1,782 matches
-
transferat instanței supreme atributul de a aprecia dacă o decizie pronunțată de aceasta pe calea unui mecanism de unificare jurisprudențială, care a vizat un alt aspect, are sau nu aplicabilitate într-o speță concretă, precum și pe acela de a explicita încă o dată decizia pronunțată anterior, întrucât instanța de sesizare nu poate decela dacă acel raționament este aplicabil sau nu pricinii cu care aceasta a fost învestită. De altfel, în procedura dezlegării unei chestiuni de drept, rolul instanței supreme rămâne
DECIZIA nr. 68 din 3 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298171]
-
de păsări pentru care au fost propuse cotele de recoltă, menționându-se doar că respectiva determinare a fost efectuată în acord cu „Ghidul standard de monitorizare a speciilor de păsări de interes comunitar din România, București, 2014“. Totodată nu se explicitează care au fost statusurile de conservare și trendurile populaționale avute în vedere la determinarea cotelor de recoltă la vânătoare, precizându-se doar că acestea au fost determinate în conformitate cu standardele stabilite de International Union for Conservation Nature (IUCN). Curtea
SENTINȚA nr. 29 din 23 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/296656]
-
pentru soluționarea cauzelor cu care au fost învestite. Mai precis, chiar și în ipoteza unor soluții de respingere a sesizărilor ca inadmisibile, aceste decizii „beneficiază, ca orice act jurisdicțional, de efectul autorității de lucru judecat atașat considerentelor care sprijină și explicitează soluția inadmisibilității sesizării“ (Decizia nr. 2 din 8 februarie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 342 din 5 aprilie 2021, paragraful 39). ... 38. Procedând la verificarea acestei condiții de admisibilitate, se constată că întrebările adresate instanței
DECIZIA nr. 181 din 19 mai 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299856]
-
transferat instanței supreme atributul de a aprecia dacă o decizie pronunțată de aceasta pe calea unui mecanism de unificare jurisprudențială, care a vizat un alt aspect, are sau nu aplicabilitate într-o speță concretă, precum și pe acela de a explicita încă o dată decizia pronunțată anterior, întrucât instanța de sesizare nu poate decela dacă acel raționament este aplicabil sau nu pricinii cu care aceasta a fost învestită. De altfel, în procedura dezlegării unei chestiuni de drept, rolul instanței supreme rămâne
DECIZIA nr. 181 din 19 mai 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299856]
-
actual, cu momentul în care obligația corelativă a devenit exigibilă și celelalte reguli ce reglementează momentul nașterii dreptului material la acțiune, prin raportare și la legea aplicabilă raportului juridic din punct de vedere temporal (paragraful 129). ... 59. Deciziile evocate anterior explicitează soluția inadmisibilității sesizărilor și au caracter obligatoriu conform art. 517 alin. (4) din Codul de procedură civilă, respectiv art. 521 alin. (3) din același cod. ... 60. Prin raportare la considerentele care au fundamentat soluțiile de respingere, ca inadmisibile, a altor
DECIZIA nr. 203 din 26 mai 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299953]
-
interpretative - inclusiv prin considerentele cu caracter de principiu - pentru soluționarea cauzelor cu care au fost învestite. Chiar și în ipoteza pronunțării unor soluții de inadmisibilitate, aceste decizii beneficiază, ca orice act jurisdicțional, de efectul obligatoriu atașat considerentelor care sprijină și explicitează soluția inadmisibilității sesizării. ... 35. Prin raportare la aceste exigențe, instanța supremă constată că sesizarea formulată nu întrunește condiția de admisibilitate subsumată cerinței ca aceasta să privească o „chestiune de drept“ care să fie reală, dificilă, generată de nevoia lămuririi sensului
DECIZIA nr. 186 din 19 mai 2025 () [Corola-llms4eu/Law/300358]
-
inadmisibilă, astfel cum s-a stabilit în jurisprudența Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru soluționarea recursului în interesul legii, decizia „beneficiază, ca orice act jurisdicțional, de efectul autorității de lucru judecat atașat considerentelor pe care se sprijină și explicitează soluția inadmisibilității sesizării“ (Decizia nr. 2 din 8 februarie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 342 din 5 aprilie 2021, paragraful 39). ... 44. Revenind la prezenta sesizare, este evident că, întrucât în cauză nu se pune
DECIZIA nr. 183 din 19 mai 2025 () [Corola-llms4eu/Law/300559]
-
unor dezlegări anterioare date de instanța supremă în mecanismele de unificare a practicii judiciare în cazul unor chestiuni asemănătoare, care sunt de natură a oferi instanțelor suficiente repere interpretative pentru rezolvarea cauzelor, inclusiv prin considerente cu caracter de principiu care explicitează nu doar o soluție de admitere, ci și pe una de respingere ca inadmisibilă a sesizării. ... 38. Așadar, chiar dacă Înalta Curte nu a statuat cu privire la problema de drept dedusă judecății, în măsura în care există dezlegări asupra
DECIZIA nr. 214 din 16 iunie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/301125]
-
