10,806 matches
-
din unele ca acestea, dar vei și câștiga cele foarte mari”. (Sf. Ioan Gură de Aur, Scrisori din exil. Către cei ce se scandalizează de fărădelegile și persecuțiile comise și despre Pronia lui Dumnezeu, XXII, 6-10, în vol. Scrisori din exil. Către Olimpiada și cei rămași credincioși. Despre deprimare, suferință și Providență..., p. 325-326) Martirii - mijlocitori înaintea lui Dumnezeu pentru noi „Ei, martirii, pot cere iertare pentru păcatele noastre, ei care au spălat păcatele lor, dacă au avut, în sângele lor
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
pentru un lucru mai mic. Fiindcă nu numai cei care au fost înjunghiați, ci și cei care s-au pregătit și au ajuns gata pentru aceasta, și-au încins creștetul cu cununa martiriului (...)”. (Sf. Ioan Gură de Aur, Scrisori din exil. Către cei ce se scandalizează de fărădelegile și persecuțiile comise și despre Pronia lui Dumnezeu, XIX, 3-4, în vol. Scrisori din exil. Către Olimpiada și cei rămași credincioși. Despre deprimare, suferință și Providență..., p. 318) „Avem și noi de dus
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
ajuns gata pentru aceasta, și-au încins creștetul cu cununa martiriului (...)”. (Sf. Ioan Gură de Aur, Scrisori din exil. Către cei ce se scandalizează de fărădelegile și persecuțiile comise și despre Pronia lui Dumnezeu, XIX, 3-4, în vol. Scrisori din exil. Către Olimpiada și cei rămași credincioși. Despre deprimare, suferință și Providență..., p. 318) „Avem și noi de dus o luptă! Lupta împotriva poftelor firii! Nu se scoală acum împotriva noastră oamenii, ci se scoală poftele trupului. Nu ne poartă război
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
Împărțirea de grâu - 57 de predici de Sfântul Ioan Gură de Aur”, Editura Buna Vestire, Bacău, 1995, 530 pp. 34. „Din ospățul Stăpânului”, Introducere, traducere, note și comentarii de † Irineu Slătineanu, Editura Adonai, București, 1995, 190 pp. 35. „Scrisori din exil. Către Olimpiada și cei rămași credincioși. Despre deprimare, suferință și Providență”, volum realizat de diac. Ioan I. Ică jr., Editura Deisis, Sibiu, 2003, 361 pp. 36. „Cateheze baptismale”, Traducere din limba greacă veche de Pr. Marcel Hancheș, Editura Oastea Domnului
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
România, unde nu a beneficiat până acum de nici o editare. Nu e nedrept că facem atât de mici eforturi pentru o recunoaștere "oficială" a literaturii române din Basarabia, față de cât de generoase (și justificate) eforturi facem în favoarea literaturii române din exilul occidental?
Scriitura unei agonii by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10410_a_11735]
-
prezență vs. absență. Dilemele legate de propria existență, de locul său în lume, sunt pe deplin legitime în cazul unui scriitor de certă notorietate care, în urmă cu șaptesprezece ani, trecut binișor de vârsta juvenței atotbiruitoare, a ales calea unui exil (aurit?), departe de familie, de prieteni și de viața literară în care ocupa o poziție bine definită. De la Paris, unde trăiește în prezent, Dinu Flămând știe cel mai bine că "Partir c'est mourir un peu" și este legitim să
Cartea neliniștirii by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10467_a_11792]
-
de samizdat, din 1988); pe de altă parte, unele dintre ele oferă o profundă analiză psihologică a caracterelor confruntate cu absurditatea și atrocitatea regimului totalitar (este vorba, în primul rând, de romanul Judecătorul de grație, apărut la o editură din exil, în 1986). Abia din 1990, cărțile lui Ivan Klíma sunt publicate și republicate fără interdicțiile ideologice ale cenzurii de altădată, așa că cititorul ceh își poate completa, în sfârșit, imaginea despre acest povestitor talentat și despre opera sa vastă și variată
Ivan Klíma și excursiile sale primejdioase by Libuše Valentová () [Corola-journal/Journalistic/10462_a_11787]
-
conștiinței d-sale, de la un apolitism juvenil (exclama în 1946: Ce pot avea eu comun cu politica?") pînă la "o întreagă existență" închinată exemplar analizei și sancționării unei epoci "desfigurate de această religie degradată și degradantă care a fost marxismul". Exilul i se înfățișează la început mistuitor, stăpînit de "năroada" dorință de reîntoarcere în patrie, "la început în fiecare săptămînă, apoi lună de lună, și în sfîrșit an de an", pînă la "estomparea" treptată a simțămîntului: "Visai deci că te-ai
Jurnale feminine by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10471_a_11796]
-
mele?". Memorialista sugerează sacrificiul pe care i l-a impus condiția de exilat, renunțarea la "literatură" în beneficiul unei urgențe epocale: "Nu literatura mi-a fost scopul dintîi ci memoria, obsesia - de atîtea ori exprimată - ca realitatea aceasta caducă a exilului să nu se lase înghițită de uitare". Microfonul Europei libere a devenit "calea regală" de acces a Monicăi Lovinescu către semenii d-sale, din țară ca și din diaspora, depășind durerea "traumei" ce părea/pare "nevindecabilă". Nu fără o amară
