612 matches
-
Eu unul știu solomonii și nu mă prea tem nici de balauri”. „Da’ ce-s acele solomonii ?”, îl întreabă curioasă Malca. „Asta nu se poate spune”, zice tranșant Moș Nichifor, cu un aer de mare inițiat (206). Desigur, tot acest excurs cronologic își are rosturile sale, dar datele privind primele atestări (când ? unde ? ce ?) nu pot fi luate în valoare absolută, ci relativă. În general, data primei atestări a unui cuvânt (sfârșitul secolului al XVIII-lea, în acest caz) nu este
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
schiță / 51 2.1. Rezumatul: povestire fără narator / 52 2.2. Rezumat, repovestire și didactica literaturii / 58 2.3. Gradul zero al intermedierii în Caietele lui Henry James / 62 2.4. Titlurile de capitol rezumative / 72 2.5. Addenda și excurs: schimbarea timpului verbal în povestirile ilustrate / 81 3. O nouă abordare a definiției situațiilor narative tipice / 85 3.1. Elementele constitutive ale situațiilor narative tipice: persoană, perspectivă, mod / 87 3.1.1. Opoziția I (persoană): referință la persoana întîi referință
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
o schemă elementară. Soluțiile propuse sînt formulate intenționat într-o manieră provizorie. Principalul lor scop este acela de a încuraja o examinare mai amănunțită a acestor fenomene, care pînă acum s-au bucurat de atenție redusă. 2.5. Addenda și excurs: schimbarea timpului verbal în povestirile ilustrate După finalizarea acestui capitol mi-am dat seama de existența unei contribuții importante la dezvoltarea acestui subiect. În articolul său "Teze privind timpurile din limba germană", Otto Ludwig atrage atenția asupra faptului că "trecerea
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
din Bardo-Thödol. În Parinirvanasutra se afirmă: “Toate ființele (s.n.) posedă [virtual, n.n. ] natura lui Buddha: iată ce este atman. Acest atman, de la început e mereu acoperit de diverse pasiuni: iată de ce ființele (s.n.) n’ajung să-l vadă ”, iar premisa excursului de față este un citat din referitor la conștiință: “Treziți-o pas cu pas și pe măsură ce va “evolua”, neschimbătoare în esența sa, dar manifestându-se din ce în ce mai mult prin vehicule din ce în ce mai perfecte, veți vedea piatra transformându-se în plantă, planta în
Fundamente de antropologie evolutivă pentru psihiatrie by Cristinel V. Zănoagă Mihai Tetraru Maria Tetraru Mihai Asaftei () [Corola-publishinghouse/Science/1265_a_2075]
-
mic. Asta, în cazul omului. În cazul zeului, această diminuare, provocată de mulțimea imaginilor acestuia, este compensată de întărirea datorată adorării de către (mulți) credincioși, știind că zeii trăiesc, conform Upanișadelor, prin riturile îndeplinite de om . Revenind la firul principal al excursului nostru, trebuie să arătăm că omul se expune, ca “beneficiar” al imaginii sale, unor potențiale pericole. Acestea au legătură cu magia imitativă conform căreia, distrugerea efigiei cuiva îi atrage aceluia moartea; fenomene asemănătoare, de influențare a persoanei sau de conștientizare
Fundamente de antropologie evolutivă pentru psihiatrie by Cristinel V. Zănoagă Mihai Tetraru Maria Tetraru Mihai Asaftei () [Corola-publishinghouse/Science/1265_a_2075]
-
economică, sociologie politică. Consider că nu puteam concepe o lucrare despre ceea ce se întâmplă azi în satul românesc din punct de vedere social, cultural și identitar, fără a asocia aceste două discipline, sociologie și etnologie, și fără a face un excurs de factură istorică în analiza celor două sate. Abordarea este așadar una interdisciplinară, cerută în mod necesar de natura temei studiate. Studiul de față își propune așadar să analizeze aspecte legate de comunitate, identitate și proprietate (în speță proprietate funciară
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
