundului aeronavei, mai ales a părților ce
CONVENŢIE din 12 aprilie 1933 sanitară internationala pentru navigaţia aeriană, semnată la Haga la 12 aprilie 1933*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/140855_a_142184]
-
putea transmite maladii; 4. vizită efectelor personale care nu va fi admise decat în stare de curățenie suficientă; 5. în caz de pesta, deratizarea, dacă e cazul de a bănui existența de șobolani pe bord; 6. în caz de tifos exantematic, desinsectizarea limitată la persoanele care, în urma vizitei medicale, vor putea fi privite că susceptibile de a transmite infecția, cum și bagajelor lor. Documentele de bord vor fi prevăzute cu adnotări, conform dispozițiunilor art. 9. Secțiunea ÎI Măsuri la sosire Articolul
CONVENŢIE din 12 aprilie 1933 sanitară internationala pentru navigaţia aeriană, semnată la Haga la 12 aprilie 1933*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/140855_a_142184]
-
aceia însărcinată de a efectua inoculările, avînd calitate de a certifică o cerere de pașaport, după regulamentele țării. Articolul 33 Debarcarea alimentelor proaspete că: pești, moluște, fructe și legume, provenind dintr'o circumscripție de holeră, poate fi prohibita. C. Tifos exantematic Articolul 34 a) Dacă nu au fost cazuri de tifos pe bord, nici o măsură sanitară nu poate fi aplicată, cu excepția acelora prescrise la art. 52 a prezentei Convenții; privind persoanele care au primit de mai puțin de 12 zile o
CONVENŢIE din 12 aprilie 1933 sanitară internationala pentru navigaţia aeriană, semnată la Haga la 12 aprilie 1933*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/140855_a_142184]
-
nu au fost cazuri de tifos pe bord, nici o măsură sanitară nu poate fi aplicată, cu excepția acelora prescrise la art. 52 a prezentei Convenții; privind persoanele care au primit de mai puțin de 12 zile o circumscripție în care tifosul exantematic e epidemic; ... b) Dacă există un caz de tifos exantematic pe bord, măsurile următoare sînt aplicabile: 1. vizita medicală; 2. bolnavul e imediat debarcat, izolat și deparazitat; 3. celetalte persoane ce ar putea fi bănuite că sînt purtătoare de păduchi
CONVENŢIE din 12 aprilie 1933 sanitară internationala pentru navigaţia aeriană, semnată la Haga la 12 aprilie 1933*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/140855_a_142184]
-
sanitară nu poate fi aplicată, cu excepția acelora prescrise la art. 52 a prezentei Convenții; privind persoanele care au primit de mai puțin de 12 zile o circumscripție în care tifosul exantematic e epidemic; ... b) Dacă există un caz de tifos exantematic pe bord, măsurile următoare sînt aplicabile: 1. vizita medicală; 2. bolnavul e imediat debarcat, izolat și deparazitat; 3. celetalte persoane ce ar putea fi bănuite că sînt purtătoare de păduchi sau că au fost expuse infecției, sînt de asemenea despaduchiate
CONVENŢIE din 12 aprilie 1933 sanitară internationala pentru navigaţia aeriană, semnată la Haga la 12 aprilie 1933*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/140855_a_142184]
-
bagajele lor au fost supuși. Articolul 56 În afară de cazurile prevăzute anume prevăzute de prezență Convenție, aeronavele nu vor putea fi reținute pentru motive sanitare. Dacă o aeronavă a fost locuită de un bolnav atins de pesta, holera, febra galbenă, tifos exantematic sau variolă, ea nu va fi reținută decat timpul strict necesar pentru a fi supusă măsurilor profilactice aplicabile aeronavei în fiecare caz prevăzut de prezență Convenție. Articolul 57 Sub rezerva dispozițiilor Capitolului ÎI al prezenței Convenții și mai ales a
CONVENŢIE din 12 aprilie 1933 sanitară internationala pentru navigaţia aeriană, semnată la Haga la 12 aprilie 1933*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/140855_a_142184]
-
cu Chlamydia Legioneloza Campylobacterioza Yersinioza 3. Boli supuse raportării pe baza unor metodologii de raportare și care sunt supuse aplicării măsurilor de control Rabia Toxiinfecția alimentară Febra tifoidă Trichineloza Echinococoza Giardioza Varicela Leptospiroza Bruceloza Listerioza Febra Q Botulismul Toxoplasmoza Tifosul exantematic Tularemia Febra butonoasă Boala Lyme Leishmanioza Lepra Febra galbenă -----
