1,153 matches
-
explicată este similară (aproape 20%), principalii predictori fiind genul, educația și bunăstarea. Altfel spus, cantitatea de informare și de discuții pe teme politice crește atunci când resursele (educaționale, financiare) cresc, dar și atunci când subiectul este bărbat. În cazul modelelor extinse varianța explicată se dublează, creșterea fiind cauzată în cea mai mare parte de introducerea în ecuație a interesul declarat pentru politică. Acesta constituie, de altfel, principalul predictor al informării/discuțiilor politice, cei care sunt interesați tinzând să se informeze mai mult despre
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
venituri mai mari, cu un grad mai ridicat de bunăstare, cu mai multe relații, studenți sau cu status ocupațional superior, cu un nivel de modernitate personală mai mare (cunoașterea unor limbi străine, utilizarea unui PC). Analizele multivariate (regresie logistică; varianță explicată 15%) întăresc mare parte a acestor concluzii. Astfel, șansele de a participa cresc dacă respondentul este bărbat, educat, cu relații și venit peste medie, cunoscător de limbi străine. Introducerea în analiză a unor variabile legate de valori și atitudini aproape
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
Moralitatea politicienilor este scăzută Salariile parlamentarilor sunt prea mari ++ ---- Parlamentarii nu susțin interesele cetățenilor care i-au votat + Evaluarea noii realități politico-economice Sentimente pozitive față de orientarea politico economică actuală - + - Nivelul de integrare socială Neintegrare religioasă - +++ Neintegrare maritală - ++ Neintegrare rezidențială -- +++ % varianță explicată (R2 Nagelkerke) 18 9 33 27 Sursa: „România Urbană”, FSD (septembrie 2005) Sensul unei relații este marcat prin „+” sau „-”; intensitatea unei relații este marcată prin numărul de semne; lipsa unui semn arată lipsa unei relații semnificative statistic (p≤0,05
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
un model complet (include toți determinanții) ( REF Ref508439773 \h \* MERGEFORMAT Tabelul A3). Modelul de bază explică 11% din varianță, fiecare din modelele următoare adăugând ceva mai multă putere explicativă pe lângă cea dată de caracteristicile sociodemografice. Modelele care cresc semnificativ varianța explicată (aproximativ o dublează) sunt din nou încrederea, interesul și cunoștințele, evaluarea votului și alienarea politică. Influența celorlalte categorii de variabile este mai mică, dar nu e nulă, o contribuție ceva mai mare având integrarea socială și evaluarea politicienilor/partidelor. Modelul
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
care să nu-și piardă timpul cu Parlamentul și alegerile Atitudini față de risc și afaceri Există o afacere în gospodărie Valorizează pozitiv persoanele care au o afacere 1,2 Preferă siguranța riscului 0,62 Statul responsabil pentru bunăstarea indivizilor % varianță explicată (R2 Nagelkerke) 73 63 75 25 31 % cazuri corect clasificate prin șansă 88 69 94 71 85 % cazuri corect clasificate prin model 94 85 98 74 87 Valorile reprezintă coeficienți de regresie logistică standardizați. O valoare supraunitară semnifică o relație
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
au de unde alege 1,62 1,44 Sentimente pozitive față de orientarea politico-economică actuală 1,08 0,90 Neintegrare socială 1,30 0,67 Statul responsabil pentru bunăstarea indivizilor 1,05 1,04 Preferă siguranța riscului 1,20 0,91 % varianță explicată (R2 Nagelkerke) 9 8 13 Valorile reprezintă coeficienți de regresie logistică standardizați. O valoare supraunitară semnifică o relație de asociere pozitivă, iar o valoare subunitară asociere negativă. Lipsa unei valori arată lipsa unei relații semnificative statistic (p ≤ 0,05). Tabelul
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
socială Încredere în liderii PSD 10,24 1,27 0,75 Încredere în liderii DA 0,38 1,50 Încredere în liderii PRM 8,01 Statul responsabil pentru bunăstarea indivizilor 1,03 Preferă siguranța riscului 1,20 0,89 % varianță explicată (R2 Nagelkerke) 54 12 60 Valorile reprezintă coeficienți de regresie logistică standardizați. O valoare supraunitară semnifică o relație de asociere pozitivă iar o valoare sub-unitară asociere negativă. Lipsa unei valori arată lipsa unei relații semnificative statistic (p≤0.05). Tabelul
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
Lucru foarte bun un lider puternic care să nu-și piardă timpul cu Parlamentul și alegerile 1,51 Preferă siguranța riscului 0,74 Există o afacere în gospodărie 0,28 Statul responsabil pentru bunăstarea indivizilor 1,06 1,05 % varianță explicată (R2 Nagelkerke) 11 19 15 Valorile reprezintă coeficienți de regresie logistică standardizați. O valoare supraunitară semnifică o relație de asociere pozitivă, iar o valoare subunitară asociere negativă. Lipsa unei valori arată lipsa unei relații semnificative statistic (p ≤ 0,05). Tabelul
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
