287 matches
-
de regândire a logicii, pe linia elementelor sale fundamentale: forme, raporturi, reguli etc. și sunt prezente, de asemenea, experimente filosofice la limita judicativului a "judicativului regulativ" ceea ce înseamnă că s-a trecut demult dincolo de limitele judicativului constitutiv, într-un sens exploratoriu, dar că nu s-a ajuns încă în orizontul propriu-zis al non-judicativului. Unele dintre filosofiile românești actuale se prind de anumite teme care conduc, chiar potrivit convențiilor din orizont judicativ-constitutiv, către limitele acestuia, anume în spațiul judicativului regulativ; tematizări ale
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
de grup - Mentorat - Modelare - Negociere - Reflecție - Sinteză 3. INTEGRATIONAL MEDIA (APLICAȚII INFORMATICE INTEGRATOARE) Media Integrative au ca bază recenta emergență a instrumentelor de proiectare a cursurilor pe Web (de ex., WebCT, LearningSpace, Blackboard), care încearcă să combine elemente ale demersului exploratoriu și ale environementului de învățare dialogată într-un curs central sau un “portal de cunoștințe”. Se oferă oportunități de a încorpora variate strategii de instruire folosind elemente disponibile ale softurilor într-un design holistic. Tehnologii asociate Modelul teoretic Strategii 1
SIMPOZIONUL NAȚIONAL CU PARTICIPARE INTERNAȚIONALĂ CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Alexandra BARBU, Gheorghe BARBU () [Corola-publishinghouse/Science/91780_a_93150]
-
sale profesionale sau școlare, activitățile sale sociale, relațiile sale cu o altă persoană. Principalele simptome Atunci când se presupune că un pacient suferă de anxietate socială, este util să se inițieze, după înregistrarea dificultăților prezentate în mod spontan, o analiză simptomatică exploratorie codificată. Această secvență exploratorie poate fi organizată cu ajutorul a trei categorii de întrebări care se referă la: situațiile declanșatoare, simptomele trăite și handicapul provocat. Situațiile declanșatoare Situațiile sociale care constituie surse de teamă sau de îngrijorare sunt nenumărate, dar pot
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
activitățile sale sociale, relațiile sale cu o altă persoană. Principalele simptome Atunci când se presupune că un pacient suferă de anxietate socială, este util să se inițieze, după înregistrarea dificultăților prezentate în mod spontan, o analiză simptomatică exploratorie codificată. Această secvență exploratorie poate fi organizată cu ajutorul a trei categorii de întrebări care se referă la: situațiile declanșatoare, simptomele trăite și handicapul provocat. Situațiile declanșatoare Situațiile sociale care constituie surse de teamă sau de îngrijorare sunt nenumărate, dar pot fi grupate în cinci
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
mulți bani pentru reducerea șomajului” ar aparține dimensiunii liberalismului economic. Variabile de tipul „Guvernular trebui să asigure o reprezentare proporțională a minorităților în locurile de muncă existente” aparțin dimensiunii liberalismului cultural. Analiza factorială poate fi utilizată atât într-un demers exploratoriu, cât și într-unul confirmativ. Primul dintre acestea este cel mai des întâlnit în cercetarea empirică - analiza factorială ne clarifică, structurează și simplifică înțelegerea felului în care datele covariază. De multe ori însă, analiza factorială este folosită și în scop
[Corola-publishinghouse/Science/2075_a_3400]
-
datele covariază. De multe ori însă, analiza factorială este folosită și în scop confirmativ, ca mijloc de testare a unor ipoteze. Exemplul privind liberalismul dat mai sus este o ilustrare a abordării exploratorii. Un alt mod de utilizare în scop exploratoriu a analizei factoriale este acela de validare a scalei de măsură pentru un concept abstract unidimensional, alcătuită dintr-o serie de itemi, fiecare item fiind reprezentat de câte o variabilă observabilă. Dacă analiza factorială pentru setul de date constituit din
[Corola-publishinghouse/Science/2075_a_3400]
-
