298 matches
-
porni spre gară. Trenul era și mai jegos, mai incomod și mai zgomotos decât autobuzul și, cu toate că avea avantajul că nu-i explodau roțile, prezenta incovenientul că îi umplea de fum și funingine pe pasageri și că se oprea cu exasperantă regularitate în toate orașele, comunele, satele și micile cătune de pe traseu. Când îl văzu ivindu-se în gara strălucitoare, urlând și azvârlind jeturi de aburi ca un monstru mai potrivit cu poveștile negrului Suilem decât cu realitatea, pe Gacel îl cuprinse
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2272_a_3597]
-
că nu era decât un biet idiot, a cărui neștiința nu putea fi comparată decât cu orgoliul lui prostesc, atunci când își imagina că cineva i-ar putea acorda vreodată titlul de Mare Navigator. Și partea cea mai neplăcută, cea mai exasperanta și care aproape că-l înnebunea, făcându-l să se foiască apoi toată noaptea în așternut și să se numească întruna idiot, era faptul indiscutabil că tot ce-i explică Miti Matái răspundea unei logici elementare, chiar dacă această logică trebuia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1880_a_3205]
-
ce are el În plus față de mine? Că se bate pe burtă cu toți și le dă mese și-i distrează cu bancuri politice, ca să se simtă și ei mai liberi după ce rad fără să crîcnească nume și titluri indezirabile. Exasperanți ca premianții de profesie! Crezi că ăștia nu simt și ei nevoia să fie din cînd În cînd „nesupuși“? Bârsan le cunoaște slăbiciunile și le oferă iluzia acestei libertăți. Uneori, iartă-mă, n-aș vrea să mă interpretezi greșit, Încep
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
vrut să mă distrez. El era victima perfectă - comic și tragic În același timp. Și a mai fost ceva. Am vrut să-i dau o lecție de viață, tot voia el o petrecere adevărată, ca să-l smulg din inerția lui exasperantă. — Oare și Hitler s-o fi distrat cînd și-a pus În funcțiune cuptoarele? Sau poate a vrut și el să le facă un pustiu de bine, să-i trezească din inerție, să-i facă să-și creieze un stat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
zgomotul unor valuri ce se sparg Într-o peșteră plină de ecouri. După o scurtă pauză, acul gramofonului fu mutat Înapoi și melodia Începu iarăși să se reverse În Încăpere. Aceleași valuri se spărgeau În aceeași peșteră, cu o monotonie exasperantă. Pe fondul acestei muzici, urechea lui desluși răsuflările celor din jur, trădînd teama unora și emoția Încordată a altora. Domnișoara Pantil avea un fel ciudat de a respira, cu un șuier uscat, pe cînd răsuflarea domnului Cost era egală și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]
-
ci imaginea de pe retina sufletului, ce pare a rămâne o realitate singulară. În stilul apăsător de viață al Angliei victoriene se țese, mai cu seama pentru femeie, care nu are accesul la funcții publice, o existență închisă, mediocră, cenușie și exasperantă. Condiția nu este prea depărtată de orașele mărunte de provincie, unde același sens moral insalubru al mărginirii, al vidului și al inutilității domnea pretutindeni. Se relevă mediul descris de scriitoare, mediul în care a fost silită să trăiască și Hortensia
Femeia în faţa oglinzii by Corina Alexa-Angheluş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1162_a_1871]
-
nu, intră rușii peste noi". Asta era amenințarea forte a anilor șaptezeci. "Intră Rușii!" Dacă scriem contra lor, dacă pomenim de Basarabia, de Bucovina, de Nistru-Tisa, de Doină, dacă, dacă, dacă, INTRĂ RUȘII! Știu acuma. Accentul cărții-dialog trebuie pus pe exasperanta gîndire unică, spaima tuturor minților normale. Cum a fost posibil, cum s-a putut ca mai tot să devină tabu politic. Strategii, mecanisme, proces. Tano a reușit s-o surprindă pe Șichy. S-a lipit de fotoliu, cît să ajungă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
ca eu să intru în Orașul Interzis și să devin concubină. Ch’ing, dinastia mea, nu mai avea cum să fie salvată, încă de când am pierdut războaiele opiului în fața Marii Britanii și a aliaților săi. Lumea mea a fost un loc exasperant al ritualului, unde singura intimitate posibilă era numai în mintea mea. Nu a trecut o zi în care să nu mă simt ca un șoarece care scapă din încă o capcană. Timp de jumătate de secol am participat la eticheta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
să ai automat geniu. Se va spune: această infatuare aparține tuturor timpurilor. Fără îndoială. Însă eu nu cred că aceasta ar fi putut vreodată să fie împinsă atît de departe, așa cum am făcut-o noi. În ea se exprima, devenea exasperantă, voința de a forța Istoria, o poftă de a se infiltra în ea, de a suscita acolo, cu orice preț, noul. Frenezia era la ordinea zilei". Marile reviste literare Sburătorul, Viața Românească, Gîndirea publică numeroase articole despre publicațiile și reprezentațiile
