411 matches
-
modalitate de răspuns sinaptic, în cursul căruia, prin interacțiunea receptor-mediator, are loc o creștere exclusivă a permeabilității postsinaptice pentru K+ și Cl-, în timp ce permeabilitatea la Na+ rămâne nemodificată. În acest mod apare o hiperpolarizare tranzitorie. Prin propagarea electrotonică, PPSI deprimă excitabilitatea zonelor din jur sau chiar a întregului neuron, împiedicând apariția PA sub efectul unor stimuli excitatori. Astfel de conexiuni reprezintă adevărate filtre ce modulează transmiterea în lanțurile neuronale; c) inhibiția presinaptică: în cazul unor sinapse axo-axonice excitatoare, depolarizarea sinaptică se
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
deși per se nu pot provoca contracții, sunt capabile în momentul în care depășesc pragul de excitație (cca 35 mV) să declanșeze potențiale de acțiune propagate (cu o viteză de 5-10 cm/s) și contracții ritmice. O altă particularitate a excitabilității în cazul mușchilor netezi este așa-zisa stimulare prin întindere. Numeroși mușchi viscerali răspund la întindere prin generarea unor potențiale de acțiune spontane ce determină contracția. Această particularitate asigură rezistența pereților și evacuarea organelor cavitare la distensii prin conținut excesiv
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
acesteia este consecința depolarizării produse de scăderea conductanței potasice. Astfel, factorul comun al efectelor sinaptice ale serotoninei pare a fi alterarea permeabilității membranei postsinaptice față de ionii de potasiu. Modificând permeabilitatea canalelor de potasiu, serotonina modulează în sens inhibitor sau activator excitabilitatea neuronală postsinaptică. Prin efectele simultane asupra excitabilității neuronale în anumite teritorii cortico-subcorticale, sistemul serotoninergic cerebro-spinal deține un rol important în coordonarea diverselor manifestări comportamentale. Tipic, este cazul activării neuronilor serotoninergici din timpul reacțiilor de trezire și al inhibării acestora în
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
conductanței potasice. Astfel, factorul comun al efectelor sinaptice ale serotoninei pare a fi alterarea permeabilității membranei postsinaptice față de ionii de potasiu. Modificând permeabilitatea canalelor de potasiu, serotonina modulează în sens inhibitor sau activator excitabilitatea neuronală postsinaptică. Prin efectele simultane asupra excitabilității neuronale în anumite teritorii cortico-subcorticale, sistemul serotoninergic cerebro-spinal deține un rol important în coordonarea diverselor manifestări comportamentale. Tipic, este cazul activării neuronilor serotoninergici din timpul reacțiilor de trezire și al inhibării acestora în somn, cu consecințele respective asupra excitabilității motoneuronilor
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
asupra excitabilității neuronale în anumite teritorii cortico-subcorticale, sistemul serotoninergic cerebro-spinal deține un rol important în coordonarea diverselor manifestări comportamentale. Tipic, este cazul activării neuronilor serotoninergici din timpul reacțiilor de trezire și al inhibării acestora în somn, cu consecințele respective asupra excitabilității motoneuronilor descendenți în coarnele anterioare. Implicarea serotoninei ca mediator chimic sau modulator al transmiterii adrenergice și gaba-ergice este, de asemenea, cunoscută atât în realizarea unor manifestări psiho-afective normale și patologice, cât și în producerea efectelor antideprimante ale drogurilor triciclice (imipramină
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
este Na+-dependentă, iar acțiunea hiperpolarizantă postsinaptică este clor-dependentă, prin intermediul unui receptor ionotrop. Proprietățile inhibitorii postsinaptice ale glicinei sunt blocate de către stricnină. Convulsiile produse de stricnină se datorează blocării mediației chimice glicinergice. Un alt aminoacid prevăzut cu proprietăți inhibitoare asupra excitabilității neuronale este taurina. Taurina. Se găsește în cantități mari în veziculele sinaptice ale scoarței cerebrale, cerebelului și hipo-campusului. Cantități suficiente au fost găsite în trunchiul cerebral, măduva spinării și retină. Concentrațiile acesteia sunt mai mari în perioada de creștere decât
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