Despre toate acestea vom discuta în secțiunea următoare. Realizarea unei analize factorialetc " Realizarea unei analize factoriale" Definirea problemei conceptualetc "Definirea problemei conceptuale" Primul pas în realizarea unei analize factoriale este cel de stabilire a obiectivelor (în funcție de care vom aborda datele exploratoriu sau confirmatoriu) și de pregătire a setului de date de analizat (reducerea pe cât posibil a erorilor de eșantionare și de măsurare). Întrebările la care trebuie să răspundem în această fază sunt legate de problema de cercetare. Ce anume dorim să
[Corola-publishinghouse/Science/2075_a_3400]
-
care o facem atunci când extindem rezultatele descoperite pe eșantion la nivelul întregii populații. Dincolo de problemele de inferență statistică, validarea analizei factoriale are, de asemenea, aspecte logic-conceptuale, extrastatistice. Metoda cea mai directă de validare a rezultatelor este să trecem de la perspectiva exploratorie la una confirmatorie și să evaluăm replicabilitatea rezultatelor. Acest lucru se poate face, de exemplu, fie prin împărțirea eșantionului în două și compararea rezultatelor pentru cele două eșantioane, fie prin folosirea unui alt eșantion extras din aceeași populație. Analiza factorială
[Corola-publishinghouse/Science/2075_a_3400]
-
cercetare și stabilirea scopului analizei clustertc " Formularea problemei de cercetare și stabilirea scopului analizei cluster" Forma particulară pe care o va lua analiza cluster depinde de felul în care este formulată problema de cercetare. Indiferent dacă analiza are un caracter exploratoriu sau este realizată în scop confirmatoriu, clasificarea obținută va fi determinată de forma datelor, de alegerea criteriilor de grupare și de definiția măsurii de similaritate între obiecte. Pentru a ilustra întreaga cale a unei analize factoriale, voi folosi un exemplu
[Corola-publishinghouse/Science/2075_a_3400]
-
cazul exemplului analizat de noi, legat de potențialul de migrație către Europa Occidentală a țărilor, putem realiza o partiție inițială în funcție de regiunea geografică: America de Nord, Europa de Est, America Latină, Orientul Mijlociu, Asia-Pacific, Africa. Sau, așa cum am sugerat mai sus, putem face o analiză cluster exploratorie de tip ierarhic aglomerativ și putem folosi cele k grupuri obținute la pasul N-k drept partiție inițială a obiectelor, respectiv centroizii lor drept centri inițiali de cluster. Metode factorialetc "Metode factoriale" Cunoscute și sub numele de analiză factorială inversă
[Corola-publishinghouse/Science/2075_a_3400]
-
de cercetare și stabilirea obiectivelor cercetăriitc "Formularea problemei de cercetare și stabilirea obiectivelor cercetării" Felul în care este formulată problema de cercetare determină forma pe care o va lua analiza de scalare multidimensională. Scalarea multidimensională poate fi utilizată în scop exploratoriu, dacă ne interesează identificarea dimensiunilor subiective, neexplicite, care afectează comportamentul persoanelor (de exemplu, la cumpărături, în alegerile politice, în selectarea prietenilor etc.). Putem folosi analiza de scalare multidimensională și ca mijloc de obținere a unor evaluări comparabile pentru obiecte, când
[Corola-publishinghouse/Science/2075_a_3400]
-
tutelar caragialian". Reconstituirea descendenței a impus, în prealabil, decodarea "cărții de identitate" a comicului, concept operațional proteic și glisant. Sintetica introducere în studiile teoretice, tradiționale și contemporane, conturează atât deschiderea nelimitată a sferei noționale, cât și restrângerea conceptuală excesivă. Excursul exploratoriu îi ajută să contureze "genul proxim și diferența specifică" a problematicii comice. Creația lui Caragiale trece examenul "tuturor formulărilor determinative ale comicului", exemplificând pregnant aspecte divergente. Five o'clock se mulează pe definiția comicului, formulată de Benedetto Croce, încât pare
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