va propune, după caz, actualizarea Master Planului. Avizul va rămâne, însă, negativ, până la actualizarea Master Planului. Se va justifica răspunsul ................ ... – ...............(UAT/ADI) beneficiază de investiții finanțate prin POIM 2014-2020/PODD 2021-2027/PNDR 2014-2020. [ ] Da [ ] Nu În cazul răspunsului afirmativ, operatorul regional va explicita complementaritatea investițiilor. ............. ... Data Semnătura ------
GHID SPECIFIC din 14 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/299356]
-
fi disociată de existența unor dezlegări anterioare date de instanța supremă în mecanismele de unificare a practicii judiciare în cazul unor chestiuni asemănătoare, care sunt de natură a oferi instanțelor repere suficiente, inclusiv prin considerente cu caracter de principiu care explicitează nu doar o soluție de admitere, ci și pe una de respingere ca inadmisibilă a sesizării, pentru rezolvarea cauzelor. ... 43. Așadar, chiar dacă Înalta Curte de Casație și Justiție nu a statuat cu privire la problema de drept dedusă judecății
DECIZIA nr. 204 din 26 mai 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299765]
-
legislativă pentru elaborarea actelor normative, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 260 din 21 aprilie 2010, cu modificările și completările ulterioare (Legea nr. 24/2000), normele metodologice nu pot adăuga, restrânge sau modifica dispoziția legală pe care o explicitează și a cărei executare o asigură. În acest sens, art. 4 alin. (3) din Legea nr. 24/2000 prevede: „(3) Actele normative date în executarea legilor, ordonanțelor sau a hotărârilor Guvernului se emit în limitele și potrivit normelor care le ordonă
DECIZIA nr. 9 din 29 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/272334]
-
un domeniu de aplicare clar definit în preambulul său. Motivul de nelegalitate invocat de către reclamanți este vădit neîntemeiat, raționamentul juridic expus fiind în contradicție cu mecanismul constituțional de legiferare și punere în executare a legii, astfel cum a fost explicitat anterior. Cel de al doilea motiv de nelegalitate invocat de către reclamanți vizează nemotivarea actelor administrative contestate, chestiune invocată strict cu referire la preambulul și conținutul hotărârilor de Guvern, în care nu se regăsesc referiri la factorii de risc în
SENTINȚA nr. 124 din 14 decembrie 2020 () [Corola-llms4eu/Law/274792]
-
crearea produsului intern brut. Având în vedere aceste motive, rezultă indubitabil că Ordinul președintelui CNSP nr. 239/2019 a fost emis cu respectarea strictă a actului normativ pe care s-a întemeiat, neaducând niciun fel de adăugire la lege, ci doar explicitând ceea ce a fost statuat prin Ordonanța nr. 43/2019 cu privire la măsurile de sprijin pentru sectorul construcțiilor. Cu privire la cheltuielile de judecată pretinse de reclamantă, pârâta solicită a se constata că acestea nu pot fi reținute în sarcina
SENTINȚA CIVILĂ nr. 3 din 5 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/275048]
-
pe baza căreia să se aplice facilitățile fiscale. Față de cele arătate, este evident că ordinele contestate au fost emise cu respectarea strictă a actului normativ pe care s-au încheiat, neaducând niciun fel de adăugare la lege, ci doar explicitând ceea ce a fost statuat prin Ordonanța nr. 43/2019 cu privire la măsurile de sprijin pentru sectorul construcțiilor la nivel național. Necesitatea elaborării proiectelor de ordin comun pentru aprobarea modelului, conținutului, modalității de depunere și de gestionare a Declarației privind
SENTINȚA CIVILĂ nr. 3 din 5 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/275048]
-
trimiterea la acestea se face doar în cadrul precizării instituțiilor cărora li se pot adresa cetățenii celuilalt stat cu cereri sau reclamații, după cum s-a arătat. ... 106. În schimb, noțiunea de „asistență juridică“ la care se referă Tratatul este explicitată de un alt text de lege, respectiv de art. 2, care la punctul 1 prevede că instituțiile judiciare ale părților contractante își acordă reciproc asistență juridică în cauzele civile, în conformitate cu prevederile prezentului tratat. ... 107. Instituțiile judiciare avute în
DECIZIA nr. 66 din 9 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276470]
-
acord de recunoaștere a vinovăției sau de renunțare la urmărirea penală etc.) în a acționa conform dorinței organului judiciar sau sunt îndatorați moral de efortul de protejare a lor și reacționează în consecință etc. Astfel, prin decizia precitată, Curtea a explicitat sfera noțiunii de „martor protejat“, fără însă a completa soluția legislativă criticată în cauză cu noi categorii de participanți în procesul penal, astfel cum solicită autorii prezentei excepții de neconstituționalitate. Așa fiind, Curtea constată că excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor
DECIZIA nr. 211 din 9 aprilie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/287784]
-
nr. 1.082 din 14 iulie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 769 din 1 noiembrie 2011, Curtea a statuat că procedura contestației la executare este destinată să înlăture neregularitățile comise cu prilejul urmăririi silite sau să expliciteze titlul executoriu ce urmează să fie valorificat. În cadrul soluționării contestației, instanța nu poate examina împrejurări care vizează fondul cauzei și care sunt de natură să repună în discuție hotărâri ce emană de la organe cu activitate jurisdicțională în fața