menționată la capitolul Hormoni locali. Alte peptide neuroactive (vasopresina, oxitocina, ACTH, angiotensina, bradikinina, peptidul înrudit cu gena calcitoninei, galanina) vor fi prezentate la capitolele respective. I.6.8. MEDIAȚIA PURINERGICĂ Are la bază participarea ATP și adenozinei la modificările de excitabilitate neuronală centrale și periferice. Sintetizat la nivel celular prin glicoliză sau fosforilare oxidativă mitocondrială, ATP este depozitat singur sau împreună cu acetilcolina în veziculele sinaptice colinergice, ori cu noradrenalina sau adrenalina în terminațiile sinaptice și granulele cromafine medulosuprarenale. Eliberarea are loc
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
mediatori chimici ai inervației vegetative non-adrenergice și non-colinergice. I.6.9. MEDIAȚIA CHIMICĂ GAZOASĂ Progresele tehnice din ultimele decenii au precizat că nu numai radicalii liberi ai oxigenului, ci și speciile radicalare ale azotului și carbonului determină modificări importante ale excitabilității neuronale centrale și periferice. I.6.9.1. Monoxidul de azot (NO). Identificat inițial cu factorul endotelial de relaxare (EDRF), este sintetizat la nivel neuronal din L-arginină în prezența enzimei nitroxid sintetaza calciu-calmodulin-dependentă și a NADPH. Cascada enzimatică formatoare
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
cu participarea calmodulinei și ionilor de calciu (fig. 58). Dintre celelalte substanțe bioactive, de o atenție crescândă se bucură o serie de derivați ai hormonilor steroizi și ai acidului arahidonic, de tipul prostaglandinelor, implicate în modificarea sensibilității nociceptive și a excitabilității nervoase centrale. Pe această dublă cale, NO în doze mici fiziologice influențează plasticitatea neuronală, favorizând potențarea postsinaptică de lungă durată a potențialelor de acțiune implicate în procesele de învățare și memorare a informațiilor nociceptive, iar în doze mari exercită efecte
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
interpretat sunt cazurile de hipotonie vagală care se însoțesc de regulă de manifestări de tip hipersimpaticoton. În practică este adeseori greu de diferențiat ceea ce aparține hipotoniei unuia din sisteme și hipertoniei antagonistului său. Se face apel la aceleași criterii de excitabilitate a unor reflexe visceroviscerale și la susceptibilitatea organo-vegetativă față de agenții farmacodinamici. Este etichetat simpaticoton subiectul al cărui ritm cardiac este accelerat în repaus, a cărui probă la atropină este puțin concludentă, al cărui reflex oculocardiac este discret sau inversat și
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
adenilatciclazei de către receptorii beta-adrenergici și proteina Gs, catalizează formarea AMPciclic și deschiderea canalelor depolarizante de Ca2+. Fenomene inverse de tip hiperpolarizant realizează activarea receptorilor colinergici de tip muscarinic prin intermediul proteinei Gi și a canalelor de K+. Ambele mecanisme nervoase influențează excitabilitatea și contractilitatea miocardică, determinând variații adaptative importante ale volumului sistolic și debitului cardiac. Ca produs al valorilor normale ale volumului sistolic (70 ml) și frecvenței cardiace (70 bătăi/minut) debitul cardiac (5 l/minut) poate crește până la 12 l/minut
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
ansamblu, factorii de reglare și adaptare a respirației la necesitățile variabile ale schimburilor gazoase sunt de două feluri - nervoși și umorali. Primii asigură activitatea ritmică ventilatorie și ajustarea ei pe cale reflexă sau voluntară, în funcție de concentrația gazelor sanguine, iar ceilalți întrețin excitabilitatea variabilă a centrilor respiratori. II.3.9.1. Reglarea nervoasă Reglarea nervoasă se realizează cu participarea obligatorie a centrilor respiratori bulbo-pontini din formațiunea reticulată a trunchiului cerebral. Tehnicile uzuale de ablație, stimulare și întreținere a activității electrice neuronale din anumite
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
reacții ventilatorii inverse. Excitarea receptorilor cutanați și căilor aeriene superioare provoacă, de asemenea, reacții neuro-reflexe respiratorii, predominant inhibitoare, înseși impulsurile aferente plecate de la nivelul receptorilor de întindere (fusuri neuro-musculare și corpusculi tendinoși Golgi) ai mușchilor inspiratori și expiratori pot modifica excitabilitatea reflexă a centrilor respiratori. Fusurile neuro-musculare având rolul de a compara contracția obținută cu cea comandată, excitarea lor mărește în cazul respirației forța de contracție a mușchilor intercostali prin intermediul centrilor respiratori. Un loc aparte în reglarea respirației dețin reflexele chemoreceptive
