320 matches
-
reprezentat dacă s-ar consuma în spațiul categoriilor obișnuite ale umanului: tocmai extraordinarul lui produce în ceilalți nevoia și năzuința de a-l imita. În al doilea rând, este nevoie ca acest fapt de viață, care poartă în el germenele exemplarității, să fie transformat într-un document al spiritului, deci să fie consemnat și înregistrat. Însă pentru aceasta ar fi suficiente o permanentă trezie a minții și simpla tenacitate - capacitatea primordială a oricărui evanghelist, a biografului lui Ignațiu sau a lui
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
feluri: dragostea pentru părinți, dragostea pentru semenul (semenaî tău (taî și amor Dei. Existau și alte forme de amor, cum ar fi dragostea pentru animale, dragostea pentru pictură, pentru îngrijirea spațiilor verzi etc, dar acestea erau forme particulare, neavând puterea exemplarității. Predomina dragostea pentru aproapele tău, chiar dacă acesta era plecat peste mări și țări, ba poate tocmai de aceea. Pe la orele 5 după-amiaza, puteai vedea grupuri-grupuri de tinere venețiene îmbrăcate cu gust coborând pe cheiuri și privind cu dese oftaturi în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
dar, în acest caz, ridicolul experienței critice depășește sublimul ei. În ce mă privește, scriam într-o vreme cu speranța de a descoperi în spatele operei un om, ba chiar ființa, o anume ipostază a ei, plasată într-un nimb de exemplaritate. Citind, eram interesat să identific, să construiesc chiar în spatele operei, din țesătura ei invizibilă, un erou, cu speranța (nu nemărturisită, ci neconștientizată decât târziu) că faptul acesta îmi poate întemeia propria ființă, propria biografie interioară... Or, am descoperit că experiența
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
răului nu face decât să grăbească inevitabilul avans al tiraniei. Pe Terra veacului XX, ca și pe îndepărtații sori ai lui Terango, rezistența este alternativa la servitute, iar demnitatea nu se poate negocia decât cu riscul abandonării umanității însăși. În exemplaritatea lui mitică, Luc Orient invită la curaj în apărarea speranței. Proza grafică încadrează, miraculos, mesajul pedagogic - demnitatea este afirmată ca temei al existenței universului întreg. L’invitation au voyage (Corto Maltese) Atunci când Milo Manara îl transforma pe Hugo Pratt în
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
adevărat spirit al cetății. Este atât de greu să găsești oameni devotați cu care să pleci la drum, În aceste timpuri subjugate banului, kitsch-ului , nonvalorii... Toată admirația față de travaliul neobosit al acestor oameni, acestor conștiințe superiaoare, de o rară exemplaritate, pasionați, preocupați de variatele forme de manifestare ale artei. În paginile revistei sunt cuprinse articole remarcabile, aparținând atât scriitorilor tecuceni cât și colaboratorilor ( din țară și din străinătate). Mă voi opri asupra câtorva materiale publicate În nr. 22, 23, 24
Jertfă de seară by Valentina Becart () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1137_a_1867]
-
la întrebarea de ce spectacolul celor mai triste evenimente este cel care ne procură plăcerea cea mai mare. Efectul psihoterapeutic al unei specii ca tragedia descătușarea sufletească prin plăcerea produsă de destinul imaginar al eroului reprezintă o cale de acces către exemplaritatea acțiunii și suferințelor umane. Contemplatorul poate adopta o gamă întreagă de reacții, mergând de la uimire, admirație, zguduire, milă, înduioșare, râs, plâns, până la distanțare și reflexie. Cu alte cuvinte, conceptul antic al katharsisului estetic presupune din partea contemplatorului o distanțare, echivalentă cu
CATALOG Sincretismul artelor 1 by Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/425_a_942]
-
ereditatea sau cruzimea. Or, după Machiavelli, ereditatea nu dă merite și nici cruzimea nu aduce glorie. Dacă acest cod al comportamentului princiar s-ar fi rezumat doar la capitolul XIX, ar fi fost suficient pentru a avea acțiunea completă de exemplaritate. El e construit pe antinomia bine-rău, demonstrîndu-se că pe ambele căi se poate ajunge la același rezultat: autoritatea. Căile succesului nu sînt identice și nici, întotdeauna, conforme cu morala. Cel care guvernează "își poate atrage ura oamenilor, atît prin fapte
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
Consiliului de Miniștri. În februarie 1949 este promulgat Statutul de organizare și funcționare a Bisericii Ortodoxe Române. Se afirmă principiul unei organizări centralizate în jurul Patriarhiei. Instituția cuprinde cinci Mitropolii de care depind Episcopiile. Comentariul autorităților politice este clar: Scînteia subliniază exemplaritatea Uniunii Sovietice pentru clerul ortodox român și reamintește că partidul nu poate fi indiferent în fața prejudiciilor și credințelor mistice răspîndite în rîndurile clasei muncitoare de către regimul burghez și al marilor proprietari. Petru Groza face o vizită patriarhului Alexei al Moscovei
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
