571 matches
-
pot întîlni apoi în Avatarurile românismului 6, text ce stă oarecum la originea sintezei despre națiunea română 7. Fenomenul regenerativ din secolul XIX se află în miezul acestei reflecții, reînnoite și cu alte ocazii. Ieșirea din "haloul de mizerie și exotism" s-a făcut progresiv, în condiții nu tocmai lesne de explicat, motiv pentru care Catherine Durandin a înțeles să revină cu noi și noi analize, nu o dată atingînd și contemporaneitatea: "România de azi, nota autoarea în 1983, redescoperă o memorie
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
libanezii deschid brutării franțuzești, bijutierii își etalează migălitele lor articole din aur, cu pietre prețioase sau false. Afaceriștii români se aprovizionează în Bulgaria, prostituția rusă se extinde spre Balcani, copiii străzii, care lîncezesc cerșind, amintesc de sărăcie. Între tapajul luxului, exotismul pieței și mizerie, ambianța devine incertă... Și mirosurile s-au schimbat. O omniprezentă lipsă de curățenie a înlocuit la fel de omniprezentul iz de DDT, care împresura construcțiile și clădirile oficiale. Obișnuiții ordinii tună și fulgeră împotriva unor dezordini de neînțeles, al
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
Ni s-a vorbit atît de frumos despre un nou spirit, despre un entuziasm arzător pentru gloria națională, de eforturile făcute pentru perfecționarea limbii, încît nu putem să credem într-o regenerare care păstrează toate aceste distincții de castă". SEMNELE EXOTISMULUI În viziunea analiștilor perioadei 1830-1850, scandalul se iscă în jurul sorții comunității de țigani. Două sute cincizeci de mii de țigani, după cifrele reținute de Thouvenel nomazi sau sedentari -, ale căror origini sînt discutate și a căror apariție în Moldova este datată
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
sau rezistența . . . . . 48 Unirea cu Roma: Salvare sau înstrăinare . . . . 53 Despotism luminat și manifestări populare . . . . 57 PARTEA A II-A EXPERIENȚELE MODERNITĂȚII Capitolul l Principatele Moldova și Țara Românească ca miză a chestiunii orientale . . . . 67 Un popor ignorat . . . . . . 70 Semnele exotismului . . . . . . 75 Capitolul 2 Principatele în chestiunea orientală: un cîmp de luptă . Capitolul 3 Tradițiile naționale ale unei culturi europene . 85 Moldovalahii și romantismul european . . . . 86 Experiența franceză . . . . . . 89 Intrarea în luptă . . . . . . . 93 Revoluție și cultură națională . . . . . 96 Revoluția transilvană . . . . . . 97
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
de petrecere suprapus cu procesiunea prozonierilor și având același ritm, dar cu o drastică schimbare de stare sufletească, care anunță viitoarele creații Don Carlo și Aida. Mai este demn de notat că prima secțiune a uverturii crează o atmosferă de exotism care l-ar face invidios chiar și pe Ceaikovski, în baletul sau Spărgătorul de nuci. Verdi avea perfectă dreptate să se mândrească cu finalul operei care începând cu cele mai simple forme muzicale, câștigă în interes pe masura ce acestea se succed
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
ceea ce au ei definitoriu din punct de vedere cultural (oare știm cu adevărat În ce constă cultura lor?), ci anumite comportamente cotidiene care par a fi diferite de cele ale majoritarilor (o anumită „aplecare” speculativă, un anumit „gust” artistic etc.). Exotismul Înseamnă exaltarea unor aspecte despre alteritate, care trădează de fapt o ignoranță crasă. A privi spre celălalt mistificându-l, a valoriza Îndepărtatul sau raritatea, deformându-le În funcție de visuri și fantasme, acestea constituie forme de Întrupare ale exotismului. Tentativa exotică de