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
1928) pe animale cu capul izolat, din punct de vedere vascular, de trunchi. Creșterea bioxidului de carbon în sângele de perfuzie a capului astfel izolat (cu legăturile nervoase dintre cap și trunchi păstrate) determină hiperventilație pulmonară, ca urmare a creșterii excitabilității centrilor respiratori. Efecte similare au fost constatate de către Haldane (1905) la om. Crescând concentrația bioxidului de carbon în aerul alveolar doar cu 0,2%, autorul sus-citat a obținut dublarea ventilației pulmonare. Efectele stimulante, producându-se și în cazul perfuzării ventriculului
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
DE MICȚIUNE Micțiunea este un act reflex spinal sub control vegetativ parasimpatic și somatic, facilitat sau inhibat de numeroși centri nervoși supraspinali, a căror stimulare aferentă determină pe căi eferente impulsuri ce favorizează sau inhibă micțiunea prin influențarea pragului de excitabilitate a centrului reflex medular. Reflexul de micțiune este declanșat prin creșterea presiunii intravezicale (10-15 mmHg) până la atingerea pragului micțiunii (400-500 ml), deasupra căruia aceasta devine imperioasă. Vezica urinară fiind dotată cu plasticitate și automatism se destinde și se golește asigurând
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
autoîntreține printr-un mecanism de feedback pozitiv, care provoacă contracții din ce în ce mai puternice ale musculaturii vezicale. Ca urmare a integrării impulsurilor aferente în diverși centri supraspinali se transmit pe căi eferente impulsuri care facilitează sau inhibă micțiunea prin influențarea pragului de excitabilitate a centrilor reflecși sacrați. ). La nivel bulbar există centri facilitatori și inhibitori ai micțiunii în formația reticulată bulbară laterală și dorso-mediană. Centrii pontini exercită o acțiune facilitatoare prin nucleul detrusor pontin situat în formația reticulată dorso-laterală. Un centru inhibitor situat
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
Slab în afara gestației, răspunsul contracției crește progresiv în timpul sarcinii, devenind maxim la termen, datorită impregnării cu estrogeni și mai ales progesteron. Modificând potențialul de membrană al fibrei uterine, oxitocina mărește sensibilitatea uterului gravid la stimulii intrinseci. Ca urmare a creșterii excitabilității, automatismul mușchiului uterin și propagarea undei de excitație apar stimulate. Cea de a doua acțiune principală a oxitocinei are loc la nivelul glandei mamare și constă în declanșarea secreției lactate. Contractând elementele mioepiteliale ale canalelor galactofore, preparate în prealabil de
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
hipertensiv, hipotalamusul lateral induce anxietate și comportament motivat. Predominența neuronilor simpatici la nivelul hipotalamusului posterior contribuie la intensificarea reacțiilor locomotorii și cardiovasculare în stresul de efort. Substanța cenușie periaqueductală, de asemenea, influențează reactivitatea simpatică centrală. Coloana laterală a acesteia crește excitabilitatea, iar cea ventrolaterală o reduce, predispunând la hipomotilitate și analgezie dependentă de opioide. De precizat că în timp ce stresul acut de apărare și adaptare (fight or flight) care depinde de activarea predominentă a axei hipotalamo-simpatico-adrenomedulară eliberatoare de catecolamine, stresorii cronici determină
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
stare nu-și mai stăpânește mișcările sale fizice și este lipsită complet de capacitatea de a înțelege și a voi. Beția incompletă - este o intoxicare cu alcool sau alte substanțe asemănătoare mai puțin intensă, în care persoana manifestă modificări ale excitabilității sale normale prin sporirea impulsivității sau prin diminuarea capacității sale reactive. Beția fortuită, accidentală, involuntară (care poate fi completă sau incompletă) este cauzată de o întâmplare neprevăzută și se produce independent de voința acesteia. (De exemplu, persoana care se îmbată
Îndrumatul societăților specializate în pază și protecție by Ioan CIOCHINĂ-BARBU, Dorian Marian () [Corola-publishinghouse/Administrative/1224_a_2366]
-
