751 matches
-
mamă, oamenii influenți și oamenii simpli. Dar nimeni nu i-a dovedit Regelui Mihai I, de-a lungul anilor, fidelitate mai mare decât Regina Ana.”. „Lunga lor viață împreună”, adaugă ASR, „le-a rezervat Regelui și Reginei multe momente de exasperare și desnădejde. Iar răbdarea lor a fost (și uneori continuă să fie) pusă la grea încercare”. Provocările bejeniei Din primele luni ale căsniciei, viața Majestăților Lor nu a fost nici lentă, nici fără nori, nici ușoară, ci cu griji predominante
REGINA ANA. FĂRĂ IUBIRE, PRAGURILE PUTEAU FI MINE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1721 din 17 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365597_a_366926]
-
e drept, nici măcar nu a avut în preajmă români de sprijin pe care să se bazeze, precum domnitorul al principatelor unite. Așa că slab și trist a dezertat de la țelurile revoluției poporului, lăsându-l din nou la Cotroceni neperitorul Iliescu, spre exasperarea poporului român, extenuat de atâta democrație originală. Noul mandat la președinție acordat lui Iliescu, pentru excluderea tribunului care a început să o ia razna prin străchini, a însemnat continuarea dezastrului național pe care l-a început în Decembrie 1989, un
A TREIA REPUBLICĂ de CORNELIU FLOREA în ediţia nr. 402 din 06 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346676_a_348005]
-
o învingătoare în războiul cu severele obligații ale cotidianului, un război el însuși cotidian, un război lipsit de eroism, în care nu se piere, dar se moare. Insidioasa agresiune a monotoniei, a cenușiului și a banalitații, sisifica povară a diurnului, exasperarea necomunicării, constiinta diferențierii vulnerabile, ce va fi reprezentând poezia printre atâtea capcane și măcinări sau dincolo de ele, un liman sustras determinărilor sau dimpotrivă, un instrument al opoziției. Nici una nici alta : versurile Angelei Nache sunt , nu doar propun, o altă alternativă
ANGELA NACHE „MIRACULUM” PREFAŢĂ DE MIRCEA IORGULESCU de AUREL AVRAM STĂNESCU în ediţia nr. 335 din 01 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351007_a_352336]
-
înșelătoare și posesivă. Până când să mai îndure? Până cînd? Țipa. Ființa din ea țipa. Țipa în explozie. Aproape că se târâ până la oglindă - ce palidă era! Părul de culoarea focului, răvășit, cearcănele de sub ochi, fața obosită, corpul care-i tremura... Exasperarea, demoralizarea, nebunia momentului, învinseseră calmul fragil. Câtă vreme va mai dura tensiunea nervoasă? Cât va mai rezista ființa din ea, iar nervii nu vor exploda? „Oprește-te!” își striga fără glas, dar gândul îi zburase deja, ascunzându-se în cutele
PE MUCHIE DE CUŢIT de CEZAR C. VIZINIUCK în ediţia nr. 709 din 09 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/352041_a_353370]
-
vorbit Anița încet și rar, parcă gândind adânc la fiecare cuvânt. Io îl cunosc pe stăpân. E un om bun... Uite că nu știu cum îl cheamă, maică...Zău că nu știu... Procurorul a ridicat mâinile scurte spre tavan în semn de exasperare, atât cât îi permitea constituția robustă, a bolborosit ceva și i‑a făcut semn comisarului Olaru să continue, indicând sugestiv cu mișcarea mâinii că femeia nu‑i în toate mințile. „E dusă cu pluta rău de tot”, își repeta el
CHEMAREA DESTINULUI (8) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 285 din 12 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356241_a_357570]
-
adevărat, în culmea fericirii. Lumea nu mai exista. Lumea era el. Universul ei era doar el. Îl simțea atât de puternic și îl dorea atât de mult, încât parcă o durea această dorință. Se lăsa in voia mâinilor lui cu exasperare. Se lăsa condusă de trupul lui. În anumite momente de nemișcare totală, când îl simțea în străfundurile trupului ei, îi prindea penisul în contracții repetate, la intervale egale de timp, strângându-l cu putere. În rest, nu intenționa și nici
ISPITA (17) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 272 din 29 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355832_a_357161]
-
