1,544 matches
-
Art. 26 a fost modificat de art. 43 din LEGEA nr. 187 din 24 octombrie 2012 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 757 din 12 noiembrie 2012. Capitolul 8 Dispoziții finale Articolul 27 Investițiile efectuate în zonele libere nu pot fi expropriate, rechiziționate sau supuse altor măsuri cu efecte similare, decât în caz de interes public, cu respectarea prevederilor legale și cu plata unei despăgubiri corespunzătoare valorii investiției, care trebuie să fie promptă, adecvată și efectivă. Articolul 28 Clădirile din interiorul zonelor
LEGE nr. 84 din 21 iulie 1992 (*actualizată*) privind regimul zonelor libere. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/108389_a_109718]
-
pot înființa.*) --------- Dispoziția art. 1415 alin. 1 nu mai are aplicare, întrucat prin art. 7 al Legii pentru reforma agrara din 14 iulie 1921 - Monitorul Oficial nr. 82 din 17 iulie 1921, pământul care formă obiectul locațiunilor respective a fost expropriat în folosul embaticarilor. *) NOTĂ C.T.C.E. Ș.A. Piatra-Neamt: Abrogat începând cu data de 1 octombrie 2011, conform literei a) a art. 230 din LEGEA nr. 71 din 3 iunie 2011 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 409 din 10 iunie 2011. Capitolul
CODUL CIVIL din 26 noiembrie 1864 (*actualizat*) actualizat până la data de 1 octombrie 2011. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106055_a_107384]
-
urmează să se pronunțe având în vedere aceste dispoziții, chiar dacă motivarea părții nu este suficient de explicită. În motivarea excepției se susține că dispozițiile atacate contravin prevederilor art. 41 alin. (3) din Constituție, care stipulează că "nimeni nu poate fi expropriat decît pentru o cauză de utilitate publică, stabilită potrivit legii, cu dreapta și prealabilă despăgubire". Exprimindu-și opinia, la intervenția Curții Constituționale, instanța de judecată apreciază excepția ca neîntemeiată. Potrivit art. 24 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, au fost
DECIZIE nr. 3*) din 14 ianuarie 1997 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 17 alin. 1, ale art. 30 alin. 2, ale art. 50 alin. 1 lit. c) şi ale art. 59 din Decretul nr. 244/1978 privind regimul materialelor preţioase şi pietrelor preţioase. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/116856_a_118185]
-
dosarului se constată că dispozițiile art. 41 alin. (3) din Constituție nu sunt incidente în cauză, deoarece bunurile (bijuteriile) care au constituit obiectul infracțiunii prevăzute în art. 50 alin. 1 lit. c) din Decretul nr. 244/1978 nu au fost expropriate, ci confiscate în baza art. 57 din același decret, or art. 41 alin. (8) din Constituție îngăduie confiscarea bunurilor destinate, folosite sau rezultate din infracțiuni ori contravenții, în condițiile legii. Cît privește prevederile art. 17 din Decretul nr. 244/1978
DECIZIE nr. 3*) din 14 ianuarie 1997 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 17 alin. 1, ale art. 30 alin. 2, ale art. 50 alin. 1 lit. c) şi ale art. 59 din Decretul nr. 244/1978 privind regimul materialelor preţioase şi pietrelor preţioase. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/116856_a_118185]
-
b) sunt nediscriminatorii; ... c) se efectuează în conformitate cu prevederile exprese ale legii; ... d) se fac cu plata unei despăgubiri prealabile, adecvate și efective. ... (2) Despăgubirea prevăzută la alin. (1) lit. d) va fi echivalenta cu valoarea justa de piața a investiției expropriate la momentul imediat anterior exproprierii sau înainte ca exproprierea iminenta sa devină cunoscută într-un mod care să afecteze valoarea investiției." ... 9. Titlul capitolului III va avea următorul cuprins: "Garanții și facilități pentru investitorii străini sau nerezidenti în România" 10
LEGE nr. 241 din 14 decembrie 1998 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 92/1997 privind stimularea investiţiilor directe. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/122437_a_123766]
-