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
mers și, în ultimă instanță, nici prin respirație, pentru că Merry, cu ajutorul fanatismului criminal, a descoperit spiritualitatea sinucigașă. Acum, când simte izul fetid al corpului ei blindat de texte jainiste și de jeg, când anulează distanța infernală a celor cinci ani exasperanți, Suedezul, ajuns la capătul ultim al disperării, deschide gura, dar nu o mai sărută, ci revarsă pe chipul fiicei sale întrebarea, sufocată în vomă, "Cine ești?" Cartea oferă scenariul absolut al eșecului nu doar într-o relație parentală, ci în
[Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]
-
facem decât datoria, așa cum prevede legea, și suntem conștienți că slujba noastră e spre folosul lui Dumnezeu și al oamenilor. Drept urmare, Tommaso a fost cules din celulă, încă potopit de durere și amețeli, spre a fi supus "veghii", tortură sălbatică, exasperantă, ce-ar fi terminat pe oricine. Cei câțiva care avuseseră parte de ea, cedaseră în mai puțin de șase-șapte ore, gata să spună tot și chiar să adauge toate minciunile sugerate de judecător pentru a-i învinui și pe alții
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
simpla atingere, cu câteva răni simbolice, a acestei cărți și a autorului său, (răni adăugirea mea) de o intensitate care variază în funcție de resursele recenzorului și de timpul pe care (acesta adăugirea mea) îl are la dispoziție"329. Mein Kampf este "exasperantă, chiar ne face rău"330, însă recenzorul neatent, "care lansează câteva remarci cu atitudine și apoi își încheie ziua de lucru, cu garanția, în avans, că articolul său va fi receptat favorabil de către membrii plini de demnitate ai comunității"331
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
și acționează. Montarea lui Dan Nasta (semnatar atât al regiei cît și al scenografiei) a accentuat caracterul "derizoriu" al tragediei din Calul verde, astfel încît micimea ambiției morale a personajelor se degajă insidios de pretutindeni, într-o senzație de stagnare exasperantă. Interpreții sînt foarte bine aleși, cu o excepție paradoxală! autorul Constantin Popa, care este și interpretul rolului principal. Nu că actorul nu s-ar achita cu totul onorabil de sarcinile impuse de regie (ba chiar bănuiesc că este unul din
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
ieșean Scrie teatru așa cum joacă teatru: cu bucurie, cu dăruire. În fiecare dintre piesele aduse pe scenă pînă acum de la spectacolele cu Calul verde și Regulamentul de bloc au trecut ceva ani -, dramaturgul-actor dă la iveală neliniști ale existenței terne, exasperante în compromisurile ei. De la o piesă la alta, Constantin Popa animă destine eșuate, festele ce viața are grijă să le aștearnă la fiece pas. Și de fiecare dată printre cadrele realiste ale unei încăperi-cutie dintr-un bloc de uniformă se
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
vedere, putem vorbi și aici de minimalism pentru că frazele, deși lungi, sînt paratactice și lineare, ca un fir de mătase deșirat de pe un un mosor, care nu se mai termină, uneori exasperant de lung - și tocmai conștiința aceasta, a caracterului exasperant al firului narativ Îl face pe cititor, laolaltă cu naratorul, să ridice ochii, să se oprească din fugă, așa cum În desene animate presupusa victimă scapă de urmăritor pur și simplu ieșind din acțiune, pentru a-l admira pe acesta din
[Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
coaptă,/ Se coace agurida în viile pustii." Mai apare în acest volum obsesia morții și a ploii, dezagregarea lumii, un timp apăsător și întinat, de aici nevoia de a se purifica. Sentimentul de sfârșit de lume se deslușește într-o exasperantă monotonie, o lentă dezagregare a lumii: plouă peste veac, peste fostul dumnezeu, peste gurile ce au tăcut, plouă peste tot ce simțim: "Plouă istoric și postum/ ploaia de dincolo". În acest context lupta împotriva destinului rămâne singurul sens al existenței
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
trist”, care „sentimental”, care „cavernos”. Instrumentele sînt uzate, dezacordate: clavirul e „prăfuit”, scripca e „înnegrită”, orga e „stricată”, caterinca e „veche”, „hodorogită”. Odată cu Stanțe burgheze (și după acestea) climatul muzicii evocate de Bacovia se schimbă. A dispărut „muzica de toamnă”, exasperantă. Au dispărut clavirele, caterincile, flașnetele. A rămas vioara, partenerul său în singurătate, instrumentul care îl leagă de trecut și au apărut acordeonul, ghitara, naiul. „Fonografelor publice” le-a luat locul „Radio” ul. Deși compusă din „sunete lirice, bucuroase”, „frumoasă”, muzica
