551 matches
-
relație matematicăă; 3. Predicția existenței altor fenomene sau a unor rezultate cantitative, măsurabile, pe baza ipotezei formulate; 4.Ă Efectuarea, în condiții optime, a unor experimente care să confirme predicția făcută, experimente care trebuie să fie confirmate de mai mulți experimentatori independenți, lucrând în condiții similare. Experimentele impun adesea existența unor modele cât mai asemănătoare cu situațiile reale existente. În final, o ipoteză validată prin acest sistem devine o teorie științifică sau o lege a naturii. Metoda științifică se bazează pe
Conexiuni by Florin-Cătălin Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/667_a_1016]
-
final, o ipoteză validată prin acest sistem devine o teorie științifică sau o lege a naturii. Metoda științifică se bazează pe determinismul cauzal (orice fenomen are o cauzăă, pe repetabilitatea fenomenului (fenomenul poate fi reprodus în condiții experimentale, pe obiectivitatea experimentatorului și precizia măsurătorilor efectuate de către acesta. Prin urmare, știința consideră că fenomenele naturale se manifestă independent de voința și conștiința observatorului. Mai mult, observatorul însuși devine un produs al evoluției materiei. Spre deosebire de știință, religia și științele oculte aveau să se
Conexiuni by Florin-Cătălin Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/667_a_1016]
-
valorea mărimii fizice măsurate (numită măsurand). În aprecierea corectitudinii unei măsurări trebuie să se țină seama de o serie de factori: - metodele de măsurare adoptate; - mijloacele de măsurare utilizate; - condițiile în care se desfășoară măsurarea; - pregătirea profesională, atenția și experiența experimentatorului. Procedeele raționale de executare a operațiilor de măsurare reprezintă metodele de măsurare. Metodele de măsurare se bazează pe un fenomen fizic care determină procesul de măsurare. Rezultatul unei măsurări, reprezentat de o valoare măsurată, sau care este calculat pe baza
Ac?iuni hidraulice pneumatice by Irina Ti?a, Irina Mardare () [Corola-publishinghouse/Science/83215_a_84540]
-
înconjurător: temperatură, umiditatea aerului, câmpuri electrice și magnetice, presiunea aerului, vibrații, etc. (erori datorate mediului ambiant); - influența celui care efectuează determinările: atenție, acuitate vizuală, exercițiu etc. (erori personale); - modelului asociat măsurandului (erori de model); - influența mijloacelor de măsurare, sau a experimentatorului asupra măsurandului (erori de interacțiune). Pentru influența vibrațiilor, zgomotului, iluminării, componenței aerului, etc. nu sunt stabilite încă nivele de referință, deoarece nu se cunosc suficient legile după care acești factori influențează funcționarea mijloacelor de măsurare. Apariția erorilor poate fi mai
Ac?iuni hidraulice pneumatice by Irina Ti?a, Irina Mardare () [Corola-publishinghouse/Science/83215_a_84540]
-
interpolarea presupune găsirea funcției de aproximare a datelor dintr-un tabel. 2.4. Tipuri de erori de măsurare Dacă se măsoară aceeași mărime fizică, de valoare nominală cunoscută, în condiții identice, cu aceleași mijloace de măsurare și de către același experimentator, se constată că erorile care însoțesc măsurările respective au caracter diferit. Unele rămân constante, unele variază de la o măsurare la alta, iar altele sunt foarte mari, depășind erorile tolerate de mijloacele de măsurare utilizate. Erorile pot fi grupate astfel: a
Ac?iuni hidraulice pneumatice by Irina Ti?a, Irina Mardare () [Corola-publishinghouse/Science/83215_a_84540]
-
conținutului de argint din bijuteriile de aur, o probă de 0,1 g s-a tratat cu acid azotic concentrat. Soluției rezultate i s-a adăugat soluție de acid clorhidric de concentrație 2 N, rezultând un precipitat alb. Unul dintre experimentatori a turnat, din greșeală, acid clorhidric concentrat peste precipitatul obținut, acesta solubilizându-se. Știind că proba conține 21,6% argint, se cer: a) ecuațiile care descriu succesiunea de reacții chimice; b) masa precipitatului care s-a obținut inițial; c) cantitatea
