2,012 matches
-
dl Horasangian să epateze. Nici n-ar avea cum. Argumentele domniei sale, imbatabile, arată chiar cît de mult m-am înșelat!" Emigrația internă Dl Lucian Mîndruță a găsit o formulă extrem de plastică „emigrația internă", pentru cei care se simt tot mai exilați în România de azi. Nu la o emisiune de știri de pe Antena 1, ci în articolul de la rubrica lui din nr. 312 al DILEMEI VECHI, în care ne propune să rezolvăm cumva problema „subțierii României" (altă expresie bine găsită): „Știți
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/6522_a_7847]
-
toate rătăcirile nevrotic-ironice ale adolescentului care nu-și găsește locul în lumea egoistă, indiferență, stearpa a maturilor. În toamna lui 2008, i-am propus lui H.-R. Patapievici să găzduiască în „Idei în dialog“ un grupaj de texte despre marele exilat din New Hampshire. „Dosarul” a aparut abia un an mai tarziu, desi l-aș fi vrut un omagiu prilejuit de cei nouăzeci de ani pe care urma să-i împlinească la începutul lui 2009. Așa cum a fost publicată, seria de
Singurătatea Capricornului by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/6542_a_7867]
-
Argentina. A terminat în1953 cursurile Universității din Buenos Aires, devenind medic. La numai un an după terminarea studiilor a devenit un puternic promotor al cauzelor politice și a plecat în Mexic, unde l-a întâlnit pe Fidel Castro și “revoluționarii” lui exilați în această țară. În 1956, Che Guevara împreună cu câțiva cubanezi, a format o grupare de guerila, cu care a preluat puterea în Cuba, iar în timpul regimului lui Fidel Castro a întreținut relații diplomatice cu Uniunea Sovietică și Coreea de Nord. În 1959
45 de ani de la asasinarea lui Che Guevara () [Corola-journal/Journalistic/65672_a_66997]
-
războaie). Cu un cuvînt pe care el însuși îl folosește cu referire la selecția magistraților greci (p. 48), Robert Flacelière supune Elada la o docimazie (cercetare minuțioasă). Chiar dacă docimazia (dokimasía în greaca veche) e un termen care azi a fost exilat în strictețea fără audiență a jargonului medical, el surprinde foarte bine matrița cărții de față: un examen meticulos al vieții din cetățile grecești, centrul de greutate al întreprinderii stînd în folosirea lexicului epocii. De altfel, Robert Flacelière își arată stofa
Docimazia filologică by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4748_a_6073]
-
de Monciu-Sudinski). E interesant de remarcat că Monciu-Sudinski a fost acuzat de diaspora română că ar fi făcut un pact cu Securitatea, din moment ce, odată ajuns într-o țară occidentală, nu s-a manifestat deschis împotriva regimului totalitar ce tocmai îl exilase. De fapt, scriitorul nu mai era interesat de nici un fel de lume, cu atît mai puțin de cea schimonosită a comunismului. Alexandru Monciu- Sudinski aproape că nu mai poate fi contactat, dispărut fiind undeva în cețurile nordice. În 1992 își
Alexandru Monciu-Sudinski [restituiri biografice] by Dan Dăncescu () [Corola-journal/Journalistic/4708_a_6033]
-
prevalează în scena pe care evoluăm în viața aceasta. Să-i fim recunoscători și să-l protejăm, la rândul nostru. Dar pe tărâmul speranței, pământul nu este decât receptaculul corpului material și locul unde am fost deportați după ce am fost exilați din aerul pur, din rai.” Ancheta revistei Apostrof este binevenită, căci are darul de a-i provoca pe scriitori, de a-i scoate din starea cotidiană, în care gândul le este, nu de puține ori, previzibil , „ațipit”, copleșit de clișee
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/4427_a_5752]
-