realitatea în adevărul ei sublim și crud.” Norocul meu era că ea nu știa că citesc ce scrie, pentru că își apără puii ca o fiară și m-ar omorî dacă m-ar prinde. Scrie cu migală, curăță frazele pînă la exasperare și manuscrisele ei suferă transformări uluitoare de la o corectură la alta. Pentru că ea crede că eu fabulez, am chemat-o într-o zi afară din casă, ca să vadă cu ochii ei cum Neacutare Pandișpan îmi sapă grădina și s-a
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 62-67 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 549 din 02 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356744_a_358073]
-
să evite “carambolul”, unele de-a dreptul bizare dar benefice pentru “subzistența” luxului cu care s-a obișnuit și la care nu poate renunța, ceva - cum ar fi de exemplu la noi “ - ce nu poate exista”, o expresie folosită până la exasperare în aceste pagini, dar aici “întoarsă cu fața”(!) către cei mai puțin “dotați” la un anumit capitol, adică reduceri însemnate la tot pasul, la anumite mărfuri și servicii și pentru toate buzunarele. Desigur, este vorba de cele legate strâns de
AMIROSIND LA OXIGEN.BAR DIN LAS VEGAS ! (XVI) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 274 din 01 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355621_a_356950]
-
mai pasionantă, ceva mai dinamică urmărirea planetelor și a sateliților lor. Însă treaba asta o făcea orice observator din lumea largă. La ce-ar mai fi folosit dacă aș fi făcut și eu același lucru, seară de seară? Ajunsesem la exasperare: munca mea îmi părea cea mai inutilă dintre toate muncile. Căci ce poate fi mai inutil, decât să pândești mișcarea acolo unde ea nu există ori este imperceptibilă? Când, de fapt, doar peste câteva secole ar fi trebuit să se
PUTEREA RAZEI ALBASTRE (1) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1930 din 13 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368955_a_370284]
-
Publicat în: Ediția nr. 214 din 02 august 2011 Toate Articolele Autorului Vedeam cum i se închideau ochii de somn și la toate rugămințile mele de a se duce în pătuț, primeam un neașteptat refuz. Bosumflată și cu adierea unei exasperări pe care credeam că o va depăși ușor, își va stinge însă curând mugurii încruntării și va lăsa vălul cald și argintiu al luminii să-i mângâie obrăjorii. Bucuria împlinirii rugii pe care o avea ticluită încă înainte s-o
ULTIMA POVESTE PENTRU ANAMARIA !... DE ION DOREL ENACHE ANDREIAŞI de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 214 din 02 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/370849_a_372178]
-
în mâini trompetele cumpărate de la bâlci și gentuțele umplute bine cu alune și multe bomboane. Mergeam înaintea părinților și cu palma întinsă măturam gardurile în trecere ca și cum aș fi vrut să iau cu mine acasă locurile pe unde treceam, spre exasperarea mamei care nu putea să mă dezvețe de acest prost obicei. * Arareori aveam voie să mergem în oraș singure. Una dintre aceste zile era prima zi de Paște. Dimineață, după ce ne spălam pe ochi cu un ou roșu, ca să fim
PRIN ORAȘ de DORINA STOICA în ediţia nr. 1525 din 05 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369598_a_370927]
-
găsesc odihnă în aș ta noapte blândă! Explozie de bombe în Orient, în Vest Furtuni și inundații, cutremure, în rest Războaie, foamete, copii morți fără vină Desfrâu și-ncăierare, viața făr-de lumină. Minciuni și arderi vane în clocot de mânie Exasperări apasă pe mulți pentru vecie Eu vreau să vin spre Tine cu inima-nainte Rostind o rugăciune, Prea blândule P a rinte! Dar mă lovesc de ignoranți, care nu cred Fură, ucid, sunt grosolani, n-aud, nu văd Nu simt
ZIUA DE AZI de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 705 din 05 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/353014_a_354343]
-
cu copiii, Beth era ca un spin pentru ea. Mereu în preajma tatălui. Alma era absorbită într-o discuție cu Marge dar vedea manevrele fetei. Observă și amica ei. Marge râdea. - Dragă prietenă, Beth îl urmărește pe lord peste tot, spre exasperarea lui Mary care nu-și poate etala farmecele. - Din păcate, atitudinea fetei are un substrat dureros în esență. Se crede privată de atenția tatălui sau și nu suportă nici o femeie în jurul lui. Și pentru mine este grea comunicarea cu ea