Chimie anorganică : metale şi combinaţii : culegere de exerciţii şi probleme, Volumul al II-lea by Cristina Stoian () [Corola-publishinghouse/Science/633_a_1228]
-
timp dat, destul de scurt, și puși să înfrunte un îndrumător a cărui comportare este artificială, pentru că urmărește reguli exacte și care în plus sunt oarecum inconsistente, îndrumătorul este, ca să spunem așa, „neutru", el își privește grupul cu ochiul rece al experimentatorului, este amical la comandă, autoritar și rece cînd o cere experiența. In opoziție cu îndrumătorii, părinții sunt într adevăr din plin preocupați, atât material cât și moral, de acțiunile copiilor lor. În plus ei sînt doicel mai frecvent — ceea ce face
124Bibliografie: Allport G., Structura şi dezvoltarea personalităţii, EDP, 1981 Atkinson R.L., Atkinson R.C., Smith E.E., Bem J. Dary Introducere în psihologie, Editura Tehnică, ediţia a XI-a, 2002 Banciu D., Rădulescu S., Voicu M., Adolescenţii şi familia, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1987 Birch A., Psihologia dezvoltării, Editura Tehnică, Bucureşti, 2002 Doron R., Parot F., Dicţionar de psihologie, Editura Humanitas, Bucuresti, 1981 Hayes N., Orrel S., Introducere în psihologie, ediţia a III-a, Editura Bic All, Bucureşti, 2003 Neamţu C., Devianţă şcolară, Editura Polirom, 2003 Preda V., Profilaxia delincvenţei juvenile şi reintegrarea socială, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1981 Rudică T, Maturizarea personalităţii, Editura Junimea, Iaşi, 1990 Stănciulescu E., Sociologia educaţiei familiale, Editura Polirom, Iaşi, 1997 Străchinaru I., Devierile de conduită la copii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Vincent R., Cunoaşterea copilului, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Turliuc M.N., curs Psihologia comportamentului deviant Turliuc M.N., Psihologia cuplului şi familiei , Editura Performantica, Iaşi, 2004 125126. In: ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]
-
asupra personalității Eysenck a fost influențat de tradiția bchavioristă. Behavioristii susțineau că singura modalitate de înțelegere a oamenilor dintr-o perspectivă autentic științifică este prin analiza comportamentului lor și nu a aspectelor de genul gândirii sau al intențiilor, pe care experimentatorul nu le poate observa niciodată cu adevărat. Eysenck a stabilit că există două dimensiuni esențiale ale personalității, care stau la baza diferitelor tipuri umane pe care le întâlnim. Cele două dimensiuni principale ale personalității sunt extraversiunea si nevroza (neuroticism)și
124Bibliografie: Allport G., Structura şi dezvoltarea personalităţii, EDP, 1981 Atkinson R.L., Atkinson R.C., Smith E.E., Bem J. Dary Introducere în psihologie, Editura Tehnică, ediţia a XI-a, 2002 Banciu D., Rădulescu S., Voicu M., Adolescenţii şi familia, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1987 Birch A., Psihologia dezvoltării, Editura Tehnică, Bucureşti, 2002 Doron R., Parot F., Dicţionar de psihologie, Editura Humanitas, Bucuresti, 1981 Hayes N., Orrel S., Introducere în psihologie, ediţia a III-a, Editura Bic All, Bucureşti, 2003 Neamţu C., Devianţă şcolară, Editura Polirom, 2003 Preda V., Profilaxia delincvenţei juvenile şi reintegrarea socială, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1981 Rudică T, Maturizarea personalităţii, Editura Junimea, Iaşi, 1990 Stănciulescu E., Sociologia educaţiei familiale, Editura Polirom, Iaşi, 1997 Străchinaru I., Devierile de conduită la copii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Vincent R., Cunoaşterea copilului, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Turliuc M.N., curs Psihologia comportamentului deviant Turliuc M.N., Psihologia cuplului şi familiei , Editura Performantica, Iaşi, 2004 125126. In: ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]