Est. Tonul se îndreaptă spre interesul și simpatia față de popoarele tinere, spre marile proiecte de dezvoltare. Stînga intelectuală din Europa, lumea a treia ia în considerare cu simpatie aceste lumini care vin dispre Est. Unii militanți comuniști rămîn convinși de exemplaritatea lor. Brucan afirmă, de exemplu: "O societate care avea un scop, iată ce-i impresiona pe idealiștii occidentali mult mai mult decît realizările materiale care, comparate cu nivelul occidental, erau modeste. Un vizitator american îmi spunea: "Noi am devenit bogați
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
de toate, junimism. Marginali electoral, junimiștii au dat spiritului conservator de la noi armătura pe care să se poată sprijini un edificiu im punător. Odată cu Carp și Maiorescu, junimiștii au oferit efigiile unor personalități care intră în mit, ca ipostaze ale exemplarității conduitei publice. Și, chiar dacă distanța care separă postcomunismul tulbure și haotic de epoca lui Carol I pare să anuleze orice sens al continuității ideologice, o parte a legatului junimist ajunge până la cei de astăzi sub forma pledoariei pentru regândirea temeliilor
Junimismul și pasiunea moderației by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Science/584_a_1243]
-
în cazul Anei Blandiana, "la această poetă de excepție și excepții, biogafia curată nu este chemată să valorifice superior o operă mai perisabilă, să-i aducă, în conștiința publicului, puncte suplimentare (cazul poeziei lui Vasile Voiculescu, bunăoară, evaluată prin prisma exemplarității omului). Iar creația de vîrf nu este menită să răscumpere o viață orientată după cursul vremilor (cazul lui Arghezi, al lui Nichita Stănescu și al altor mari poeți români, salvați de operă). Biografia și bibliografia se susțin aici reciproc și
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
se integrează într-un univers fascinant, colorat de splendorile unei naturi efervescente și sacralizate sau de suflul luminos al unei meditații interiorizate, depășind spațiul și timpul. Evocarea istorică este o formă de înfrumusețare a prezentului, dându-i o notă de exemplaritate, prin invocarea unei glorii solare perene. Ioan Alexandru "Cum să vă spun", E. P. L., 1964; Viața deocamdată", Editura Tineretului, 1965; "Infernul discutabil", Editura Tineretului, 1966; "Vină", Editura Tineretului, 1967; "Vămile pustiei", 1969; "Imnele bucuriei", Editura Cartea Românească, 1973; "Imne", Eminescu
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
sau se extinde cosmic, ca la poeții expresioniști. Poezia lui Ioan Alexandru este o luptă permanentă în perspectiva evoluției, a fertilizării, a desfacerii spre identitatea transcendentală. Se resimte spațiul blagian, dar și cel caracteristic poeziei lui Octavian Goga. Urcarea spre exemplaritate, în mit, cu vibrații duale de pământ și cer, bogomilice, ne trimite și la Arghezi, nu numai la Blaga. Căutările noastre în drumul spre Meka nu se pot finaliza fără să plătim vamă pustiei. C. Stănescu vede în Ioan Alexandru
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
troienilor înșiși, orgoliul lor de a-și pregăti singuri înfrângerea". Fiecare poartă în sine, vrea să spună poetul, "calul gând" al prăbușirii lui, instrumentul eșecului"7. Cu alte cuvinte, Adrian Păunescu desacralizează miturile, ce rămân niște povești posibile, dezbrăcate de exemplaritate pentru condiția umană. Ni se pare că Adrian Păunescu trăiește realul, posibilul, încărcat cu universul lui de povești, mituri, tradiții și credințe atât, cât și cum convine stării lui spirituale. Într-o altă dispoziție sufletească, creștinismul, motivele biblice, cele folclorice
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
tranșeele-surori/ de lângă groapa lui Isus." În "Fiți veseli", poem macedonskian, își oficiază propria înmormântare, cu ideea că moartea este inclusă, se inserează în existență. ("Ca o răscoală a gropilor"). Din mișcarea lor intimă poemele reiau ideea sacrificiului cu sens de exemplaritate. "Trimisul" este un Nastratin barbian: "Dar au căzut cu toții, spre dânsul, în genunchi/ în timp ce sta cu capul, plecat pe acel trunchi." Poezia devine expresia unei voci întunecate, pentru că moartea însăși este leacul bolilor("Perechi") Ne dăruim morții, pentru că, așa ca
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
echivalența laică a divino-umanității asigurând vecinătatea nevăzută a Divinității. * Marea noutate a fenomenologiei derivă din ruptura de ordine pe care vrea s-o producă, din căutarea extraordinarului în cotidian. Este o formă laică a panteismului. * Miza unui jurnal, bazată pe exemplaritatea pe care și-o asumă, poate fi gândită în două modalități simultane: a face și a nu face ceva. Însă în ambele cazuri el se desfășoară în cadrele umanului. * Dorința de a fi exemplar, ce caracterizează orice tentare a reușitei
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
să reprezinte un moment de conversiune În viața agresorului, să-l desprindă pe aceasta de vechea sa condiție, de dinaintea actelor sale negative, să-i redea un nou statut social, moral și sufletesc. Orice pedeapsă trebuie să aibă un caracter de exemplaritate pentru toți membrii societății, dar, În esența ei, aceasta trebuie să fie paidetică, să contribuie nu la distrugerea prin răzbunare a agresorului, ci la restaurarea personalității sale, ca efect psihologic și moral cathartic. Prin aceasta, pedeapsa devine, din supliciu, o
[Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
reguli. Ideea responsabilității societății față de membrii săi onești a constituit dintotdeauna un element fundamental al organizării societății umane: criminalul nu neagă doar drepturile victimei, ci, mai important, lezează și pune în pericol însăși societatea. Aceasta este obligată să reacționeze, iar exemplaritatea pedepsei reflectă tocmai responsabilitatea ei față de siguranța cetățenilor onorabili și, prin aceasta, grija față de sine însăși. Puterea fantastică a acestui mod de a privi relația dintre criminal și societate explică întârzierea cu care a apărut ideea responsabilității societății față de criminal
[Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
la care trimit nu a fost niciodată cunoscut în mod direct; puterea sa evocatoare e aceea a unui model, a unui arhetip, model și arhetip a căror emergență, dincolo de timpul trecător, pare a le conferi prin definiție un plus de exemplaritate... Oricum ar fi, fiecărui tip de sensibilitate sau de gîndire politică îi corespunde o anumită lectură a istoriei, cu tot ceea ce ea uită, refuză sau omite, dar și marcată de fidelitate, de devoțiune, izvoare niciodată secate de emoții și fervoare
by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
De la început, el a ținut să-i asigure pe ascultători lume venită de oriunde că nu avea de gând să facă istoricul faptelor, nici să prezinte sistematic personalitatea eroului, ci numai să dezvăluie pe cât posibil valoarea morală a acțiunii sale, exemplaritatea ei pentru noile generații. Venim aici, declara tânărul istoric, pentru a suge puterea ce susține în lupta pentru bine și adevăr, putere ce izvorăște pe la mormântul oamenilor mari." Desigur, figura lui Ștefan se putea regăsi în sufletul colectiv, "cel mai
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
instrumentale și vocale (16 000); artiști dramatici, dansatori (12 000); profesori de artă (22 000); artiști de varietăți (9 000). După Alain Desrosières și Laurent Thévenot, Les Catégories socio-professionnelles, La Découverte, Paris, 2000, p. 107. Difuzarea modelului în sfera culturală Exemplaritatea creatorului Difuzarea modelului ne duce în lumea reprezentărilor, nu în cea a muncii creatoare autonome. Sociologul nu-l descrie pe artist la lucru, ci se preocupă de existența unui mit care persistă, cel al creatorului artist. El observă forța și
by Matthieu Béra, Yvon Lamy [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
meliorativ de acțiune implicînd trecerea: • de la non cunoaștere la cunoaștere (discursul de creare a imaginii de marcă); • de la o opinie la alta sau de la o intensitate de adeziune la alta; • de la non acțiune la acțiune, trecere sau convertire bazată pe exemplaritatea acțiunii și pe unicitatea nu-melui (Avec Deodoril on ne sent plus le temps qui passe), mesajul publicitar instituie o practică specială de numire și un discurs de injoncțiune la acțiune. Obiectele semiotice definite de practica publicitară sînt rezultatul unui "a
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
găsește în cîmpul publicitar un spațiu privilegiat de manifestare. Dacă publicitatea este deghizarea sensului (G. Péninou, 1972: 38), semiotica vizează demascarea sensului; critic, semioticianul este semioclast urmărind revelarea retoricii, dezvăluirea jocului de măști. Mesajul publicitar de perenizare a excelenței și exemplarității pune în scenă o retorică biaxială: lingvistică și iconică susceptibilă să actualizeze pertinența impertinenței în "arhitectura sloganului". Blanche Grunig (1990) preluînd mesajul autoreferențial al revistei Paris Match "poids des mots, choc des photos" decelează principalele structuri formale utilizate și utilizabile
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
exclusiv monoteismului și evangheliilor este încarnarea Cuvîntului în omul excepțional. Din cauză că sensul acestei imagini, cea mai evoluată a relației dintre om și propria lui viziune supraconștientă, este însă efortul de autosublimare dus de eroul mitului creștin la un grad de exemplaritate valabil pentru toate perioadele trecute sau viitoare, fiecare om ar trebui în limitele propriului său elan să "încarneze Cuvîntul" prin propriul lui efort sublimant. Acest raport esențial dependent de intensitatea emoției în fața misterului este total diferit de raportul ritual obținut
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
Prefață la o carte vrednică Trei autori, cunoscuți mie prin exemplaritatea entuziasmului lor și pasiunea pentru trecut, ne oferă o monografie de istoriografie medicală privind începuturile asistenței medico-sanitare până astăzi. Autorii, prof. Mihai Ciobanu, dr. Nicolae Bârlădeanu și dr. Valeriu Lupu, în cartea lor “De la spitalul lui Drăghici la spitalul județean
DE LA SPITALUL LUI DRAGHICI by MIHAI CIOBANU, VALERIU LUPU, NICOLAE BARLADEANU () [Corola-publishinghouse/Science/790_a_1489]