437 matches
-
profundă a mâini. Acțiunea: - flexori ai falangei proximale, - extensori ai ultimelor falange, - adductori ai degetelor. Inervația provine din nervul ulnar. MUȘCHII INTEROSOȘI DORSALI Originea este pe ambele metacarpiene care delimitează spațiul respectiv. Inserția terminală: - baza falangei distale, - pe tendonul mușchiului extensor al degetelor. Raporturi: - anterior sunt mușchii interosoși palmari, arterele metacarpiene palmare, tendoanele lombricalilor și ale flexorilor profunzi ai degetelor; - proximal prezintă raport cu arcul arterial palmar profund; - dorsal vin în raport cu arterele metacarpiene. Acțiunea: - flexori ai falangei proximale, - extensori ai ultimelor
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
palmar profund; - dorsal vin în raport cu arterele metacarpiene. Acțiunea: - flexori ai falangei proximale, - extensori ai ultimelor falange, - abductori ai degetelor. Inervația provine din nervul ulnar. FASCIILE ȘI APONEVROZELE MÂINII Fascia dorsală prezintă două lame: - una superficială, subcutanată, ce acoperă tendoanele musculaturii extensoare și care se inseră pe metacarpienele I -V; - alta profundă ce acoperă musculatura interosoșilor dorsali precum și fețele dorsale ale metacarpienelor. Aponevroza palmară este în formă de evantai, cu vârful în jos și cu partea lată spre articulațiile metacarpo-falangiene. De pe fața
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
gluteală a aripii iliace și a crestei iliace, - ligamentul sacro-tuberal, - părțile laterale ale sacrumului și ale coccisului, - fascia musculară toraco-lombară. Inserția terminală: - porțiunea superioară și superficială a tractului ilio-tibial, - tuberozitatea gluteală a femurului, - fascia lata. Acțiunea: - este cel mai puternic extensor al coapsei față de bazin, - intră în acțiune când trunchiul este înclinat ușor înainte, împiedicând căderea spre anterior a acestuia, - extensia trunchiului față de coapsă din poziția de aplecat anterior, - rotator în afară al coapsei, - abductor, respectiv adductor al coapsei (partea superioară
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
superior din plexul sacrat. MUȘCHIUL PIRIFORM (m. piriform) Originea este pe fața anterioară a osului sacrum, în vecinătatea găurilor de conjugare sacrale 2,3,4. Inserția terminală: pe marele trohanter femural. Acțiunea: - rotator în afară al coapsei, abductor al coapsei, - extensor al coapsei pe bazin. Inervația provine din ramura proprie a plexului sacrat. MUȘCHIUL OBTURATOR INTERN (m. obturator internus) Originea este pe: - fata medială a membranei obturatoare, - periferia osoasă a găurii obturatoare. Inserția terminală: pe marele trohanter femural, pe fața medială
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
obturator. MUȘCHIUL ADDUCTOR MARE (m. adductor magnus) Originea este pe tuberozitatea ischiatică și la nivelul ramurii ischio-pubiană. Inserția terminală este pe toată lungimea interstițiului liniei aspre, precum și la nivelul epicondilul medial al femurului. Acțiunea: - cel mai puternic adductor al coapsei, - extensor al coapsei față de bazin. Inervația se realizează din nervul obturator pentru porțiunea superioară și din nervul ischiatic pentru porțiunea inferioară. MUȘCHIUL GRACILIS (m. gracilis) Originea este pe ramura inferioară a pubisului. Inserția terminală este la nivelul feței medială și superioară
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
provine din nervul obturator. MUSCULATURA REGIUNII POSTERIOARE A COAPSEI MUȘCHIUL BICEPS FEMURAL (m. biceps femoris) Origine: - porțiunea lungă (capul lung): tuberozitatea ischiatică, - porțiunea scurtă (capul scurt): interstițiul liniei aspre a femurului. Inserția terminală este pe capul peroneului. Acțiunea: - porțiunea lungă: extensor al coapsei față de bazin, fixarea și bascularea spre posterior a bazinului, - ambele porțiuni acționează ca flexori ai genunchiului, - când gamba se află în flexie față de coapsă, realizează și rotația în afară a gambei. Inervația: - porțiunea lungă din nervul ischiatic, - porțiunea