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
gust” artistic etc.). Exotismul Înseamnă exaltarea unor aspecte despre alteritate, care trădează de fapt o ignoranță crasă. A privi spre celălalt mistificându-l, a valoriza Îndepărtatul sau raritatea, deformându-le În funcție de visuri și fantasme, acestea constituie forme de Întrupare ale exotismului. Tentativa exotică de luare În seamă a celuilalt pare a fi un soi de voluntarism construit pentru a scăpa de sub zodia banalului sau este poate un semn al crizei de identitate, sau, și mai grav, de prejudiciere deliberată a respectivei
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
În seamă a celuilalt pare a fi un soi de voluntarism construit pentru a scăpa de sub zodia banalului sau este poate un semn al crizei de identitate, sau, și mai grav, de prejudiciere deliberată a respectivei culturi. Proiecția imaginară În exotism presupune o viziune parțială și incompletă asupra celuilalt, asupra Îndepărtatului, neobișnuitului. Nostalgia tradițiilor pierdute, a obiectelor dispărute, a gesticulațiilor primitive, inocente, toate acestea maschează o formă rudimentară de arheologie culturală sau de turism facil. Dorința de a-l pune pe
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
cultură în civilizația arabă, București, 1986; Introducere în Islam, București, 1993. Traduceri: Cele mai ieftine nopți, pref. Nicolae Dobrișan, București, 1971 (în colaborare cu Ilie Bădicuț); Yves Thoraval, Dicționar de civilizație musulmană, București, 1997. Repere bibliografice: Adrian Marino, Comparatism, arabism, exotism, T, 1986, 50; Cezar Baltag, Mit, gândire, limbaj, VR, 1987, 4; Maurice Borrmans, Linguagio, „Islamochristiana”, 1993, 366; Cornelia Ștefănescu, Accente pentru cunoașterea unor tradiții seculare, JL, 1995, 9-12. L.Bz.
ANGHELESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285372_a_286701]
-
e urmată de câteva considerații amuzate pe marginea „manifestării de dandysm”, pregătind intrarea În arenă a unui nou „membru al tribului”. Secvența se desfășoară la câteva zile distanță, În sălile unui somptuos hotel, proprietate a baronului Denon, cunoscut amator de exotisme. Unul dintre invitați, tânăr diplomat (tot englez), sfidează cu vestimentația și prin Întreaga sa atitudine prinți, contese, ducese, dar mai ales prețioasele piese din colecția de rarități orientale a gazdei. Trece afectat și sfidător, afișând „o indiferență nonșalantă”, care-l
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
ale vieții politice. În plus și, poate, mai important, pe lângă pelerinajele clasice, legate de religiile constituite, au apărut numeroase pelerinaje (aparent) laice, către centre consacrate fie de un eveniment istoric semnificativ, fie de o personalitate politică sau artistică, fie de exotismul unui anumit loc. La polul cel mai Îndepărtat al acestei mișcări de laicizare s-ar situa turismul, interpretat de unii antropologi drept o continuare și un substitut laic și comercial al pelerinajului canonic. Această viziune duce Însă la totala dizolvare
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