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
naturaliști care, dacă ar fi fost în locul acestuia, nu s-ar fi dat în lături de la a "descrie hanul, bucătăria (...) acel du-te-vino al slugilor, vesela și camera" și de a împăna povestirea cu fraze precum "era o căldură din acelea exasperante și înăbușitoare cum sînt în serile de vară (...) urca pînă la noi o mireasmă de plante de grădină (...). Din staul aburul se ridica". El opunea artei naturaliste un impresionism pitoresc apropiat de subiectivismul punctului de vedere [...]. Puțin cîte puțin, noua
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
urmă. Disperarea se înstăpânise și atunci peste suflete, orizontul părea definitiv închis, inerția aproape deplină. Era nevoie de multă forță sufletească, dacă nu și de o mare propensiune utopică, pentru a închipui o ieșire din letargie. Cum să se înfrângă exasperantul imobilism? Lancea lui Horea a fost una dintre soluții: protestul radical și fără întoarcere contra opresiunii. Luminarea sistematică a poporului prin școală și biserică definea o altă linie de conduită. Alăuta și Albina lui Asachi deveneau simboluri ale noului tip
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
studii superioare, la capătul cărora cei mai mulți vor fi obligați să se resemneze cu o repartiție obligatorie la țară. Valurile de promovare socială care marcaseră mai întâi primii ani de comunism, apoi începutul erei Ceaușescu, păreau definitiv blocate într-o involuție exasperantă și generatoare de energii negative, cel puțin în aceeași măsură cu lipsa de alimente, căldură și îngrijiri medicale. La 2 Martie 1989, pictorul Liviu Babeș își dă foc pe o pârtie de ski din Poiana Brașov în semn de protest
by Catherine Durandin şi Zoe Petre [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
ori, doream ca el să mă lase să lucrez singur pe textul german, pentru a-i prezenta o versiune pe care să o poată apoi comenta și revizui, dar el mă presa inexorabil; chiar dacă intervențiile lui erau uneori greșite și exasperante, se putea învăța ceva din acest demers și el transmitea o idee cu privire la preocuparea fanatică a lui Wittgenstein pentru exactitate și stil.“101 Brian McGuiness, unul dintre cei mai cunoscuți cercetători contemporani ai vieții și gândirii lui Wittgenstein, aprecia într-
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
uneori nu ne rămîne altă cale de a ne arăta bunele intenții, față de cineva decît pe calea cruzimii (verbale sau gestuale) - de ex. deși condamnabil sub raport moral, un act de cruzime (ex: o bătaie aplicată de părinte unui copil exasperant de obraznic), poate avea uneori efectul unui șoc emoțional, care să determine apoi o reconsiderare a propriului comportament, din partea copilului. Mai mult chiar, copilul va ajunge să Înțeleagă mai tîrziu acest fapt paradoxal că asprimea părintelui său a derivat din
[Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
noastre, aceasta se întâmplă deoarece identificăm o anumită capacitate de autocorectare în viața personală a semenilor noștri, ca și în societate. Dacă operează în viața cuiva, ea poate oferi fără întârziere rezultate. Dar în cazul colectivității, operează cu o încetineală exasperantă. Germania a avut nevoie de mai multe generații și de un război oribil pentru a învinge demonul naționalismului și pentru a se transforma într-o țară liniștită. Competiția este astăzi preconizată și foarte valorizată de Uniunea Europeană. Competiția încurajează agresivitatea. Vor
by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
mă lase să lucrez singur pe textul german, pentru a-i prezenta o O VIAȚĂ DE EROU? 79 versiune pe care să o poată apoi comenta și revizui, dar el mă presa inexorabil; chiar dacă intervențiile lui erau uneori greșite și exasperante, se putea învăța ceva din acest demers și el transmitea o idee cu privire la preocuparea fanatică a lui Wittgenstein pentru exactitate și stil.“101 Brian McGuiness, unul dintre cei mai cunoscuți cercetători contemporani ai vieții și gândirii lui Wittgenstein, aprecia într-
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
la sinucidere lasă, Într-o primă instanță, impresia fragilității și a instabilității psihice. Ei sunt, Într-o terminologie folosită abundent, personalități accentuate. În fapt, aproape fiecare dintre ei este o ființă cu o capacitate extraordinară de a rezista suferinței. Șirul exasperant de boli cărora trebuie să le facă față Virginia Woolf sau agresiunea permanentă a anemiei fizice asupra unui psihic oricum fragil, la Pavese, ființa umană secătuită de presiunea trăirilor metafizice, la Sylvia Plath, ar fi doborât, În mod normal, chiar
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]