-
structuri cu posesie inalienabilă, referitoare la relația individ - parte a corpului său. În plan discursiv, aceste structuri focalizează în mod diferit relația dintre posesor și posedat. În structurile cu posesie inalienabilă, individul este obligatoriu focalizat în raport cu partea prin dativul/acuzativul experimentator: îi ieșeau ochii (76), îi ajunge burta la gură (82), îmi plesnea stomacul (83), își bate capul (119), își bagă coada (120); mă dor gleznele (82), nu mă țin nervii (121), te apasă pe creieri (122). Structurile cu dativ sunt
[Corola-publishinghouse/Science/85005_a_85791]
-
dativ sunt la limita cu reflexivul inerent. În structurile cu posesie alienabilă, vorbitorii au posibilitatea de a stabili o ierarhie discursivă între individ și obiectul posesiei. Optând pentru structura cu dativ posesiv, ei focalizează individul în raport cu obiectul posedat, prezentat ca experimentator al procesului/al stării: ți-ai schimbat radioul (123), și-a băgat banii în buzunar (74); să-mi iau mutația (74). Optând pentru structura cu posesie implicită, fără dativ posesiv sau sintagmă posesivă, vorbitorii focalizează procesul, nefiind preocupați de raportul
[Corola-publishinghouse/Science/85005_a_85791]
-
riscul apariției unei erori analitice. LINEARITATEA Studiul linearității revine la un studiu de regresie. Metoda regresiei constă în studierea legăturii și reprezentarea sa printr-un model matematic atunci când una din mărimi nu este aleatorie și poate fi fixată după voia experimentatorului. Verifică dacă relația dintre cantitățile introduse în sistemul de măsură și răspunsul instrumental este o dreaptă înainte de a trece prin origine. Valorile experimentale (x=conc. și y=răspunsul) sunt reprezentate pe un grafic. Ele permit trasarea dreptei de regresie, care
ANALIZA MEDICAMENTELOR. VOLUMUL 2 by MIHAI IOAN LAZ?R, DOINA LAZ?R, ANDREIA CORCIOV? () [Corola-publishinghouse/Science/83481_a_84806]
-
sunt reunite: - același operator; - același specimen; - același laborator; - aceiași aparatură și reactivi; - aceiași serie de analize. Acest studiu cuprinde determinarea diferitelor expresii a preciziei plecând de la o serie de mai puțin de 30 determinări. Studiu de reproductibilitate Aceste studii furnizează experimentatorului diferite expresii ale preciziei, ținând cont în același timp de diferite condiții de realizare a metodei și de diverse definiții ale tipului de reproductibilitate. - reproductibilitatea în laborator Poate fi intra sau interserie. Pentru măsurarea reproductibilității intra serie, specimenul este distribuit
ANALIZA MEDICAMENTELOR. VOLUMUL 2 by MIHAI IOAN LAZ?R, DOINA LAZ?R, ANDREIA CORCIOV? () [Corola-publishinghouse/Science/83481_a_84806]
-
experimentală, manipulare experimentală. Variabila semnifică orice fapt obiectiv sau subiectiv care poate fi modificat fie calitativ, fie cantitativ căpătând grade diferite de intensitate. În experiment sunt două tipuri de variabile: o variabile independente - la care variația este influențată direct de experimentator, pentru a-i observa consecințele; o variabile dependente - la care variația este în funcție de variabila independentă. Schema de bază a experimentului psihologic include următoarele secvențe: variabila independentă care se notează în general cu S - stimul; variabila dependentă care este notată cu
Principii de bază ale cercetării știinţifice by Ruxandra Postelnicu () [Corola-publishinghouse/Science/91486_a_93182]
-
de laborator și în condițiile concrete, naturale de viață. De asemenea forța unor variabile care intervin în laborator este cu totul alta decât cea din viața reală, subiectul putând să o sub sau supraaprecieze. Este posibil de asemenea ca uneori experimentatorul să sugereze în mod involuntar ce anume așteaptă de la subiect, deformându-i astfel reacțiile, sau subiecții din dorința de a se prezenta într-o lumină favorabilă să reacționeze altfel decât în condiții obișnuite. Experimentul psiho-pedagogic este o formă particulară a