de „industrializarea sărbătorii” - este vorba despre transformarea manifestărilor sportive (Jocurile Olimpice, Campionatul Mondial de Fotbal) În sărbători „planetare” (vezi R. Abrahams, 1982; C. Bromberger, 1995; J.J. MacAloon, 1984) sau de amplificarea către spectaculos, pentru atragerea turiștilor, a unor sărbători aureolate de „exotism” (vezi G. Green, 2002; R. Grimes, 1976; C. King, 1993). Carnavalultc "Carnavalul" Carnavalul a generat numeroase descrieri etnografice, reconstituiri istorice, narațiuni și evocări literare și, firește, nenumărate ipoteze teoretice. Niciuna dintre ele nu pare a fi În Întregime satisfăcătoare, iar
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
Paul Miclău remarque également : " Îl pârâit que Blaga est un cas heureux d'"exportation" de l'image roumaine, ce qui explique aussi le grand nombre de langues dans lesquelles îl a été récemment traduit. "1176 Une méthode de conserver cet exotisme du texte de Blaga est, pour le traducteur, l'emprunt, qui constitue " la voie directe de résoudre leș différences linguistiques, mais aussi sémiotiques "1177. Miclău donne l'exemple du culturème " haïdouc ", introduit en français par Panaït Istrati ; selon lui, ce
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
la plus fidèle, afin de rester proche du texte source et de récupérer son étrangeté dans la langue d'arrivée. Pour lui, conserver la roumanité du poème d'origine devient, en fin de compte, " un geste d'authentique culture " : L'exotisme de la poésie doit être maintenu ; Blaga même apporte de la couleur locale dans leș poèmes inspirés du paysage portugais ou polonais. Șes poésies, si roumaines par l'univers référentiel du village, de la nature élevée jusqu'à une spiritualité absolue, ne doivent
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
Facultatea de Filologie din cadrul Universității „Al. I. Cuza” din Iași (1966). Profesor la Catedra de literatură comparată a Facultății de Litere din cadrul aceleiași universități, predă disciplinele teoria literaturii și literatură comparată. Devine doctor în litere în anul 1978, cu teza Exotismul în literatura română din secolul al XIX-lea. Între anii 1981 și 1984, 1990 și 1994, se specializează la Universitatea din Augsburg (Germania). Debutează în „Iașul literar” (1967). Colaborează la „Cronica”, „Sinteze” (Bacău), „Convorbiri literare”, „România literară”, „Cahiers roumains d
CONSTANTINESCU-14. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286381_a_287710]
-
iar în colaborare cu soțul său, Ioan Constantinescu, a transpus, în 1998, Amnezia, comedie de Henning Krauss. SCRIERI: Povestiri biblice, postfața autoarei, Iași, 1990; Teoria literaturii, Iași, 1991: Arta grădinii, București, 1992; Evreul stereotip (Schiță de istoria culturii), București, 1996; Exotismul în literatura română din secolul al XIX-lea, Iași, 1998; Cultura poetică, București, 1999; Dicționar de personaje biblice și reprezentarea lor în arte (în colaborare cu Baruch Tercatin), București, 2000. Traduceri: Teresa de Ávila, Poesias-Poezii. 31 de poeme mistice, ed.
CONSTANTINESCU-14. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286381_a_287710]
-
Craia, „Arta grădinii”, LCF, 1993, 12; Aurel Leon, Nostalgia paradisului pierdut, „Monitorul” (Iași), 1993, 232; Jaroslava Olga Maxim, Arta grădinilor, CRC, 1994, 7; George Bădărău, Stereotipii în gândire și artă, CL, 1997, 3; Busuioc, Scriitori ieșeni (1997), 121-122; George Bădărău, „Exotismul în literatura română din secolul al XIX-lea”, DL, 1998, 3. C.Br.