MY LORD (VII) de CAMELIA CONSTANTIN în ediţia nr. 2137 din 06 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/352697_a_354026]
-
aici poetul a mers mai departe: nu mai folosește cinica imaginativă ca precauție, ci interiorizează cinismul imaginativ, topindu-l în sensibilitate. Îi rezultă astfel o poetică a oximoronului, una de „rugăciuni imprecative”, de celebrări și ofense ale propriei melancolii sau exasperări. Scriitura realist-biografistă își împinge marginile, simultan, în reveria anamnetică, în reveria cu nostalgii, și-n notațiile de cruzime, adesea de intensitate expresionistă. Dicțiunea autenticității topește referințele și aluziile într-o gramatică de lirism existențial acut, care electrizează concretul fără a
CINDERELLA & ALTE MARŞURI FUNEBRE (POEME) de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 320 din 16 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357067_a_358396]
-
loviturile împotriva ta, trebuie să ierți. Mai mult, după învățătura biblică, trebuie să întorci și celălalt obraz ca să fii pălmuit. Ce-ar putea face fostul premier al României în privința dușmanilor săi care l-au dus într-un asemenea grad de exasperare încât să-și pună pistolul la tâmple? Și ce-ar trebui să facă toți aceia care l-au împins la acest act disperat? Să ne potolim puțin șuvoialele de ură și invidie și să privim drept: un om, o personalitate
CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 539 din 22 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358341_a_359670]
-
pace, Thomas. Da' de ce?! E plină de învățăminte. E morală. Povestea! Musca este insecta care se agită cel mai mult. O gonești, pentru că te sîcîie, așezîndu-ți-se de nenumărate ori pe frunte, și ea insistă, revine, te agasează, te aduce la exasperare. Nu ai altă șansă decît s-o zdrobești cu ziarul. Brusc, instinctul de ucigaș se redeșteaptă în tine. Începi să alergi musca prin casă. E pe canapea, zboară pe fotoliu, este pe lustră, pe vaza de cristal, pe clanța ușii
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 26-28 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 506 din 20 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358409_a_359738]
-
remarcabil un univers al bucuriei simple, casnice. Poeta are darul de a exprima în feluri atrăgătoare un sentiment special, în care se amestecă iubirea calmă, nostalgia ușoară (totalmente străină de abisurile deznădejdii, lipsa de incertitudine în ceea ce privește viitorul, discreta, totdeauna scurta exasperare în fața diverselor manifestări inerente ale entropiei sociale. Este sentimental de mamă tânără, probabil cel mai curat și în același timp cel mai deplin din câte există. Poezia care rezulta din exprimarea lui este una a faptului împlinit sau și mai
ANGELA NACHE. “DAMNATĂ” LA FERICIRE DE A.I.BRUMARU. REVISTA SĂPTĂMÂNA de AUREL AVRAM STĂNESCU în ediţia nr. 350 din 16 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357982_a_359311]
-
desigur printr-un necurmat lanț de convertiri intime, de război și ceartă cu tine - a lăuntrului tău cel adevărat, personal original, al interiorului tău cel din fire, aplecat spre Sfânta Rânduială, cel de sub copleșitorul înveliș de împrumuturi, influențe, psihoze și exasperări de tot felul, sub care ne mascăm. Această regăsire este semnalul încordării și cuceririi tale cu tot adâncul ființei tale pentru Ordine; și sforțarea aceasta de cinstită și sinceră înrădăcinare în ordinea dumnezeiască se continuă și rămâne aprinsă în adâncul
PREACUVIOSUL PĂRINTE ARHIMANDRIT BENEDICT GHIUŞ ?' TEOLOGUL SMERIT ŞI DUHOVNICUL ÎMBUNĂTĂŢIT DIN MAREA LAVRĂ A CERNICĂI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2359 din 16 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/357839_a_359168]
-
mă golesc de sine. Ce binefacere. Am uitat de toate ofensele. Doar manelele unui grup de tineri, îmi zgârie auzul, scoțându-mă din atmosferă. Aceasta e jertfa, pentru că nimic nu e perfect. Trebuie plătit cu ceva. Și noi, plătim cu exasperarea provocată de o muzică deșucheată, de două parale, care ne agresează urechile. S-au speriat și păsările și nu ne mai gratulează cu trilurile lor fermecate. Chiar, nici nu le mai vine să cânte, de vreme ce barbarii au năvălit în habitatul