DECIZIA nr. 125 din 14 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289295]
-
1) și (2) din Constituție referitoare la accesul liber la justiție și cu scopul pentru care a fost reglementată calea de atac a contestației la executare, respectiv acela de a înlătura neregularitățile comise cu prilejul urmăririi silite sau de a explicita titlul executoriu ce urmează să fie valorificat. În temeiul art. 712 din Codul de procedură civilă, care prevede că împotriva oricărui act de executare se poate face contestație de către cei interesați sau vătămați prin executare, debitorul beneficiază de toate
DECIZIA nr. 125 din 14 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289295]
-
fără înștiințarea părților, cu participarea reprezentantului Ministerului Public, pe baza sesizării și a celorlalte documente aflate la dosar. ... 4. În motivarea contestației, domnul Ciprian-Romeo Mega susține, în esență, că în cuprinsul deciziei contestate nu se regăsește niciun considerent care să expliciteze de ce din numărul de 219.951 de semnături depuse la Biroul Electoral Central, doar 176.493 de semnături pot fi contorizate în sensul Legii nr. 370/2004. De asemenea, se mai susține, în esență, că personalul tehnic nu are atribuții sau competențe
HOTĂRÂRE nr. 14 din 7 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289336]
-
corolarul acestei proceduri (desemnarea de drept a unor reprezentanți din partea competitorilor electorali) reprezintă o garanție a unui proces electoral liber, transparent și echitabil, nu un drept electoral în sensul art. 115 alin. (6) din Constituție, așa cum a fost explicitat în jurisprudența Curții Constituționale. Ca atare, compunerea unui birou electoral și procedura de constituire a acestuia trebuie analizate prin raportare la scopul urmărit de legiuitor într-o societate democratică, și anume asigurarea unor garanții suficiente pentru desfășurarea unui proces electoral
DECIZIA nr. 252 din 14 mai 2024 () [Corola-llms4eu/Law/287781]
-
corolarul acestei proceduri (desemnarea de drept a unor reprezentanți din partea competitorilor electorali) reprezintă o garanție a unui proces electoral liber, transparent și echitabil, nu un drept electoral în sensul art. 115 alin. (6) din Constituție, așa cum a fost explicitat în jurisprudența Curții Constituționale. Ca atare, compunerea unui birou electoral și procedura de constituire a acestuia trebuie analizate prin raportare la scopul urmărit de legiuitor într-o societate democratică, și anume asigurarea unor garanții suficiente pentru desfășurarea unui proces electoral
DECIZIA nr. 252 din 14 mai 2024 () [Corola-llms4eu/Law/287781]
-
99. Astfel, după cum s-a reținut în jurisprudența Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, în situația în care aspecte esențiale, care conduc la rezolvarea chestiunii de drept ce face obiectul sesizării, sunt explicitate în considerentele unei alte hotărâri prealabile sau hotărâri pronunțate în recurs în interesul legii, chiar dacă aceasta nu vizează efectiv, de o manieră punctuală, interpretarea dispozițiilor invocate în cuprinsul sesizării, problema de drept și-a pierdut caracterul de noutate (Decizia
DECIZIE nr. 1 din 22 ianuarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/281647]
-
din 17 octombrie 2022, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1161 din 5 decembrie 2022 ). ... 100. Or, decizia amintită, deși nu a vizat de o manieră punctuală interpretarea dispozițiilor legale din perspectivele enunțate în cuprinsul sesizării, totuși explicitează în considerente o serie de împrejurări de drept esențiale, care conduc la rezolvarea chestiunilor de drept ce fac obiectul sesizării. ... 101. În acest sens, considerentele de la paragrafele 71-73 și 82-86 ale Deciziei nr. 10 din 28 iunie 2021 pronunțate
DECIZIE nr. 1 din 22 ianuarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/281647]
-
acord de recunoaștere a vinovăției sau de renunțare la urmărirea penală etc.) în a acționa conform dorinței organului judiciar sau sunt îndatorați moral de efortul de protejare a lor și reacționează în consecință etc.“ Astfel, prin decizia precitată, Curtea a explicitat sfera noțiunii de „martor protejat“, fără însă a completa soluția legislativă criticată în cauză cu noi categorii de participanți în procesul penal, astfel cum solicită autorul prezentei excepții de neconstituționalitate. ... 27. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să
DECIZIA nr. 370 din 11 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/290581]
-
este îndreptățit a desfășura activitate conform obiectului său de activitate, numai în situația în care obiectul principal ori cel secundar de activitate sunt autorizate. Solicită a se reține că prin prevederile contestate nu s-a făcut altceva decât să se expliciteze condițiile în care se poate beneficia de finanțare cu trimitere la OUG nr. 224/2020 și că cererea dedusă judecății nu poate fi primită. Cât privește celelalte susțineri care au vizat capătul subsidiar de cerere, solicită a se reține ab initio
ÎNCHEIERE din 3 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/289938]