judiciară sau o altă autoritate independența a acelei părți contractante, în conformitate cu principiile declarate în acest paragraf. Partea contractanta care face exproprierea va face toate demersurile pentru asigurarea efectuării prompte a acestei examinări. ... (3) În cazul în care o parte contractanta expropriază activele unei societăți care este înființată sau constituită în conformitate cu legea în vigoare în orice parte a teritoriului său și în care investitorii celeilalte părți contractante dețin cote-părți, aceasta va asigura aplicarea prevederilor paragrafului (1) al acestui articol în măsura necesară
LEGE nr. 158 din 28 iulie 1998 privind ratificarea Acordului dintre Guvernul României şi Guvernul Republicii India pentru promovarea şi protejarea reciprocă a investiţiilor, semnat la New Delhi la 17 noiembrie 1997. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/121398_a_122727]
-
centrele de C.F. sau de o apă navigabila. Terenurile Statului vor fi cedate contra unui număr de acțiuni în limitele cotei sale sau contra numerar. Terenurile particulare necesare construirii și funcționării silozurilor se declară de utilitate publică. Ele vor fi expropriate la cererea colectivă a Ministerelor Agriculturii și Domeniilor și de Industrie și Comerț după normele legilor de expropriere pentru cauză de utilitate publică aflate în vigoare pe teritoriul unde sînt situate. Pentru a înlesni deservirea silozurilor, în regiunea respectivă, societatea
LEGE nr. 188 din 1 iulie 1930 pentru înfiinţarea de silozuri. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/120979_a_122308]
-
negocieri între titularul activității miniere și proprietarii terenurilor, cu respectarea principiului egalității de tratament și al echitații. ... (6) Orice neînțelegeri între titularii activităților miniere și proprietarii terenurilor se soluționează de către instanțele judecătorești competențe, potrivit legii. ... (7) În cazul vânzării bunurilor expropriate în condițiile alin. (1) lit. d), foștii proprietari sau, după caz, succesorii lor au drept de preempțiune, în care scop vor fi înștiințați despre condițiile vânzării, pe cale administrativă și prin publicitate. ... (8) Accesul la terenurile pe care sunt amplasate monumente
LEGE nr. 61 din 5 martie 1998 Legea minelor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/120294_a_121623]
-
și mai imperativă. În decembrie 1918 au fost luate primele măsuri; pămîntul aflat în proprietatea statului și cel al proprietarilor străini sau plecați din țară a fost împărțit. În plus, a fost luată hotărîrea ca domeniile marilor proprietari să fie expropriate, dar cu compensații. În iulie 1921 au fost aduse unele modificări legilor, dar principiile au rămas neschimbate. Reforma agrară românească avea să fie cea mai radicală din Europa, alături de aceea din Rusia. Aproape 14,8 milioane de acri (6 milioane
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
iulie 1921 au fost aduse unele modificări legilor, dar principiile au rămas neschimbate. Reforma agrară românească avea să fie cea mai radicală din Europa, alături de aceea din Rusia. Aproape 14,8 milioane de acri (6 milioane de hectare) au fost expropriate; din acestea, o suprafață de 9,6 milioane de acri a fost împărțită unui număr de 1,4 milioane de țărani. Restul de 5,2 milioane de acri era format din pășuni și păduri aflate în stăpînirea obștilor.11 Suprafața
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
Botoșani, iar soția era firesc să râvnească orașul, cum se întâmplă de obicei. Însă după primul război mondial tatăl Mariei fusese dat în judecată de stat cu scopul vădit să i se ia moșia, deoarece, potrivit Legii reformei agrare, erau expropriate moșiile nelocuite timp de 10 ani înainte de 191636. De fapt, moșia fusese nelocuită, înainte de război, mult mai mulți ani, astfel încât Papadopol se găsea în imposibilitatea de a intra în posesia zestrei. Cu această ocazie s-au făcut procese-verbale care arată
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
acest protest se va depune în mâna domnului prefect de Botoșani 44. Este de mirare că acei 78 de țărani protestează din proprie inițiativă (și în ce termeni !), deși nu era vorba de pământul lor. Dar Irimescu ținea morțiș să exproprieze casa și locul, este astfel limpede că-i convenea sau chiar pusese la cale protestul public, așa încât să-și poată justifica mai ușor atitudinea și orgoliul. Ne lămurește în această chestiune o adresă din 13 decembrie 1924, trimisă de Ministerul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