Jurnale feminine by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10471_a_11796]
-
pe cea interioară. Am căutat, atunci, și drumul firesc către o democrație posibilă. La capătul acelui interval am găsit bîte în cap și urlete monstruoase: Moarte intelectualilor! Moarte studenților! Vis-ŕ-vis de Universitate, Andrei Șerban pleca, și el, proaspăt întors din exil, într-o aventură artistică și umană, deopotrivă, numită O trilogie antică. Cu altfel de discursuri, călătoream, de fapt, pe același drum, în același spațiu geografic, să-i spun, și autentic. Pe unii ne-a marcat, pe alții, nu. Chestiune de
În țara aspră a minunilor by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/10522_a_11847]
-
în Literatură și biografie, volumul de studii, eseuri, comunicări academice și articole semnat de Mircea Anghelescu. Nu e vorba numai despre faptul că autorul, remarcabil cunoscător și comentator al literaturii române de secol 19, specialist în Heliade-Rădulescu și în problematica exilului - de la cel postpașoptist la cel postbelic -, își introduce și aici subiectele și temele preferate, abordându-le cu aceeași siguranță și cu noi nuanțe. Un text (o comunicare la Academie) se intitulează Heliade și personalitatea lui, conturând un portret frumos și
Farmecul istoriei literare by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10513_a_11838]
-
Un text (o comunicare la Academie) se intitulează Heliade și personalitatea lui, conturând un portret frumos și exact al scriitorului în mantie albă împărțit între antiteze și aspirând la armonioasa lor echilibrare. O secțiune întreagă, apoi, din volum e dedicată exilului literar românesc, cu analize amănunțite ale unor apariții editoriale recente devenite instrumente de lucru (Enciclopedia lui Florin Manolescu, cartea publicată de Eva Behring) și cu punctarea întârzierilor în reunificarea canonului, prin joncțiunea celor două entități fracturate de comunism. Dincolo însă
Farmecul istoriei literare by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10513_a_11838]
-
M emorie, cultură, semnificații politice și identitare în presa literară a exilului românesc 1. Presa literară a exilului românesc expresie a luptei pentru memorie și identitate Apariția revistelor literare ale exilului românesc nu s-a produs dintr-o necesitate de autoafirmare a unor scriitori dornici de glorie. Cei care au semnat în
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94317_a_95609]
-
M emorie, cultură, semnificații politice și identitare în presa literară a exilului românesc 1. Presa literară a exilului românesc expresie a luptei pentru memorie și identitate Apariția revistelor literare ale exilului românesc nu s-a produs dintr-o necesitate de autoafirmare a unor scriitori dornici de glorie. Cei care au semnat în paginile acestora erau personalități formate, puternice
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94317_a_95609]
-
M emorie, cultură, semnificații politice și identitare în presa literară a exilului românesc 1. Presa literară a exilului românesc expresie a luptei pentru memorie și identitate Apariția revistelor literare ale exilului românesc nu s-a produs dintr-o necesitate de autoafirmare a unor scriitori dornici de glorie. Cei care au semnat în paginile acestora erau personalități formate, puternice, deja cunoscute. Ceea ce avea să-i reunească se configura sub forma gravă a
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94317_a_95609]
-
care-și mai păstraseră un dram de luciditate erau conștienți că asistă la o catastrofală distrugere a întregii țări, a tradițiilor, culturii și - în ultimă instanță - chiar a coordonatelor identitare ale neamului românesc. Era absolut firesc, pentru intelectualitatea ajunsă în exil și pentru toți românii (puțini) care își aflaseră un refugiu din calea bolșevismului, să urmărească cu o vie îngrijorare și să reacționeze, protestând prin toate mijloacele pe care le stăteau la îndemână (foarte reduse din păcate) față de abominabila tentativă de
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94317_a_95609]
-
1.2.Aculturația totalitară: război împotriva memoriei și dimensiunii identitare Fenomen singular, care nu poate fi înțeles decât ca efect determinat de o sublimă comuniune ivită pe terenul tenacității în afirmarea, susținerea și apărarea valorilor spiritualității românești, revistele literare ale exilului s-au conturat și din perspectiva proiectului unei anumite continuități cu literatura interbelică a cărei dezvoltare - în România sovietizată - fusese oprită, distrusă, interzisă... Ele deveneau entități de activitate culturală destinate să funcționeze, în lumea liberă, pentru refugiații români. Ca paradigmă
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94317_a_95609]
-