limbă, tradiții și obiceiuri, istorie, conștiință de grup, relația fiecărui țăran cu pământul era un element fundamental pentru formarea identității. Deriva produsă de structurile comuniste are efecte încă și astăzi. 3.2. Identitate colectivă în cele două comunități studiate După excursul teoretic în semnificațiile identității colective, îmi propun să stabilesc și să analizez empiric indicatorii relevanți pentru aceasta, cu referire în primul rând la cele două sate ce au făcut obiectul studiului de caz și în măsura datelor disponibile, și la
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
cercetare Științifică serioasă, elegantă Și de noblețe care obligă la gândire Și regândire, slobodă Și elegantă, teoretică Și pragmatică, pozitivă Și constructivistă în peisajul paradigmei contabilității ca teorie Și instrument de măsurare Și evaluare. Valorile-Știință care dezvăluie calitatea lucrării sunt: excursul prin literatura de specialitate pentru a provoca Științificul acumulat în domeniul evaluării contabile, cu deosebire teoria normativă: construcția Și formalizarea tablei de materii specifice tipologiei Și fundamentelor teoretice, principiilor Și regulilor, tratamentelor Și practicilor specifice măsurării Și evaluării în contabilitate
Evaluarea în contabilitate: teorie și metodă by Ionel Jianu () [Corola-publishinghouse/Science/226_a_179]
-
Sensibilitatea față de ceea ce simt alte persoane este esențială pentru înțelegerea diversității de la locul de muncă și poate oferi baza schimbării organizaționale. Ne-am îndepărtat cu mult de lumea modernă a cărui precursor este Taylor, cel cu care am început acest excurs prin teoriile privind organizațiile! Constructivă și critică, utopică și realizatoare, postmodernitatea este o stare în care presupozițiile moderniste au fost subminate dar, în același timp nu generează (încă!) o psihosociologie a organizării care să reflecte pertinent realitățile sociale ale timpului
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
știință sau (pseudo) tehnică. Criticul investighează tipologiile, zonele de interferență ale literaturii science fiction cu știința, fantasticul și basmul, încercând realizarea unei geografii a genului pe mapamond.” În acest context, autorul analizează într-un capitol special Literatura SF din România, excurs în care prevalează privirea istorică. După ce consemnează începuturile de pe la mijlocul secolului al XIX-lea, marcate de un interes crescut pentru senzaționalul științific și pentru primele traduceri, criticul identifică în primii ani ai secolului al XX-lea pe întâiul scriitor specializat
MANOLESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287991_a_289320]
-
pentru a se lămuri pe sine însuși, dar și spre a complini o lacună a culturii românești, M. a realizat Enciclopedia exilului literar românesc. Florin Manolescu pune problema talentului său critic în relație de sinonimie cu inteligența [...]. Sub aparența unui excurs într-un teritoriu istorico-literar, se formulează, de fapt, un program critic, o idee despre critică impregnată de sentimentul implicării personale, nu fără orgoliu abil deghizat în exprimarea printr-un „noi” care nu e aici un plural al maiestății, ci o
MANOLESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287991_a_289320]
-
cu literatura română, într-o serie de lucrări: Sofocles (I-II, 1920-1925), Clasicismul greco-roman și cultura românească (1937), Frumusețea poeziei homerice (1938), Tragicul la Sofocles (1939), Drama istorică la Sofocle și Euripide (1970). M. face istorie literară aplicată prin intermediul unor excursuri numite „cercetări cronologice”, referitoare la opere depărtate în timp. Ca folclorist, s-a preocupat, într-o viziune personală, de baladă, în care a găsit reflectate o seamă de chipuri istorice importante, așa cum reiese și din studiul Figuri istorice românești în
MARMELIUC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288042_a_289371]
-