ORDIN nr. 860 din 30 iunie 2004 privind aprobarea Listei bolilor transmisibile prioritare în România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/159540_a_160869]
-
Coxsackie, Echo. 42. Febra tifoidă și paratifoidă. 43. Dizenteria bacteriană. 44. Holera. 45. Trichineloza. 46. Botulism. 47. Antrax. 48. Tetanos. 49. Gangrena gazoasă. 50. Bruceloza. 51. Listerioza. 52. Tularemia. Pateureloze. Erlichioze. 53. Leptospiroze. Boala Lyme. Febra recurentă. 54. Rickettsioze (tifos exantematic, febra butunoasă, febra Q). 55. Erizipeloid Rosenbach. 56. Boala ghearelor de pisică. 57. Febra mușcăturii de șobolan. 58. Boli tropicale. - Amibiaza - Leishmanioze - Malaria - Schistosomiaze - Filarioze - Tripanosomiază - Pesta - Febre hemoragice, febra Denga, febra Denga hemoragică - Boala Kawasaki 59. Infecția cu HIV
ORDIN nr. 1.141 din 28 iunie 2007 (*actualizat*) privind modul de efectuare a pregătirii prin rezidenţiat în specialităţile prevăzute de Nomenclatorul specialităţilor medicale, medico-dentare şi farmaceutice pentru reţeaua de asistenţă medicală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/191370_a_192699]
-
cu rotavirusuri, maladia HIV/SIDA, infecția cu virusul Papilloma uman, encefalite și meningoencefalite determinate de agenți etiologici transmiși prin insecte hematofage (infecția cu virusul West Nile); 2. Boli determinate de Chlamydii: psittacoza, limfogranulomatoza veneriană. 3. Boli determinate de rickettsii: tifosul exantematic, febra butonoasă, febra Q. 4. Boli determinate de bacterii: infecții cu stafilococi, infecții cu streptococi, difteria, listerioza, antraxul, infecții determinate de meningococi, gonoreea, holera, febra tifoidă și alte salmoneloze, infecții determinate de Shigella, infectii cu H.influenzae, bruceloza, pesta, tusea
ORDIN nr. 1.141 din 28 iunie 2007 (*actualizat*) privind modul de efectuare a pregătirii prin rezidenţiat în specialităţile prevăzute de Nomenclatorul specialităţilor medicale, medico-dentare şi farmaceutice pentru reţeaua de asistenţă medicală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/191370_a_192699]
-
2. infecția cu HIV/SIDA. d. Boli infecțioase cu transmitere prin mod de viață: bacteriene (tetanos; antrax; leptospiroze; bruceloză; listerioză; boli venerice - sifilis, infecții gonococice), virale (papilloma, rabia), parazitare (scabia, toxoplasmoza). e. Boli infecțioase cu transmitere prin vectori: rickettsioze (tifos exantematic, febra Q, febra butonoasă), boala Lyme, meningoencefalite acute primare. f. Boli infecțioase produse la gazde imunocompromise (particularități epidemiologice). g. Boli infecțioase produse de microorganisme oportuniste (septicemii etc.). h. Infecții nosocomiale. 2. Imunoprofilaxia activă și pasivă a bolilor infecțioase și neinfecțioase
ORDIN nr. 1.141 din 28 iunie 2007 (*actualizat*) privind modul de efectuare a pregătirii prin rezidenţiat în specialităţile prevăzute de Nomenclatorul specialităţilor medicale, medico-dentare şi farmaceutice pentru reţeaua de asistenţă medicală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/191370_a_192699]
-
Transmitere prin vectori DA |NU │ │ vectori/West Nile Transmitere iatrogena DA |NU ├──┤ Febră Q/butonoasa/ Transmitere sexuală DA |NU │ │ rickettsioze ├──┤(Ț) Holeră �� ├──┤(Ț) Malarie Datele sunt furnizate și completate de: ├──┤(Ț) Pesta ├──┤(Ț) Lepră Numele și prenumele medicului: ├──┤(Ț) Tifos exantematic/Brill ├──┤(Ț) Febrele virale Semnătură și parafa: │ │ hemoragice ├──┤(Ț) Febră galbenă Locul de muncă al medicului: ├──┤(Ț) Denga ├──┤(Ț) Variolă/varioloidul Bifați în cazul în care mai doriți fișe ├──┤(Ț) etiologie necunoscută ├──┤(Ț) eveniment neobișnuit/ Nr. ASP / (cod auto + nr.
HOTĂRÂRE nr. 589 din 13 iunie 2007 privind stabilirea metodologiei de raportare şi de colectare a datelor pentru supravegherea bolilor transmisibile. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/188590_a_189919]