Principii de bază ale cercetării știinţifice by Ruxandra Postelnicu () [Corola-publishinghouse/Science/91486_a_93182]
-
nondirectivă, propusă de C. Rogers, creează condițiile psihologice care să faciliteze relatările spontane ale subiectului fără ca acesta să fie permanent între bat. Eficiența acestei metode este dată de respectarea unor condiții: - necesitatea desfășurării după o structurare anterioară a întrebărilor de către experimentator; - întrebările să vizeze culegerea cu anticipație a unor informații despre subiect, prin folosirea altor metode (observația etc.);preocuparea pentru anticiparea răspunsurilor subiectului de către experimentator, pentru a ști cum să se comporte în eventualele situații neprevăzute; - motivarea adecvată a subiecților pentru
Principii de bază ale cercetării știinţifice by Ruxandra Postelnicu () [Corola-publishinghouse/Science/91486_a_93182]
-
metode este dată de respectarea unor condiții: - necesitatea desfășurării după o structurare anterioară a întrebărilor de către experimentator; - întrebările să vizeze culegerea cu anticipație a unor informații despre subiect, prin folosirea altor metode (observația etc.);preocuparea pentru anticiparea răspunsurilor subiectului de către experimentator, pentru a ști cum să se comporte în eventualele situații neprevăzute; - motivarea adecvată a subiecților pentru a obține din partea acestora răspunsuri sincere. Avantajele metodei sunt date de posibilitatea obținerii unor informații numeroase și variate, direct de la sursă, într-un timp
Principii de bază ale cercetării știinţifice by Ruxandra Postelnicu () [Corola-publishinghouse/Science/91486_a_93182]
-
determinată de lipsa de motivare a subiectului. Alături de convorbire se utilizează și interviul care se deosebește de aceasta doar prin faptul că în cadrul interviului, locul experimentatului nu poate fi inversat cu cel al subiectului, relația fiind în acest caz univocă - experimentatorul este cel care totdeauna pune între bările, iar subiectul totdeauna răspunde. ANCHETA Ca metodă de cercetare, ancheta presupune recoltarea sistematică a unor informații despre viața psihică a unui individ sau grup social și interpretarea acestora. În principal există două forme
Principii de bază ale cercetării știinţifice by Ruxandra Postelnicu () [Corola-publishinghouse/Science/91486_a_93182]
-
forme de anchetă, permit investigarea unui număr mare de subiecți într-un timp relativ scurt, recoltarea unui material extrem de bogat, precum și prelucrarea rapidă, mai ales când există răspunsuri precodificate la întrebări. Dezavantaje: Este posibilă apariția unor deformări subiective atât din partea experimentatorului, cât și a subiecților mai ales că această metodă se bazează pe capacitatea de autocunoaștere și autoanaliză. Este, de asemenea, posibil ca subiecții, chiar bine intenționați să furnizeze informații iluzorii, neadecvate în raport cu fenomenul investigat. METODA BIOGRAFICĂ (ANAMNEZA) Această metodă contribuie
Principii de bază ale cercetării știinţifice by Ruxandra Postelnicu () [Corola-publishinghouse/Science/91486_a_93182]
-
mijloc. Cauzometria și cauzograma, ca variante mai noi ale metodei, au ca scop tocmai surprinderea relațiilor dintre evenimente. Există o dificultate întâmpinată în folosirea acestei metode - cea a măsurării, în care indicațiile biografice ar putea fi convertite în date științifice. Experimentatorul dispune de două categorii de procedee de analiză a datelor, obținute prin metoda biografică: - procedee cantitative (selective), analizându-se cursul vieții subiectului în întregime; - procedee calitative (integrale), analizându-se o microunitate biografică, de exemplu o zi obișnuită din viața individului