fost încredințată nouă, chiar imediat după campania dusă prin presă împotriva d-nei și d-lui Papadopol. Noi nu am făcut uz de ea, întrucât reprezentanții parlamentari (d. Irimescu în legătură cu alți d. deputați) și-a luat asupră-și sarcina de a expropria, în interes public, o parte din terenul caselor "Eminescu" din Ipotești declarând-o monument istoric (s.n.). Față de aceste demersuri, destul de serioase și de pline de garanții, declarația d-nei Papadopol, făcută în parte (s.n.) sub presiunea opiniei publice, a fost ținută
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
Mi s-a răspuns: "O fi scumpă neamului, dar e mai scumpă pentru mine căci e propretatea mea". Nereușind în felul acesta, am luat altă cale. Am stăruit să se facă proiect de lege din inițiativă parlamentară, pentru a se expropria casa cu locul. Proprietarul ne-a dat în judecată, iar procesul a ajuns, până la Curtea de Casație, care i-a dat câștig de cauză, declarând legea anticonstitu țională, căci nu se prevedea expropriere pentru asemenea cazuri. Au trecut câțiva ani
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
257,40 ha), cu toate atenansele ei, pe termen de 5 ani, începând de la 23 aprilie 1922, cu prețul de 30.000 lei pe an. Arendașul se numea Gheorghe Ungureanu 52. Și această moșie (fostă Ipotești-Eminovici și Ipotești-Isăcescu) a fost expropriată în 1945, rămânând proprietarilor suprafața de 50 ha, conform legii, iar în 1949, a fost expropriată în totalitate. Acesta este istoricul moșiei Ipotești, de la începuturi și până în 1949. Povestea explicită a moșiei relevă în mare măsură istoricul casei de la Ipotești
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
1922, cu prețul de 30.000 lei pe an. Arendașul se numea Gheorghe Ungureanu 52. Și această moșie (fostă Ipotești-Eminovici și Ipotești-Isăcescu) a fost expropriată în 1945, rămânând proprietarilor suprafața de 50 ha, conform legii, iar în 1949, a fost expropriată în totalitate. Acesta este istoricul moșiei Ipotești, de la începuturi și până în 1949. Povestea explicită a moșiei relevă în mare măsură istoricul casei de la Ipotești, căci cele două pornesc dintru început într-o simbiotică odisee. * * * În dezvăluirea întortocheatului istoric al moșiei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
dată Virginiei R. Săvinescu, profesoară din Botoșani. De menționat faptul că în anul 1945 această moșie a fost în parte expropriată, rămânând proprietarei suprafața de 50 ha, conform legii reformei agrare, iar cu ocazia lichidării resturilor proprietăților moșierești, s-au expropriat, la 2 martie 1949, și cele 50 ha ale Lucreției Săvinescu. Toate aceste informații provin din Arhivele Naționale, filiala Botoșani, fond Tribunalului județului Botoșani, Registru acte autentice, nr. 1219/1897, nr. 1422/1922 și nr. 1834/1928. 46 Augustin Z
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
aprobarea de către beneficiarul investiției. 11. - Autorizațiile de construcții se pot cere de la comitetele executive ale consiliilor populare respective după avizarea studiului tehnico-economic sau proiectului în faza unică de către ultimul for de avizare. Executarea lucrărilor pe terenuri care urmează a fi expropriate sau pe terenuri care se obțin prin efectuarea de transferuri poate începe numai după obținerea titlului de folosință asupra terenurilor respective. 12. - Documentațiile tehnico-economice pentru investițiile privind dezvoltarea unităților cu caracter productiv prevăzute la cap. I și ÎI - care sînt
HOT��RÂRE nr. 900 din 1 ianuarie 1970 cu privire la pregătirea şi realizarea lucrărilor de investiţii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127409_a_128738]
-
mai puțin favorabil decat cel acordat investițiilor și investitorilor din terțe țări cu care s-au încheiat acorduri similare. Articolul 3 1. Investițiile de capital efectuate de investitorii unei părți contractante pe teritoriul celeilalte părți contractante nu vor putea fi expropriate decat pentru utilitate publică și contra unei despăgubiri. Despăgubirea va trebui să corespundă valorii investiției la data exproprierii, să fie efectiv realizabila, liber transferabila și vărsata fără întîrziere. Cel mai tarziu în momentul exproprierii se va prevedea o procedură adecvată