CONSTANTINESCU-14. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286381_a_287710]
-
ecoul până târziu (în 1890 îi apare o încercare de epopee, Daciada), el aspiră totodată, ca și alți poeți de tranziție, la primenirea inspirației și a tehnicii versului. Atras de legendar, de fantastic, de misterul timpurilor și civilizațiilor revolute, cultivând exotismul, B. tinde să depășească experimentul formal și să dea poeziei rezonanțe meditative. Inițiative poetice temerare sunt cosmogoniile din Hiranyagarba ori rafinamentul compoziției dintr-o altă legendă inspirată de literatura indiană, Yavana și Nurvady (1881), premergând manierei parnasiene. În prelucrarea epicii
BARONZI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285654_a_286983]
-
cuvintele cântătoare”. Caietele Princepelui se înfățișează, astfel, ca o autocontemplare a Operei, în efortul unei documentări specioase, favorizând inventivitatea lexicală. Și Ianus (1993), o carte neîncheiată, dezarticulată (apărută postum), dovedește aceeași fascinație picturală față de lumile crepusculare, combinând alchimia cuvintelor cu exotismul facil, clișeistic, și registrul elegiac cu cel violent-sarcastic. Răzbat în această narațiune la persoana întâi - mai degrabă jurnal al unui eu măcinat de incertitudini, privind dezabuzat-cinic spectacolul unei epoci dure, cuprinse de marasm (e vorba de anii ’50-’60) - ecourile
BARBU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285622_a_286951]
-
de uriașe ambiții sub cupola diversității publicistice. S-a risipit în gazetărie, s-a încredințat, cu frapante denivelări, exercițiilor de dramaturgie și poezie, a fost ispitit de fabulos și de barochism, s-a lăsat sedus de aluviuni culturale și de exotism. Așadar, o izbitoare luxurianță verbală, slujind o „imagine senzorială”, apreciată chiar și de inamici. Și un relief axiologic accidentat, făcând saltul de la gestațiile îndelungate, răbduriile rescrieri, lunga așteptare (ca în cazul romanului Groapa) până la nerăbdarea de a încredința tiparului orice
BARBU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285622_a_286951]
-
en Votre Majesté La divine douceur dont votre grâce est faite! Cadența strofelor ne-a amețit. Rezonanța rimelor celebra în urechile noastre extraordinare îmbinări de cuvinte îndepărtate: fleuve - neuve, or - encor... Simțeam că numai artificiile acelea verbale puteau să exprime exotismul Atlantidei noastre franceze: Voici Paris! Pour vous les acclamations Montent de la cité riante et pavoisée Qui, partout, aux palais comme à l’humble croisée, Unit les trois couleurs de nos deux nations... Sous les peupliers d’or, la Seine aux
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
Nu, nu noua populație a acelui vechi cartier parizian ar fi putut să o impresioneze pe Charlotte. Dacă nu voiam să o aduc acolo era pentru că puteai să străbați străzile acelea fără să auzi nici un cuvânt franțuzesc. Unii vedeau în exotismul acesta promisiunea unei lumi noi, alții - un dezastru. Dar noi nu exotismul, arhitectural sau uman, îl căutam. Dezrădăcinarea din zilele noastre, mă gândeam eu, ar fi probabil mult mai profundă. Parisul pe care voiam să-l redescopere cu mine Charlotte
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
să o impresioneze pe Charlotte. Dacă nu voiam să o aduc acolo era pentru că puteai să străbați străzile acelea fără să auzi nici un cuvânt franțuzesc. Unii vedeau în exotismul acesta promisiunea unei lumi noi, alții - un dezastru. Dar noi nu exotismul, arhitectural sau uman, îl căutam. Dezrădăcinarea din zilele noastre, mă gândeam eu, ar fi probabil mult mai profundă. Parisul pe care voiam să-l redescopere cu mine Charlotte era un Paris incomplet și, în unele privințe, chiar iluzoriu. Îmi aminteam
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
care aceștia sunt familiarizați și pe care îl folosesc de obicei. Pentru cei ce vizează cititori din afara Islamului, există argumente pentru ambele opțiuni: spre a introduce mai bine în atmosferă specifică și a răspunde așteptărilor cititorului dornic de un anume exotism (cf. Kohn, 1983: 69), se va translitera numele arab; dacă se dorește însă facilitarea cunoașterii celuilalt pentru a determina o apropiere, e preferabila folosirea numelui generic al divinității din limba-țintă. „Constelațiile de nume” subliniază și nuanțează caracteristicile dumnezeirii. De aceea
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
de ani, ci chiar și țăranii noștri”. Prin urmare, emigrația română transatlantică, adică aceea care avea În vedere Statele Unite ale Americii și Canada, ajunsese a fi considerată - la Cluj-Napoca, Sibiu, Timișoara și Suceava, dar și la București -, dincolo de ineditul și exotismul ei de Început, ca fiind o stare de fapt care nu mai surprindea pe nimeni, chiar dacă nu era privită ca o posibilitate incontestabilă de realizare personală ori măcar de ameliorare a unei existențe ce se confunda adeseori cu o permanentă
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]