când mi-a adus lucrarea, care conținea în anexă un întreg album de familie. Ce motiv să fi invocat ca să-l refuz? Mi-am amintit de documentarea pe care o făcuse, cu ajutorul colaboratorilor lui, G. Călinescu, pe vremea când fusese exilat de la Facultate la Institutul de Istorie și Teorie Literară (n-am cum să verific acum dacă aceasta era titulatura lui în anii 1950), în legătură cu un număr de scriitori din secolul XIX, la fel de mărunți ca Maria Cunțan, publicând apoi datele în
Maiorul și poeta by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/4428_a_5753]
-
la alta, ceea ce nu se întâmplase niciodată înainte în istoria jurnalului personal. O altă noutate, în sfârșit: retrocronologia, faptul că trecutul survine după prezent, se afundă dedesubtul lui, în loc să-l preceadă, așa cum se întâmplă în jurnalele tipărite; el e repede exilat în stadiul de arhivă, descurajând relectura. Ubicuitate, instantaneitate, concizie: e tirania prezentului. Așadar, triumful jurnalului și eclipsa autobiografiei. Desigur, poate să existe un site personal unde se afișează interesele și realizările autorului. Dar se va pune, oare, o autobiografie de
Philippe Lejeune: „Neliniștea pe care cititorul o încearcă față de istoria sa personală...“ by Iulian Bol () [Corola-journal/Journalistic/4441_a_5766]
-
lui Caragiale. Procesul lui Hasdeu acuzat că în Duduca Mămuca erau pagini frivole, care au determinat destituirea lui din Învățământ. Procesul lui Oscar Wilde (acuzat de homosexualitate) care a refuzat să fugă din Anglia, a executat pedeapsa și s-a exilat în Franța (Portretul lui Dorian Gray). Procesul lui Émile Zola care a intervenit în «Afacerea Dreyfus» prin articolul J’Accuse («Lettre au Président de la République») publicat în revista «L’Aurore». După declanșarea scandalului, a scris mai multe articole. A fost
CENZURA ȘI AUTOCENZURA by Bujor Ne () [Corola-journal/Journalistic/4584_a_5909]
-
pentru care riscase reprimarea Securității și marginalizarea: „... Monciu-Sudinski a fost acuzat de diaspora românească că ar fi făcut un pact cu Securitatea, din moment ce, odată ajuns într-o țară occidentală, nu s-a manifestat deschis împotriva regimului totalitar ce tocmai îl exilase. De fapt, scriitorul nu mai era interesat de niciun fel de lume, cu atât mai puțin de cea schimonosită a comunismului. Doar cu foarte mare greutate mai poate fi contactat, dispărut fiind undeva în cețurile nordice. În 1992 își arde
Despre Monciu-Sudinski by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/4644_a_5969]
-
Victor Ponta ar trebui să demisioneze din fruntea PSD dacă USL nu reușește să îl suspende pe președintele Băsescu. Reacția pe blog a lui Preda vine după ce Ponta a scris tot pe blog despre Cristian Preda "un fel de <Lenin exilat în Elveția> al zilelor noastre - sigur, dacă înlocuim exilul sărăcăcios cu statutul prosper de membru al Parlamentului European, stânga cu dreapta și Elveția cu Belgia". Ponta mai spusese că își propune să demonteze, printr-o polemică moderată, argumentele pedelistului că
Cristian Preda: Ponta ar trebui să demisioneze din fruntea PSD dacă suspendarea eşuează () [Corola-journal/Journalistic/46772_a_48097]
-
conduce o școală în grădinile lui Academos cu condiția să-și retragă plângerea, este convocată, la solicitarea expresă a lui Cleon, o adunare populară însărcinată să-l mustre blând pe Gorgias, cu mulțumiri pentru prodigioasa lui activitate, și să-l exileze pe Oreste. Sancțiunile sunt contestate abia șoptit, dar votate în fapt de corul mare, reprezentant al mulțimii (II). Indicațiile de regie evidențiază atmosfera opresivă și pun în lumină analogiile cu perioada comunistă: după ieșirea din scenă a lui Oreste și
Mit și actualitate by Alexandra Ciocârlie () [Corola-journal/Journalistic/5535_a_6860]
-