în liderii PRM 3,90 Lucru foarte bun un lider puternic care să nu-și piardă timpul cu Parlamentul și alegerile 1,43 0,40 Preferă siguranța riscului 0,68 Valorizează pozitiv persoanele care au o afacere 1,12 % varianță explicată (R2 Nagelkerke) 54 35 55 Valorile reprezintă coeficienți de regresie logistică standardizați. O valoare supraunitară semnifică o relație de asociere pozitivă, iar o valoare subunitară asociere negativă. Lipsa unei valori arată lipsa unei relații semnificative statistic (p ≤ 0.05). Modalitatea
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
noi cu valoarea 1 dacă subiectul a declarat că a realizat respectiva acțiune și 0 pentru restul variantelor de răspuns. în urma analizei factoriale a acestor variabile (metoda componentelor principale; KMO = 0,78) a rezultat un factor principal: participarea politică (varianță explicată 51%). Disponibilitatea de protest variabilele p15-20 au fost recodate în variabile noi cu valoarea 1 dacă subiectul a declarat că este dispus să participe la respectiva formă de protest și 0 pentru restul variantelor de răspuns. în urma analizei factoriale a
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
este dispus să participe la respectiva formă de protest și 0 pentru restul variantelor de răspuns. în urma analizei factoriale a acestor variabile (metoda componentelor principale; rotație quartimax; KMO = 0,76) au rezultat doi factori principali: disponibilitate pentru protest ilegal (varianță explicată 51%), respectiv legal (varianță explicată 22%). scorurile factoriale obținute anterior au fost grupate prin analiză cluster în doi pași (măsură pentru distanță log-likelihood; criteriul de grupare BIC; număr fix de grupuri -3). Protestul efectiv variabilele p9-14 au fost recodate în
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
respectiva formă de protest și 0 pentru restul variantelor de răspuns. în urma analizei factoriale a acestor variabile (metoda componentelor principale; rotație quartimax; KMO = 0,76) au rezultat doi factori principali: disponibilitate pentru protest ilegal (varianță explicată 51%), respectiv legal (varianță explicată 22%). scorurile factoriale obținute anterior au fost grupate prin analiză cluster în doi pași (măsură pentru distanță log-likelihood; criteriul de grupare BIC; număr fix de grupuri -3). Protestul efectiv variabilele p9-14 au fost recodate în variabile noi cu valoarea 1
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
subiectul a declarat că a participat la respectiva formă de protest și 0 pentru restul variantelor de răspuns. în urma analizei factoriale a acestor variabile (metoda componentelor principale; rotație quartimax; KMO = 0,70) au rezultat doi factori principali: protest ilegal (varianță explicată 38%) respectiv legal (varianță explicată 20%). scorurile factoriale obținute anterior au fost grupate prin analiză cluster în doi pași (măsură pentru distanță log-likelihood; criteriul de grupare BIC; număr fix de grupuri -3). Dotarea materială a gospodăriei variabilele rm3-14 au fost
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
participat la respectiva formă de protest și 0 pentru restul variantelor de răspuns. în urma analizei factoriale a acestor variabile (metoda componentelor principale; rotație quartimax; KMO = 0,70) au rezultat doi factori principali: protest ilegal (varianță explicată 38%) respectiv legal (varianță explicată 20%). scorurile factoriale obținute anterior au fost grupate prin analiză cluster în doi pași (măsură pentru distanță log-likelihood; criteriul de grupare BIC; număr fix de grupuri -3). Dotarea materială a gospodăriei variabilele rm3-14 au fost recodate în variabile noi cu
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
cu valoarea 1 dacă subiectul a declarat că a bunul respectiv și 0 pentru restul variantelor de răspuns. în urma analizei factoriale a acestor variabile (metoda componentelor principale; rotație quartimax; KMO = 0,83) a rezultat un factor principal: dotare materială (varianță explicată 33%). Cunoașterea unei limbi străine variabilele rm36-41 (fără rm39) au fost recodate în variabile noi cu valoarea 0 dacă subiectul a declarat că nu vorbește deloc limba respectivă, 1 dacă înțelege puțin, 2 dacă poate lua parte la o conversație
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
înțelege puțin, 2 dacă poate lua parte la o conversație și 3 dacă vorbește fluent. în urma analizei factoriale a acestor variabile (metoda componentelor principale; KMO = 0,71) a rezultat un factor principal: gradul de cunoaștere al unei limbi străine (varianță explicată 43%). Modernitatea în urma analizei factoriale a variabilelor, cunoașterea unei limbi străine și capacitatea de a utiliza PC-ul (metoda componentelor principale; KMO = 0,50) a rezultat un factor principal: modernitate (varianță explicată 73%). Nemulțumirea față de clasa politică scor factorial din
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
gradul de cunoaștere al unei limbi străine (varianță explicată 43%). Modernitatea în urma analizei factoriale a variabilelor, cunoașterea unei limbi străine și capacitatea de a utiliza PC-ul (metoda componentelor principale; KMO = 0,50) a rezultat un factor principal: modernitate (varianță explicată 73%). Nemulțumirea față de clasa politică scor factorial din afirmațiile: partidele sunt interesate mai mult de câștigarea alegerilor, indiferent cine câștigă e la fel, moralitatea politicienilor este scăzută, salariile parlamentarilor sunt prea mari, parlamentarii nu susțin interesele votanților (metoda componentelor principale