Principii de bază ale cercetării știinţifice by Ruxandra Postelnicu () [Corola-publishinghouse/Science/91486_a_93182]
-
lista inițială 29. Schemele cazuale în care verbele pot fi inserate sunt cuprinse în intrarea lexicală a verbelor; în funcție de clasa semantică căreia îi aparțin, verbele de percepție "participă" la trei scheme cazuale: (a) verbele de percepție nonintențională sunt construite cu Experimentator și Temă/Obiect al percepției; (b) verbele de percepție intențională sunt construite cu Agent și Temă/Obiect al percepției sau Locativ; (c) verbele de percepție evidențială sunt foarte diferite semantico-sintatic și permit o variație a rolurilor Temă/Locativ. Experimentatorul este
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
cu Experimentator și Temă/Obiect al percepției; (b) verbele de percepție intențională sunt construite cu Agent și Temă/Obiect al percepției sau Locativ; (c) verbele de percepție evidențială sunt foarte diferite semantico-sintatic și permit o variație a rolurilor Temă/Locativ. Experimentatorul este definit ca rolul atribuit unui nominal animat, ocurent în configurația cazuală a verbelor fără agent, exprimând ființa afectată de o stare fizică sau psihică, fără ca aceasta să aibă control asupra senzațiilor sau percepțiilor receptate. În cazul verbelor de percepție
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
este definit ca rolul atribuit unui nominal animat, ocurent în configurația cazuală a verbelor fără agent, exprimând ființa afectată de o stare fizică sau psihică, fără ca aceasta să aibă control asupra senzațiilor sau percepțiilor receptate. În cazul verbelor de percepție, Experimentatorul se codează sintactic ca subiect (1) sau ca obiect indirect (1'): (1) De câte ori trece pe aici, [Ana]Experimentator vede școala în care a învățat. (1') [Îmi]Experimentator miroase a ars. În ierarhia rolurilor tematice, Agentul desemnează rolul atribuit inițiatorului voluntar
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
afectată de o stare fizică sau psihică, fără ca aceasta să aibă control asupra senzațiilor sau percepțiilor receptate. În cazul verbelor de percepție, Experimentatorul se codează sintactic ca subiect (1) sau ca obiect indirect (1'): (1) De câte ori trece pe aici, [Ana]Experimentator vede școala în care a învățat. (1') [Îmi]Experimentator miroase a ars. În ierarhia rolurilor tematice, Agentul desemnează rolul atribuit inițiatorului voluntar al acțiunii exprimate de verb, caracterizat prin trăsăturile semantice [+Animat], [+Control]. Agentul apare lexicalizat ca subiect al verbelor
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
să aibă control asupra senzațiilor sau percepțiilor receptate. În cazul verbelor de percepție, Experimentatorul se codează sintactic ca subiect (1) sau ca obiect indirect (1'): (1) De câte ori trece pe aici, [Ana]Experimentator vede școala în care a învățat. (1') [Îmi]Experimentator miroase a ars. În ierarhia rolurilor tematice, Agentul desemnează rolul atribuit inițiatorului voluntar al acțiunii exprimate de verb, caracterizat prin trăsăturile semantice [+Animat], [+Control]. Agentul apare lexicalizat ca subiect al verbelor de percepție a privi, a se uita ta, a
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
necontrolate de perceptor (engl. perceptor) și sunt non-dinamice. O altă diferență între cele trei clase delimitate este cea a selecției semantice operate de verb asupra subiectului (engl. base selection). Viberg precizează că verbele de activitate și cele experiențiale au subiect Experimentator (verbe experiencer-based): IExperiencer see/look to the sky, în timp ce verbele copulative așază în poziția subiectului Sursa corespunzătoare procesului percepției (verbe source/phenomenon-based): The mountainsSource look terrific. Leech (1987) clasifică verbele de percepție în verbe de percepție "inertă" (engl. verbs of
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]