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
și rotația în afară a gambei. Inervația: - porțiunea lungă din nervul ischiatic, - porțiunea scurtă din nervul peronier comun. MUȘCHIUL SEMITENDINOS (m. semitendinosus) Originea se afl\ pe tuberozitatea ischiatic\. Inserția terminal\ la nivelul feței mediale a tibiei, în partea superioara. Acțiunea: - extensor al coapsei pe bazin, - flexor al gambei pe coaps\, - adductor și slab rotator intern al gambei. Inervația din nervul tibial. MUȘCHIUL SEMIMEMBRANOS (m. semimembranousus) Originea pe tuberozitatea ischiatic\. Inserția terminal\ se realizeaz\ prin 3 fascicule fibroase: - unul direct pe fața
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
pe fața posterioar\ a condilului medial al tibiei; - altul recurent, orientat în sus și lateral, realizând ligamentul popliteu oblic al articulației genunchiului; - al treilea, orizontal, trece dinapoi înainte și se termin\ pe partea anterioar\ a condilului medial al tibiei. Acțiunea: - extensor al coapsei faț\ de bazin, - flexor al articulației genunchiului, - adductor și slab rotator intern al gambei. Musculatura gambei este grupată asimetric în jurul celor două oase ale gambei astfel încât fața medială și marginea anterioară a tibiei precum și cele două maleole, internă
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
și marginea anterioară a tibiei precum și cele două maleole, internă a tibiei și externă a peroneului să nu fie acoperite de musculatură. Musculatura se împarte în trei loje musculare, a căror dezvoltare este inegală: - loja anterioară ce cuprinde: tibialul anterior, extensorul lung al halucelui, extensorul lung al degetelor, peronierul al treilea; - loja lateral externă cu: mușchiul lung și scurt peronier; - loja posterioară dispusă pe două planuri: unul superficial (tricepsul sural, plantarul subțire), altul profund (tibialul posterior, flexorul lung al halucelui, flexorul
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
tibiei precum și cele două maleole, internă a tibiei și externă a peroneului să nu fie acoperite de musculatură. Musculatura se împarte în trei loje musculare, a căror dezvoltare este inegală: - loja anterioară ce cuprinde: tibialul anterior, extensorul lung al halucelui, extensorul lung al degetelor, peronierul al treilea; - loja lateral externă cu: mușchiul lung și scurt peronier; - loja posterioară dispusă pe două planuri: unul superficial (tricepsul sural, plantarul subțire), altul profund (tibialul posterior, flexorul lung al halucelui, flexorul lung al degetelor, popliteul
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
pe baza primul metatarsian. Acțiunea: - flexor dorsal al piciorului, - supinator și adductor al piciorului sau pronator și abductor în funcție de poziția variabilă față de axul articulației talo-tarsiene, - prin acțiunea statică, nu permite răsturnarea înapoi a gambei. Inervația din nervul peronier profund. MUȘCHIUL EXTENSOR LUNG AL HALUCELUI (m. extensor hallucis longus) Originea pe: - fața medială a peroneului, - membrana interosoasă a gambei.Inserția terminală se realizează pe falanga a Il-a a halucelui. Acțiunea: - extensor al falangelor halucelui, - flexia dorsală a piciorului, - slab pronator-abductor al
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