congenitală, impusă de gravitatea detresei respiratorii, mai ales la nou-născuți, reflectă necesitatea absolută a unui diagnostic rapid și corect, urmat de alegerea unei căi de abord și a unei soluții chirurgicale adecvate. În aceste cazuri este de preferat o laparotomie exploratorie, cu infirmarea diagnosticului de hernie diafragmatică congenitală și combinarea acesteia cu toracotomia [4, 5]. Diagnostic imagistic Explorările radiologice sunt esențiale în diagnosticul paraclinic al herniei Bochdaleck. Radioscopia televizată și radiografia toracică Acestea arată: imagini hidroaerice în torace, atelectazie pulmonară, deplasarea
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by LUCIAN ALECU () [Corola-publishinghouse/Science/92116_a_92611]
-
c. parasternal stâng) apare în hipertensiunea arterială pulmonară; prezența pulsațiilor cordului în focarul aortei (spațiul II i.c. parasternal drept) apare în anevrismul aortei ascendente; retracția regiunii precordiale apare în simfiza pericardică. * Palparea Palparea constituie cea de a doua manevră exploratorie prin care se aduc informații referitoare la starea cordului. Se pot palpa șocul apexian, Z1 sau Z2 accentuate, Z3 sau Z4 patologice, pulsații accentuate ale aortei sau arterei pulmonare, clacmente și șocuri sau sufluri cardiace intense ce au drept corespondent
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
și coloane. Spațiul de prezentare a relației dintre variabile reprezintă o așa-numită hartă de corespondență sau spațiu perceptual. Metoda este asemănătoare analizei factoriale tradiționale, dar spre deosebire de aceasta se aplică la datele de tip categorial sau nominal. Metoda este exclusiv exploratorie și nu are propriile teste de semnificație. Din acest motiv, este mult mai utilă dacă este folosită în compania altor tehnici compatibile cu datele discrete, așa cum este de exemplu regresia logistică binară. O extindere generalizată a acestei metode este analiza
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
de tip ordinal, se poate aplica regresia logistică ordinală. Toate aceste alternative de regresie logistică sunt disponibile în SPSS [7]. Analiza de clusteri (cluster analysis) Analiza de clusteri, definită de asemenea ca analiză de segmentare sau taxonomică este o metodă exploratorie de analiză care permite identificarea subgrupurilor omogene intr-o populație. Deoarece formele tradiționale de analiză de clusteri Hierarchical Cluster, K-means Cluster și mai puțin Two-Step Cluster, disponibile in SPSS, presupun ca variabilele să fie de tip interval (numeric continue), iar
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
Nu 501 59,1 Da 347 40,9 Grupa de vârstă (4 grupe) (GRUPA) 15-24 129 15,2 25-34 241 28,4 35-49 254 30,0 > 50 224 26,4 Tabelul 109. Frecvențele și ponderile variabilelor analizate Pentru această analiză exploratorie am folosit trei metode statistice: * regresia logistică binară; * analiza în clase latente analiza de clusteri; * analiza arborescentă de clasificare. Regresia logistică binară indică faptul că atitudinea față de testul PAP poate fi statistic explicată prin contribuția factorilor independenți menționați. Ecuația modelului
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
metodă de factorizare a variabilelor de tip categorial și de reprezentare grafică a acestora într-un spațiu care dezvăluie asocierea acestora în două sau mai multe dimensiuni. Este o metodă similară analizei factoriale aplicate pentru variabile discrete. Adesea această analiză exploratorie este denumită în literatură ca o reprezentare perceptuală sau ca o analiză a spațiului social (perceptual map sau harta percepțiilor). Metoda a fost și este mult apreciată în Franța, unde a apărut și primul program de calculator pentru această analiză
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
45-49 sunt în relație de indiferență cu mamele din grupa < 20. Există o opoziție importantă între grupele de vârstă situate în cadranul superior stânga și cele din cadranul inferior dreapta (unghiurile nu sunt ascuțite). Analiza de corespondență este o tehnică exploratorie bazată pe o nouă orientare statistică pune accentul pe dezvoltarea modelelor care se potrivesc cu datele, și nu pe rejectarea (respingerea) unei ipoteze nule. Din acest motiv nu există teste de semnificație care să fie aplicate, scopul principal al acestei