având aer interbelic și părând a poseda un secret”. Tandemul de protagoniști ai cărții, Iulian Hampu și Romulus-Lăpădat Unip, are, fiecare în parte, o rețetă proprie de a pune în practică acest program. Din atelierul lor de lucru, incluzând amintiri, excursuri arhivistice, fișe biografice, M. trece adeseori în propriul laborator de creație, dublându-și ficțiunea cu un text metanarativ discret. Comparativ cu ceilalți prozatori ai generației, el își permite cu parcimonie licențe metatextuale. În Litera albă există una singură: identitatea sugerată
MARINEASA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288032_a_289361]
-
Eminescu, Ioan Slavici, V. Conta, G. Coșbuc, G. Dem. Teodorescu, Mihail Dragomirescu. Începuturile gândirii estetice în gândirea românească (1968), apoi Geneza ideilor estetice în cultura românească (secolele XVI-XIX) (1972) și Pagini din istoria esteticii românești (1998) se doresc a fi excursuri în istoria esteticii românești până la sfârșitul secolului al XIX-lea. Ca istoric literar, I. încearcă să descopere ineditul în activitatea și biografia scriitorilor cercetați. Într-un anume sens, el propune și un model de abordare regională a scriitorilor prin studii
ILIESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287517_a_288846]
-
Buzura ș.a.), iar Vocația modernității în literatura contemporană română (2001) dovedește existența unei „vocații a modernității” de la Mihai Eminescu și I.L. Caragiale până azi. În fine, un volum reunește, în 2001, studii despre arta portretului în proza contemporană și un excurs, mai amplu, care privește „contemporaneitatea” lui Homer. În literatura de imaginație, I. a debutat cu proză scurtă, Trecuta vârstă a Julietei (1969) reunind schițe de inspirație realistă și fantastică, nu străine de anume subtilități psihologice. Ca și în următoarea culegere
ILIESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287523_a_288852]
-
până la cuvântul bărbat) și introducerea la al patrulea volum. Printre teoriile expuse în introduceri se află câteva care s-au impus: teoria circulației cuvintelor, teoria stratului și substratului. Etymologicum..., scriere irepetabilă într-o cultură, fascinează prin acumularea de erudiție, prin excursurile făcute în biografia și semantica unui cuvânt, prin întinsa rețea de citate din literatura populară și cultă. Cuvântul basm, de pildă, devine un studiu monografic de mare densitate (origini - cu opțiunea pentru izvorul oniric al basmului -, clasificare tipologică, analiză comparativă
HASDEU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287418_a_288747]
-
practică de a face față religiei catolice și protestantismului, dar și modalitatea „demascării“ „dușmanilor“ „Patriei“, ascunși sub „falsul veșmânt“ al „imperialismului papal sau ecumenismului protestant“68. De altfel, ideea identificării și „demascării“ „dușmanilor democrației populare“ era reluată într-un amplu excurs istoric de ministrul Cultelor Stanciu Stoian (la deschiderea cursurilor de îndrumare pentru anul școlar 1950-1951), care afirma faptul că după cel de-al doilea război mondial „... în momentul când lagărul păcii, al progresului și al democrației a ridicat steag de
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
ca și în publicații din Rusia, Franța, Italia, Olanda. De la Demon la Luceafăr (1979) este o bună introducere didactică în analiza unui motiv fecund, aria de investigare fiind precizată din subtitlu: Motivul demonic la Lermontov și în romantismul european. Un excurs preliminar definește conceptul „daimon” - caracter vag, nesupus figurativului, aparținând zonei obscure a simțămintelor, spirit înzestrat totodată cu însușiri aparținând naturii umane. Ipostaze veterotestamentare și gnostice sunt convocate pentru a contura îmbinarea celor două aspecte, divin-antidivin și uman-antiuman, ale daimonului, așa cum
LOGHINOVSKI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287847_a_289176]
-
Braga) 7 I. Imaginar cultural Anarhetipul și stările alterate de conștiință (Corin Braga) 15 Ficționalizarea (Mihaela Ursa) 73 Metodele calitative În cercetarea imaginilor (Doru Pop) 103 Humboldt, triada actanților ontologici și alteritatea (Cornel Vâlcu) 130 Lux, calm și voluptate - Un excurs de estetică fenomenologică (Horea Poenar) 170 II. Imaginar social Dezintoxicarea creierelor (Ruxandra Cesereanu) 213 Locurile memoriei (Ovidiu Pecican) 249 Rezistența În literatură (Sanda Cordoș) 288 Reconstrucția societății civile după 1990 (Marius Jucan) 338 Generații fără memorie (Ștefan Borbély) 379 Prezentarea