alegerea prietenilor este încă destul de întâmplătoare. Își descoperă propriile posibilități, manifestă interes pentru tot ceea ce pune la încercare forțele sale și permite evidențierea lor. Preadolescența implică elemente de maturitate afectivă alături de aspecte de infantilism. Preadolescentul dovedește o mare sensibilitate și excitabilitate crescută, un oarecare dezechilibru, cu predominarea excitației asupra inhibiției; trăirile psihice sunt intense; reacționează la tot ceea ce se petrece în jurul său. Inegalitatea trăirilor afective îi determină pe unii cercetători să numească perioada preadolescenței ca „perioadă de criză“. Se adâncește procesul
Motivaţia preadolescenţilor pentru învăţare: între expectanţă şi performanţă şcolară by Adet Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/1730_a_92280]
-
fiecare dată subiectul va fi întrebat dacă la a doua probă (aplicarea unui stimul variabil) distanța dintre vârfurile stimulatoare a fost mai mare sau mai mică decât la prima probă (aplicarea stimulului etalon). Sensibilitatea tactilă este condiționată de tonusul de excitabilitate al scoarței cerebrale; cu cât acest tonus este mai ridicat cu atât sensibilitatea tactilă este mai mare și invers. Senzațiile termice Aceste senzații au la bază două categorii de receptori: pentru cald și pentru rece. Esteziometrul cu care se face
Metode și tehnici experimentale. Suport de curs by MIHAELA ŞERBAN [Corola-publishinghouse/Science/1002_a_2510]
-
prin întreruperea activității curente și dirijarea aparatelor de recepție către sursa de stimulare, constituie un răspuns nespecific, global al organismului la orice modificare neașteptată a ambianței. Ea se exprimă prin modificări somatice, vegetative, bioelectrice având drept consecință creșterea difuză a excitabilității sistemelor aferente. Direcția în care evoluează reacția de orientare depinde de semnificația stimulilor care au provocat-o. Stingerea reacției de orientare comportamentale, echivalentă cu fenomenul de obișnuire din sistemele senzoriale specifice și nespecifice, reprezintă unul din mecanismele elaborate ale neatenției
Metode și tehnici experimentale. Suport de curs by MIHAELA ŞERBAN [Corola-publishinghouse/Science/1002_a_2510]
-
constată scăderi ale performanței în timpul acțiunii unui zgomot de 112 dh. Dacă însă sarcina este mai complexă performanța este influențată negativ de acțiunea zgomotului. După Pieron, stimulii senzoriali care nu solicită o concentrare specială, au un efect pozitiv. deoarece măresc excitabilitatea generală. El subliniază însă, că rezistența față de stimulii perturbatori afectogeni este mult mai redusă decât față de stimulările senzoriale neutre. Analiza efectelor favorabile sau defavorabile ale stimulilor supraadăugați asupra capacității de concentrare a atenției nu se poate limita la aspectele constatative
Metode și tehnici experimentale. Suport de curs by MIHAELA ŞERBAN [Corola-publishinghouse/Science/1002_a_2510]
-
a atenției de la o activitate la alta, pe seama extinderii focarului de excitație optimă. 5) Mobilitatea constă în deplasarea și orientarea atenției de la un obiect la altul în intervalele cerute de desfășurarea activității. Mobilitatea este rezultatul deplasării rapide a focarului de excitabilitate optimă, care la rândul său presupune mobilitatea proceselor nervoase. Este vorba despre o schimbare voluntară a orientării în conformitate cu cerințele activității și nu trebuie confundată cu schimbările involuntare ale atenției, respectiv cu distragerea atenției. Posibilitatea de deplasare trebuie să fie de
Metode și tehnici experimentale. Suport de curs by MIHAELA ŞERBAN [Corola-publishinghouse/Science/1002_a_2510]
-
arterială perioperatorie, epistaxisul masiv, hipertensiunea de rebound. Aceste urgențe se pot rezolva fără spitalizare. Tulburările de ritm cardiac reprezintă dintre cele mai comune modificări cardiovasculare induse de stresul psihogen datorat manevrelor stomatologice. Tulburările de ritm apar ca o modificare a excitabilității și/sau conductibilității cardiace, reprezentând expresia unei cardiopatii preexistente, cu evoluție posibil negativă, chiar letală a acesteia, dar pot apărea și la pacienții sănătoși. Modificările hemodinamice ce însoțesc aritmiile cardiace sunt consecința scăderii debitului cardiac. Numeroasele forme de aritmii se
Modulul 4 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (implantologie, reabilitarea pierderilor de substanţă maxilo-facială) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101015_a_102307]