ACORD din 10 mai 1976 între Republica Socialistă România şi Republica Arabă Egipt privind promovarea şi garantarea reciprocă a investiţiilor de capital. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125917_a_127246]
-
care il lucrează ei înșiși și familiile lor, asupra uneltelor folosite în acest scop, ca și proprietatea asupra animalelor de muncă și de producție. Este garantată, de asemenea, proprietatea meșteșugarilor asupra atelierelor proprii. Articolul 12 Terenurile și construcțiile pot fi expropriate numai pentru lucrări de interes obștesc și cu plata unei juste despăgubiri. Articolul 13 În Republică Socialistă România, întreaga activitate de stat are drept scop dezvoltarea orînduirii și înflorirea națiunii socialiste, creșterea continuă a bunăstării materiale și culturale a poporului
CONSTITUŢIA REPUBLICII SOCIALISTE ROMÂNIA *** Republicată. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/120988_a_122317]
-
domeniul public sînt administrate și nu pot fi înstrăinate decât după regulile și cu formele stabilite prin lege. Nici o lege nu poate înființa pedeapsă confiscării averilor, afară de cazurile de înaltă trădare și delapidare de bani publici. Nimeni nu poate fi expropriat decât pentru cauză de utilitate publică și după o dreaptă și prealabilă despăgubire stabilită de justiție conform legilor. Prin cauza de utilitate publică nu se poate înțelege decât aceea care este de natură a folosi în același timp tuturor și
CONSTITUŢIA. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/120980_a_122309]
-
se folosi, în scop de lucrări de interes obștesc, de subsolul oricărei proprietăți imobiliare, cu obligațiunea de a desdăuna pagubele aduse suprafeței clădirilor și lucrărilor existente. În lipsă de învoiala despăgubirea se va fixă de justiție. Nimeni nu poate fi expropriat decât pentru cauză de utilitate publică și după o dreaptă și prealabilă despăgubire stabilită de justiție. O lege specială va determina cazurile de utilitate publică, procedura și modul exproprierii. În afară de expropriere pentru căile de comunicație, salubritate publică, apărarea țării și
CONSTITUŢIA ROMÂNIEI. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/121064_a_122393]
-
pentru reforma agrara din Oltenia, Muntenia, Moldova și Dobrogea din 17 Iulie 1921 și de la art. 5, punctul a, alin. IV și de la art. 6 și 7 din legea pentru reforma agrara din Bucovina din 30 Iulie 1921, va putea expropria din pădurile persoanelor juridice fie publice, fie private, câri s-ar afla în această rază și numai în lipsă acestora, vă expropria proporțional din pădurile tuturor proprietarilor particulari, aflate în această rază, însă numai în limita acestor trebuințe și în
CONSTITUŢIA ROMÂNIEI. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/121064_a_122393]
-
de la art. 6 și 7 din legea pentru reforma agrara din Bucovina din 30 Iulie 1921, va putea expropria din pădurile persoanelor juridice fie publice, fie private, câri s-ar afla în această rază și numai în lipsă acestora, vă expropria proporțional din pădurile tuturor proprietarilor particulari, aflate în această rază, însă numai în limita acestor trebuințe și în toate cazurile cu respectul unei suprafețe intangibile de una sută hectare de fiecare proprietate. Nu sînt expropriabile, oricare ar fi proprietarul, pădurile
CONSTITUŢIA ROMÂNIEI. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/121064_a_122393]
-
art. 2 din Ordonanță Guvernului nr. 45/1997 , cu atat mai mult cu cât aceștia, potrivit susținerii lor în motivarea excepției, sunt înregistrați la Oficiul registrului comerțului București cu acțiunile pe care le dețin și care nu le-au fost expropriate. Potrivit punctului de vedere al Guvernului, excepția de neconstituționalitate "ar putea fi considerată întemeiata numai dacă intervenienta probează că salariații Societății Comerciale lt; lt;Compania națională de transporturi aeriene române TAROM gt; gt; - Ș.A. au dobândit calitatea de acționar în
DECIZIE nr. 91 din 8 iunie 1999 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor articolului unic, punctul 1 din Legea nr. 136/1998 pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 45/1997 privind înfiinţarea Societăţii Comerciale "Compania naţionala de tranSporturi aeriene române - TAROM" - S.A.. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/124927_a_126256]