în forme de manifestare capabile să contracareze efectele violentului proces de aculturație totalitară prin care se încerca distrugerea completă a culturii, a istoriei, a memoriei și a spiritualității unui întreg popor. Deosebit de semnificativ este un veritabil îndreptar al scrisului din exil, mărturisit în Cuvânt înainte din numărul 1 al revistei ,,Destin” (Madrid, iunie 1951), în care fenomenul emigrației este descris ca un proces de dezintegrare istorică și spirituală. Cât despre elitele intelectuale românești, aruncate de circumstanțele istorice tragice, prin care trece
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94317_a_95609]
-
pe totala dizolvare a fizionomiei identitare, atât a fiecărei persoane în parte, cât și (prin extindere generalizată) a fizionomiei identitare a unei întregi națiuni. 1.3. Cultura ca formă de luptă politică Iată, prin urmare, de ce în presa literară a exilului românesc se remarcă - trăsătură esențială - o deosebit de pregnantă dimensiune combativă. Ea devine astfel un mod permanent de asumare și concretizare a datoriei, obsesiv repetată, privind conservarea și apărarea memoriei. În lipsa unei asemenea poziționări, imponderabila și indelebila amprentă prin care se
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94317_a_95609]
-
moderne. Demarxizarea elitelor pariziene avea să se producă (și într-o proporție nu tocmai convingătoare) abia prin anii șaptezeci. Era normal ca o atare conjunctură să determine configurații ceva mai speciale în sfera exprimărilor din revuistica literară a românilor din exil, reliefându-i cu și mai multă pregnanță caracterul polemic. Acest aspect avea să pună în lumină și faptul că, pentru scriitorii români exilul - așa cum avea să se contureze el în realitățile nici pe departe blânde ale timpului - va îmbrăca în
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94317_a_95609]
-
atare conjunctură să determine configurații ceva mai speciale în sfera exprimărilor din revuistica literară a românilor din exil, reliefându-i cu și mai multă pregnanță caracterul polemic. Acest aspect avea să pună în lumină și faptul că, pentru scriitorii români exilul - așa cum avea să se contureze el în realitățile nici pe departe blânde ale timpului - va îmbrăca în întregime semnificația unei existențe în suspensie. (Să notăm - și e semnificativ - că sintagma i-a aparținut lui Vintilă Horia!). Va trebui de asemenea
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94317_a_95609]
-
nici pe departe blânde ale timpului - va îmbrăca în întregime semnificația unei existențe în suspensie. (Să notăm - și e semnificativ - că sintagma i-a aparținut lui Vintilă Horia!). Va trebui de asemenea să nu scăpăm din vedere faptul că „acest exil care - așa cum avea să constate cu mâhnire George Uscătescu - în plan politic nu a adus nimic durabil, în comunitatea sa fragilă, a realizat pe plan cultural un efort semnificativ”. (Uscătescu 1956: 8). În jurnalul său parizian (16 februarie 1949) Mircea
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94317_a_95609]
-
realizat pe plan cultural un efort semnificativ”. (Uscătescu 1956: 8). În jurnalul său parizian (16 februarie 1949) Mircea Eliade făcea o adnotare care - și peste ani - îi va dovedi subtila înțelegere a motivațiilor ce puteau anima, în acel moment, intelectualitatea exilului românesc: „...adversarul nu se îngrijorează decât de elite care, cu un sistem polițienesc bine pus la punct, prezintă avantajul că pot fi suprimate fără dificultăți”. Ceea ce - chiar la momentul respectiv - se petrecuse deja în România. Prin urmare, așa cum clarvăzător notase
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94317_a_95609]
-
fost demult inversate: astăzi politicienii nu se mai situează în centrul propriu-zis al istoriei, ci savanții, elitele intelectuale” (Eliade 1973: 103). Primele manifestări revuistice apăruseră chiar în anii imediat următori (’48 - ’49) instalării comunismului prin „Revista (subintitulată a) scriitorilor din exil, Luceafărul”, la Paris și „Orizonturi” (’49-’53) publicată la Stuttgart sub egida Cercului de Studii și Cercetări al Românilor din Germania. Încă din perioada acelor începuturi se conturaseră pregnant și problematicile dominante: definirea și afirmarea identității culturale, precum și grija pentru
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94317_a_95609]
-
Cercului de Studii și Cercetări al Românilor din Germania. Încă din perioada acelor începuturi se conturaseră pregnant și problematicile dominante: definirea și afirmarea identității culturale, precum și grija pentru o cât mai adecvată aducere în exprimare a sensurilor suferinței și experiențelor exilului. Edificatoare din această perspectivă sunt paginile publicate de Mircea Eliade din „Luceafărul” (Lauda culturii românești și Două tradiții spirituale românești). Dar - în egală măsură și nu fără un anume patos - se scrie și despre emigrația politică și despre misiunea scriitorilor
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94317_a_95609]