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
pletismografie corporală. (măsoară volumul total de gaz din plămân, inclusiv cel care se găsește la nivelul căilor aeriene închise). Debitele ventilatorii reprezintă volumele de aer venilate în unitatea de timp. Se descriu mai multe astfel de debite dar o importanță exploratorie paraclinică deosebită are debitul (volumul) expirator maxim pe secundă (VEMS). VEMS (fig. 72) reprezintă volumul care poate fi expirat forțat și maxim în prima secundă ce urmează după un inspir maxim și se calculează pe expirograma forțată. Cu ajutorul VEMS putem
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
Daniel, op. cit., pp. 3-4. footnote>. Prospectarea elaborează „scenarii” (descrieri a unor stări posibile) pe care le analizează pe baza unor criterii de accesibilitate și dezirabilitate. Prospectarea este de două tipuri: normativă (când analiza se desfășoară de la viitor spre prezent) și exploratorie (când studiul începe de la starea prezentă și se îndreaptă spre viitor). Pe „parcursul” mersului între viitor și prezent, cercetătorii își imaginează scenarii pe care le evaluează și propun decizii. Schema 25. Prospectarea exploratorie în managementul resurselor umane În schema 25
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
se desfășoară de la viitor spre prezent) și exploratorie (când studiul începe de la starea prezentă și se îndreaptă spre viitor). Pe „parcursul” mersului între viitor și prezent, cercetătorii își imaginează scenarii pe care le evaluează și propun decizii. Schema 25. Prospectarea exploratorie în managementul resurselor umane În schema 25 se pleacă de la o descriere cât mai veridică a stării prezente a resurselor umane (S0) și se construiesc trei soluții care se pot lua în considerare (S1, S2, S3). O cercetare de tip
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
colectarea de date cantitative, mai ușor generalizabile decît cele obținute prin interviuri nestructurate și semistructurate (Agabrian, 2004). El se utilizează mai ales dacă este vorba despre interviuri telefonice (McMillan, 1992). -În funcție de scopul în care se aplică, interviul poate fi exploratoriu (permite pregătirea unei cercetări realizate prin intermediul altor metode și tehnici, precum și definitivarea temei), cu funcție principală (constituie tehnica principală de realizarea a unei anchete) și cu funcții complementare (permite clarificarea și completarea unor date rezultate dintr-o cercetare realizată prin intermediul
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
fără semnificație în contextul studiului. Ipotezele cercetării pot fi formulate în modalități diferite, în funcție de nivelul de cunoaștere și investigare a problemei (Krathwohl, 1998): -Dacă literatura de specialitate este săracă în informații privind tema cercetării, iar scopul acesteia este mai degrabă exploratoriu decît explicativ, se recomandă formularea ipotezelor ca interogații. -Dacă cercetătorul a ajuns la o bună cunoaștere a problemei și poate emite judecăți, prin apelul la studiile de specialitate, ipotezele pot lua forma unor afirmații ce trebuie testate. -Dacă cercetătorul a
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
unui item din scală, este indicat să înlăturați itemul respectiv și să luați în calcul doar ceilalți itemi rămași în scală în calcularea unui scor compozit la scală care va fi utilizat în viitoarele operații statistice. 6.8. Analiza factorială exploratorie Prezentare generală Vom începe acest demers făcînd o distincție între variabilele manifeste, observabile (direct măsurabile) și variabilele latente, subiacente unor variabile manifeste. Variabilele latente sau factor sînt variabilele care stau în spatele unor variabile manifeste. De exemplu, variabila măsurată direct prin
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]