apropiere mai umană de persoana și scrisul său, ca o compensație simbolică, târzie, a tragediei. Și din punct de vedere strict cronologic, și din perspectiva oferită de operă, întâlnirea fastă dintre B. Fundoianu- Fondane și filosoful existențialist rus Lev Șestov, exilat în capitala Franței, chiar din momentul descinderii sale aici, se impune ca punct de plecare decisiv pentru întreaga evoluție. Căci, într-adevăr, șestoviana luptă contra „evidențelor” stabilite de o gândire logică, pragmatică, și de o etică pe măsură devine și
Cu Benjamin Fondane dincolo de Istorie by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/5570_a_6895]
-
o repetă, inclusiv ilustrația, pe aceea originală din urmă cu peste un secol. Florence Boespflug-Leblanc semnează prefața. Probabil, plătită, de vreme ce pe ediția ca atare strănepoata nu mai primește nici un euro. O carte despre Nabokov O iraniancă de 34 de ani, exilată în Franța de copil, a pornit pe urmele lui Vladimir Nabokov, a stat de vorbă cu fiul acestuia, Dmitri, i-a citit și recitit romanele și corespondența și a scris în cele din urmă o carte despre marele scriitor, intitulată
Meridiane () [Corola-journal/Journalistic/5049_a_6374]
-
țări asiatice, din Iran, din țări africane (nu și din fosta țară a apartheidului) și ei se bucură de un succes datorat uneori talentului sau caracterului exotic al literaturii lor, alteori sau în același timp, chiar faptului de a fi exilați politic sau religios. Recunoscută ca o valoare universală, libertatea de expresie face inutil exilul. Alte cauze rămân desigur în vigoare, dar, cel puțin în ce-i privește pe scriitori, ele interesează mai puțin sau deloc, căci nu țin de esența
Exilul și literatura by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/5478_a_6803]
-
Pincio sau despre vizita lui Tristan Tzara în România, în 1946, atestă faptul că, deși mulți dintre avangardiști sunt comuniști, coabitarea lor cu noul regim nu a fost deloc comodă. În timp ce unii se „convertesc” la realismul socialist, iar alții se exilează, câțiva încearcă, un timp, să găsească un modus vivendi cu proletcultismul. Un compromis în care se ciocneau adeziunea lor naivă (cum bine sublinia Ion Pop în Cuvânt înainte) la stânga, pe de-o parte, și anterioara lor experiență suprarealistă, de o
O raritate bibliografică by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/4529_a_5854]
-
a desenat coperta originală a lui The Catcher in the Rye. Salinger se referă la un episod din anii ’80, privitor la fotografia publicată de „The New York Post”, făcută în fața oficiului poștal din Cornish, localitatea din New Hampshire unde se exilase. Fotografia înfățișează un bărbat „cu o față suferindă, furioasă, plină de amărăciune.” Vederea ei l-a făcut pe Salinger „să se simtă în pragul sinuciderii și detestând întreaga omenire.” Culmea e că scriitorul mărturisește că, ulterior, o fată din sat
Din nou despre Salinger by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/3441_a_4766]
-
cred că am vreo șansă de a-i ridica moralul. Scriu aceste rânduri din motivul foarte simplu că vreau ca Mircea Cărtărescu să știe că sunt solidar cu el în aceste clipe în care amărăciunea îl împinge să se declare exilat în propria literatură. Mircea Cărtărescu e un om prea inteligent ca să creadâ cu adevărat, fie și la mare supărare, că literatura română se poate lipsi de el. Îi bănuiesc că se răsfață nițel când vorbește de expatriere. Valoarea lui este
Mircea Cărtărescu, un exilat de bună voie? by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/3454_a_4779]
-
o judecată pe cât de severă, pe atât de exagerată. Nu e cea mai bună dintre lumi (o am în vedere pe aceea literară), dar nici atât de viciată, încât să-l determine pe un mare scriitor ca Mircea Cărtărescu să se exileze moral. În fond, lăsând la o parte atacurile imunde, ce i s-a întâmplat scriitorului Mircea Cărtărescu? Și-a publicat opera în numeroase ediții, multe superbe grafic, care s-au vândut în zeci de mii de exemplare, ceea ce înseamnă tot