flexor dorsal al piciorului, - supinator și adductor al piciorului sau pronator și abductor în funcție de poziția variabilă față de axul articulației talo-tarsiene, - prin acțiunea statică, nu permite răsturnarea înapoi a gambei. Inervația din nervul peronier profund. MUȘCHIUL EXTENSOR LUNG AL HALUCELUI (m. extensor hallucis longus) Originea pe: - fața medială a peroneului, - membrana interosoasă a gambei.Inserția terminală se realizează pe falanga a Il-a a halucelui. Acțiunea: - extensor al falangelor halucelui, - flexia dorsală a piciorului, - slab pronator-abductor al piciorului. Inervația din nervul peronier
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
răsturnarea înapoi a gambei. Inervația din nervul peronier profund. MUȘCHIUL EXTENSOR LUNG AL HALUCELUI (m. extensor hallucis longus) Originea pe: - fața medială a peroneului, - membrana interosoasă a gambei.Inserția terminală se realizează pe falanga a Il-a a halucelui. Acțiunea: - extensor al falangelor halucelui, - flexia dorsală a piciorului, - slab pronator-abductor al piciorului. Inervația din nervul peronier profund. MUȘCHIUL EXTENSOR LUNG AL DEGETELOR (m. extensor digitorum longus) Origine: - marginea anterioară, fața medială și capul peroneului, - condilul lateral tibial, - membrana interosoasă a gambei
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
Originea pe: - fața medială a peroneului, - membrana interosoasă a gambei.Inserția terminală se realizează pe falanga a Il-a a halucelui. Acțiunea: - extensor al falangelor halucelui, - flexia dorsală a piciorului, - slab pronator-abductor al piciorului. Inervația din nervul peronier profund. MUȘCHIUL EXTENSOR LUNG AL DEGETELOR (m. extensor digitorum longus) Origine: - marginea anterioară, fața medială și capul peroneului, - condilul lateral tibial, - membrana interosoasă a gambei, - fascia crurală. Corpul muscular se termină printr-un tendon, are se împarte în 4 ramuri acoperite de o
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
peroneului, - membrana interosoasă a gambei.Inserția terminală se realizează pe falanga a Il-a a halucelui. Acțiunea: - extensor al falangelor halucelui, - flexia dorsală a piciorului, - slab pronator-abductor al piciorului. Inervația din nervul peronier profund. MUȘCHIUL EXTENSOR LUNG AL DEGETELOR (m. extensor digitorum longus) Origine: - marginea anterioară, fața medială și capul peroneului, - condilul lateral tibial, - membrana interosoasă a gambei, - fascia crurală. Corpul muscular se termină printr-un tendon, are se împarte în 4 ramuri acoperite de o singură teacă sinovială. Acestea coboară
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
un fascicul mijlociu și 2 marginale. Inserția terminală: - a fasciculului mijlociu este la nivelul falangei a II-a a fiecărui deget, - fasciculele marginale ajung la nivelul celei de a treia falangă de la degetele II la V. Acțiunea este de: - slab extensor al falangelor degetelor de la II la V, - flexor dorsal al piciorului, - pronație-abducție la nivelul piciorului. Inervația este din nervul peronier profund. MUȘCHIUL PERONIER AL TREILEA (m. peroneus tertius; fibularis tertius) Este un mușchi inconstant cu originea pe: - fața medială a
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
doua a halucelui. Acțiunea: - flexor al halucelui, - flexor plantar al piciorului, - supinator-pronator al piciorului, - rol important în ridicarea și menținerea calcaneului în această poziție (mers pe vârfuri), - susține bolta plantară în ortostatism. MUȘCHII PICIORULUI MUȘCHII REGIUNII DORSALE MU ȘCHIUL SCURT EXTENSOR AL HALUCELUI (m. extensor digitorum brevis) Origine: - fața superioară a calcaneului, - retinaculul extensorilor. Inserția terminală este la nivelul falangei proximale a halucelui. Acțiunea este de extensor al falangei proximale. Origine: - fața superioară a calcaneului, - retinaculul extensorilor. Inserția terminală se realizează