TABLETĂ ESTIVALĂ de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 535 din 18 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357549_a_358878]
-
să întreb, contrar obiceiului meu, dobândit de mic, de a-mi reprima curiozitatea. Asta fiindcă lipsa mea de perspicacitate câteodată, pe care mi-o sancționa prompt, îl scotea pe uiva Livi din sărite. Cum de cine? se întorsese el mimând exasperarea. De hingheri!... Și-a luat obiceiul să adăpostească o mulțime de câini în subsolul casei, îmi povestise Zeno. Cum apar hingherii, toată haita se bulucește acolo. Codoașa se ia în gură cu hingherii pentru fiecare potaie pe care aceștia o
ÎNTÂLNIRE ÎN ZORI (2) de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 493 din 07 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358606_a_359935]
-
teamă. Ploaia îmi răvășește întotdeauna sufletul. Sunetul ei, la impactul cu pământul, de obicei mă bucură, știind că este strigătul de iubire al cerului, acum însă simt altfel... Funiile ei de mătase care sclipesc în zare, cerul încruntat, furios până la exasperare mă tulbură, mă înfricoșează. Ador însă fântânile arteziene care par o revanșă a pământului, țâșnind spre cer în lumina razelor de soare și oferind strălucirea desăvârșită. Privesc spre geamul ferestrei. Vijelie strașnică. De data aceasta o neliniște inexplicabilă îmi macină
AMINTIRI CU PARFUM DE ALTĂDATĂ, ÎNTR-UN POEM ÎN PROZĂ SEMNAT VAVILA POPOVICI de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 245 din 02 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359286_a_360615]
-
Da’ până să termine altul sare Cu o idee mai uluitoare.... Un pas ‘napoi toți facem...bă ce minte! ...se-aud scrâșnind mai multe maxilare, Ne suspectăm prin fumul de țigare, Ne contrazicem, ne sărim în gât Până ajungem la exasperare, Și în final, uzi leoarcă de sudoare, Nevestele spun foarte hotărât: Acum e necesară o schimbare! Noroc că apăru unu’ cu minte, Ținându-se cu dreapta de-un pahar, Cu stânga tot scobindu-se-ntr-un dinte, Și râgâind adânc zise fierbinte (Cu
PREGĂTIRE PENTRU VOTARE ÎN DIASPORĂ de VALERIU CERCEL în ediţia nr. 1400 din 31 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360223_a_361552]
-
crezut până în ultimul moment că se va întâmpla. Pe străzi, toată lumea își verifică telefoanele des după Brexit. Mai des decât de obicei. Fețe triste se apleacă peste ecrane, degetele repetă mișcările cu care suntem cu toții obișnuiți, fără convingere, dar cu exasperare. Un tânăr in metrou, încruntat, se așează apăsat pe scaunul din față. Abțibildul IN de pe geaca de blugi, dezlipit puțin, e dovada forensică a iritării sale. Spre supermarket, o mașină aproape mă calcă, pe amble geamuri din față ies zburdând
Am stat de vorbă cu șapte tineri români care trăiesc și lucrează în Marea Britanie. Cum cred ei că îi va influența votul pentru Brexit () [Corola-blog/BlogPost/338503_a_339832]
-
cauza acestor neliniști și tristeți? Răspunsul ne vine dintr-o aruncătură de privire pe necuprinsul vieții. Ne duce gândul la trăiri erodate de platitudinea unei existențe cotidiene, la teama de nimic, de frigul uitării, ori la cauza unui fel de exasperare existențială, semnificații care se țes în versurile poetei Tatiana Dabija. Și încâlceala sorții minte - / Că totul e mai optimist,/ Atunci când nu mai sunt cuvinte/ Și timpu-ți este inamic. (Nebunia culorilor). Astfel de stări sunt acaparatoare, ne încearcă pe toți într-
Plasa unei iluzii, de Tatiana Dabija. Recenzie, de Elena Buică – Buni () [Corola-blog/BlogPost/339353_a_340682]
-
București să fiu îndrumată de trei persoane deodată. Ba unii chiar au coborât cu mine și m-au condus la destinație, povestindu-mi cu lux de amănunte detalii private. La Sibiu, în schimb aceeași situație m-a adus odată aproape de exasperare: mergând din om în om în troleibuz, abia la al cincelea am reușit să aflu informația pe care o căutam. Întrebat fiind de ce nu mi-a răspuns de la început, omul mi-a replicat mirat „dar nu pe mine m-ați
BUCUREŞTI de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 581 din 03 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/340894_a_342223]