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
oameni la care, mai mult decât la alții, imaginea sufletului poate fi citită cu ușurință din fizionomia lor. Aceștia sunt cei care știu să se bucure de trăirile lor. Μ Deși atât de frecventă, suferința umană este cel mai puțin explicată. (Acest paradox se explică, poate, prin faptul că ceea ce ne place Înviorează judecata, pe când ceea ce ne este dezagreabil o deprimă.) Μ Omul va rămâne mereu o entitate foarte greu de Înțeles și de explicat, deoarece el este, În același timp
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
tipul psihologic prin modificarea preferințelor cerebrale? Rămîne o întrebare deschisă și incitantă, la care cercetările ce vor fi întreprinse urmează să dea un răspuns. Un tip superior de conducere care a început să fie tot mai mult abordat, teoretizat și explicat este leadership-ul carismatic. S. Marcus (2000, pp. 108-109) a realizat operaționalizarea conceptului de carismă, particularizat prin: însușiri afective (capacitatea de a comunica trăiri afective, automonitorizarea conduitei afective, echilibru afectiv); însușiri cognitive (stilul cognitiv, interpersonal, imagine de sine); însușiri relaționale (empatie
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
abordări principale ale studiului eficienței managementului: analiza funcțiilor clasice ale managementului, observarea comportamentului și studiul funcționării inteligenței. Sunt introduse trei modele diferite ale competențelor. Abordarea competenței comportamentale, cel mai cunoscut model, este apoi analizată și încadrată în aceste modele fiind explicată relevanța sa în contextul managementului resurselor umane. Autorul încearcă să răspundă mai multor probleme legate de competențe: Sunt competențele valide? Cum poate fi crescută relevanța lor organizațională? etc. și explică importanța competențelor în strategia de resurse umane a unei organizații
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
fost adresate În protocol? Ce proceduri s-ar putea urma pentru a oferi răspuns la Întrebări și pentru colectarea datelor? 3. Elaborarea unui protocol „nou”. Selectați câteva fenomene care au loc zilnic la universitatea la care studiați și care trebuie explicate. Teme ilustrative ar putea fi, de exemplu, de ce au intervenit schimbări În unele politici ale universității sau felul În care departamentul de care aparțineți ia deciziile privind cerințele curriculare. Concepeți un protocol de studiu pentru acest fenomen În scopul de
Studiul de caz. Designul, colectarea și analiza datelor by Robert K. Yin () [Corola-publishinghouse/Science/2216_a_3541]
-
la tot ce se-ntîmplă”. Cu mai bine de un secol În urmă Caragiale observa că nu guvernul era ridicol, ci opoziția, unii speculînd după 1990 că și În comunism erau provocate false Împotriviri, pentru a justifica represiunea. Frica (definită și explicată convingător de istoricul francez Delumeau) nu a fost un fenomen doar românesc, Însă la noi epocile de spaimă predominau În istorie, Încît Emil Cioran se Întreba dacă „viața inspiră mai multă spaimă decît moartea”. Pe de altă parte, după 1990
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
afacerilor internaționale Apendice Bibliografie Indice Prefaț) Teoria este fundamental) pentru științ), iar teoriile sunt întemeiate pe idei. Fundația Național) pentru Științ) (Național Science Foundation) își propunea s) parieze pe o idee, înainte ca ea s) poat) fi satisf)c)tor explicat). Paginile care urmeaz) justific), sper eu, raționamentul Fundației. Alte instituții mau ajutat în demersul f)r) sfârșit care duce c)tre teorie. În ultimii ani, Institutul pentru Studii Internaționale (Institute of Internațional Studies) și Comitetul pentru Cercetare (Comitee on Research
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
care ne intereseaz). A crede c) putem proceda altfel e totuna cu a adopta opinia extrem de neștiințific), dup) care orice variaz) e o variabil). F)r) a avea m)car o teorie sumar), nu putem spune ce anume ce trebuie explicat, cum ar putea fi explicat, si ce date - și în ce formulare - trebuie acceptate că evidente pentru sau împotriva ipotezelor (cf. Scheffler 1967, pp. 64-66; Lakatos 1970, pp. 154-177). A proceda la c)utarea de asocieri f)r) a avea
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
au dovedit sufficient de puternice încât s) furnizeze explicații sau predilecții solide. Tentația pozitiv) c)tre reducție este slab), dar, cu toate acestea, în politică internațional) tendința de a reduce a fost proeminent). Aceast) pasiune poate fi mai am)nuntit explicat) prin ad)ugarea, la rațiunea teoretic) pe care tocmai am prezentat-o, a unui motiv practic. Se pare c), adesea, deciziile și acțiunile naționale sunt r)spunz)toare pentru majoritatea evenimentelor de pe plan mondial. Cum ar putea explicațiile la nivel
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]