Mircea Cărtărescu, un exilat de bună voie? by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/3454_a_4779]
-
După aceea, are opțiunea să devină bucureșteanul par excellence, cunoscând orașul în cele mai intime detalii, ale străduțelor picante care-i făceau, odinioară, un anumit tip de farmec (și pe care se sprijină destulă literatură), sau un slujitor al Luceafărului, exilat pe planeta zeiței pe care a dezamă- git-o, și unde trebuie să prăsească supraoameni. Evident, singurătatea pe Venus nu-i surâde, așa că alege academiile pământene de iubire. Refuzat de slujbașele lor, care căutau, chipurile, la el, ideea pură, pe care
Hopa-Mitică by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/3699_a_5024]
-
nesfîrșit. Până la destinație, însă, el umple textul cu excursuri inutile, cum am văzut, în loc să adâncească nucleul cu adevărat autentic. Evghenie este martorul metamorfozei Valeriei Stoican. Fosta profesoară de biologie, bolnavă de Alzheimer, soție părăsită de Darie - filosof deprimat în comunism, exilat la Athos -, mama Mădălinei, depresivă și ea, Valeria nu este ajutată de un autor mult prea interesat de receptarea bolii, chiar dacă, probabil, în intenție, despărțirea de realitate a unui asemenea bolnav fusese miza principală. Se remarcă tot Evghenie, erou, ușor
Stand by by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/3557_a_4882]
-
Constanța Ciocârlie Născută la Paris în 1959, cu origine etnică amestecată - tatăl, pe jumătate rus, pe jumătate iranian, mama, evreică din Ungaria exilată în Franța pentru a scăpa de comunism - Yasmina Reza a studiat Sociologia și Teatrul la Universitatea din Nanterre. E autoarea unei opere diverse (romane, piese de teatru - jucate și pe scenele din România -, scenarii de film). Este deținătoarea Marelui premiu
Nefericiți cei nefericiți by Constanța Ciocârlie () [Corola-journal/Journalistic/3470_a_4795]
-
se vaietă, disperați / că forța din cap nu dispare și nu poate să vindece / și nu poate să mîngîie și nu poate / să dispară de-acolo - / coropișniță înfometată cu picioarele încîlcite / în orologiul orașului. // Bucurie, fericire, seninătate, plecați de-acum, exilați-vă, / furtunile de pe mare vin să sfîșie cu nebune meduze/ mai rău decît invidia și ura / dar mai blînd decît buba neagră din suflet / adusă din soare de gîzele nopții. // Bucurie, fericire, seninătate, cîntați cu picioarele tremurînd / de nemernicia voastră
Proiectul unificator by Mircea A. Diaconu () [Corola-journal/Journalistic/3500_a_4825]
-
neprevenit s-au putea întreba ce să caute neamțul în Bulgaria?, căci poza prezintă un colț din Clujul de la sfârșitul secolului al XIX-lea (iar nu Bucureștii). Însă fotografia are nemijlocită legătură cu biografia lui Caragiale, care, înainte de a se exila la Berlin, a căutat în câteva rânduri să se stabilească în Ardeal, ultima dintre destina- țiile posibile asupra cărora se oprise fiind tocmai Clujul, după cum semnalează Șerban Cioculescu în „Cronologie”, trimițând la o scrisoare din 1904, adresată lui Ilie Dăianu
Reeditarea unui model by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/3814_a_5139]
-
de Sharif, are un avans considerabil față de principalii săi adversari, Mișcarea pentru Justiție (PTI), dar și față de Partidul Poporului Pakistanez (PPP). Posibila victorie a lui Sharif însemnă întoarcerea triumfătoare a unui lider care a făcut închisoare iar apoi a fost exilat. Următorul guvern va avea de înfruntat războiul Taliban, corupția, dar și o infrastructură care se deteriorează. Una dintre primele sarcini de care se va ocupa acesta va fi negocierea cu Fondul Monetar Internațional pentru a-i ajuta să scape din
Alegeri Pakistan: Fostul premier, Nawaz Sharif, și-a revendicat victoria by Colaborator Extern () [Corola-journal/Journalistic/37795_a_39120]