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
publicitar. Este una dintre cele mai binecunoscute practici În publicitate. Or, să spui că poți folosi focus-grupul așa cum este el dezvoltat astăzi În teoria studierii comportamentului, să-l aduci spre anarhetip - aici deschizi o poartă foarte periculoasă. Și ca să Închid excursul meu, cred că pericolul cel mai mare este de natură metodologică: studierea anarhetipului trebuie să-și găsească o metodă, o metodologie proprie. Studii de grup, experiențe personale, autoanaliză, o metodologie de factură calitativă și nu cantitativă. Mircea Muthu: Da, ar
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
cartea aceasta e teza ta de doctorat? Cornel Vâlcu: Nu! Teza este o chestie serioasă, cumințică, fără paranteze... Sanda Cordoș: Mai serioasă decât ce am citit noi pentru astăzi? Cornel Vâlcu: Aceea nu are paranteze... Lux, calm și voluptate Un excurs de estetică fenomenologicătc "Lux, calm și voluptate Un excurs de estetică fenomenologică" Horea Poenartc "Horea Poenar" — Can we help you, Mr. Holmes? — No, no! Darkness and mr. Watson’s umbrella - my wants are simple” A.C. Doyle, The Valley of Fear
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
Nu! Teza este o chestie serioasă, cumințică, fără paranteze... Sanda Cordoș: Mai serioasă decât ce am citit noi pentru astăzi? Cornel Vâlcu: Aceea nu are paranteze... Lux, calm și voluptate Un excurs de estetică fenomenologicătc "Lux, calm și voluptate Un excurs de estetică fenomenologică" Horea Poenartc "Horea Poenar" — Can we help you, Mr. Holmes? — No, no! Darkness and mr. Watson’s umbrella - my wants are simple” A.C. Doyle, The Valley of Fear Specia dracului, caii ăștia! Sau o interpretare la 11
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
părțile referitoare la cauzalitate din Critica rațiunii pure - scriu despre același lucru. Și atunci miza devine interesantă, pentru că filosoful ia textul lui Horea și spune, stilistic vorbind: e un text literar. Dar dacă ai scrie undeva pe carte titlul Un excurs de filosofie despre timp ai sili oamenii respectivi să accepte acea problematică abordată Într-un tip de discurs și dintr-un unghi neașteptat. Este foarte adevărat, și aici Corin are dreptate, plenitudinar, el s-ar desfășura În proză, Însă eu
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
foc pe munte în amurg e o sculptură de aur, de rubin și topaz, o poartă spre reverie mistică, iar florile închipuie bijuterii pe fondul de catifea al mușchiului. Imaginii i se adaugă parfumul florii, autoarea delectându-se într-un excurs terminologic, atentă la denumirea latină din tratatul botanic, dar și la numele - multiple - din zestrea limbajului popular. Virtutea acestei proze este discreta alunecare de la imaginea poetică la rememorarea frustă a întîmplărilor trăite, de la meditația abstractă, livrescă, la senzația proaspătă a
DUMBRAVA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286899_a_288228]
-
despre poezie și artă, literatura platonizantă și cea burlescă, dezvoltate sub influența filosofiei umaniste, potrivnică păgubosului hybris. Metoda comparatistă a autoarei își delimitează mai precis sfera și scopul în Valori și echivalențe umanistice (1973), impunând trăsătura distinctivă, anunțată în subtitlu: excurs critic și comparatist. Organizată în trei diviziuni, materia își păstrează unitatea punctelor de vedere și a finalității, în pofida diversității tematice și a criteriilor interpretative aparent derutante. În fiecare studiu, tratând despre interferențe și paralelisme între curente, scriitori, opere, idei etc.
DUMITRESCU-BUSULENGA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286912_a_288241]