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
flexor al halucelui, - flexor plantar al piciorului, - supinator-pronator al piciorului, - rol important în ridicarea și menținerea calcaneului în această poziție (mers pe vârfuri), - susține bolta plantară în ortostatism. MUȘCHII PICIORULUI MUȘCHII REGIUNII DORSALE MU ȘCHIUL SCURT EXTENSOR AL HALUCELUI (m. extensor digitorum brevis) Origine: - fața superioară a calcaneului, - retinaculul extensorilor. Inserția terminală este la nivelul falangei proximale a halucelui. Acțiunea este de extensor al falangei proximale. Origine: - fața superioară a calcaneului, - retinaculul extensorilor. Inserția terminală se realizează printr-un tendon pe
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
vârfuri), - susține bolta plantară în ortostatism. MUȘCHII PICIORULUI MUȘCHII REGIUNII DORSALE MU ȘCHIUL SCURT EXTENSOR AL HALUCELUI (m. extensor digitorum brevis) Origine: - fața superioară a calcaneului, - retinaculul extensorilor. Inserția terminală este la nivelul falangei proximale a halucelui. Acțiunea este de extensor al falangei proximale. Origine: - fața superioară a calcaneului, - retinaculul extensorilor. Inserția terminală se realizează printr-un tendon pe articulația metatarso- falangană. Acțiunea este de extensor al halucelui. Inervația se realizează prin nervul peronier profund. MU {CHII PLANTARI MUȘCHIUL ABDUCTOR AL
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
calcaneului, - retinaculul extensorilor. Inserția terminală este la nivelul falangei proximale a halucelui. Acțiunea este de extensor al falangei proximale. Origine: - fața superioară a calcaneului, - retinaculul extensorilor. Inserția terminală se realizează printr-un tendon pe articulația metatarso- falangană. Acțiunea este de extensor al halucelui. Inervația se realizează prin nervul peronier profund. MU {CHII PLANTARI MUȘCHIUL ABDUCTOR AL HALUCELUI (m. abductor hallucis) Origine: - tuberculul medial al calcaneului, - pe retinaculul flexorilor, - fața profundă a aponevrozei plantare. Inserția terminală: - falanga proximală a halucelui, - sesamoidul medial
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
flexor din șold. Corpul trebuie susținut cu mâna liberă, pentru a avea stabilitate și pentru a nu se mișca din poziția exercițiului. Program 2 Întinderea musculaturii de la ceafă. Picioarele sunt depărtate în funcție de lățimea umerilor. Întindețivă ușor, nu bruscați ! Întinderea mușchiului extensor superior al brațului și a mușchilor lați de la spate. Întindeți-vă brațul îndit într-o parte cu cealaltă mână. Întinderea marilor mușchi pectorali și a mușchilor flexori din partea superioară a brațului. Ridicați-vă brațele la nivelul umerilor, mergeți mult spre
Tenis de masă : curs pentru studenții facultăților de educație fizică by Nicolae Ochiană () [Corola-publishinghouse/Science/91614_a_92361]
-
picioarele, întendeți genunchii și aplecați trunchiul înainte. Întinderea tendonului lui Achile ( gamba inferioară ). Picioarele stau pe podea, șoldurile și genunchii sunt aplecați Program 4 Întinderea bicepșilor. Evitați întinderea exagerată a brațului din cot. Întinderea mușchilor pectorali și abdominali, a mușchiului extensor superior al brațului și a mușchiului flexor din șold. Cu cât mâinile sunt mai adânc împinse, cu atât mai puternică este întinderea. Întinderea musculaturii spatelui. Este folosit și ca exercițiu de destindere, când întinderea este ușor efectuată Întinderea musculaturii dorsale
Tenis de masă : curs pentru studenții facultăților de educație fizică by Nicolae Ochiană () [Corola-publishinghouse/Science/91614_a_92361]
-
și Sprague 1980 și Mann, 1981, descriau modelele momentelor articulare generate la șold, genunchi și gleznă. Ei au arătat că flexorii plantari au fost activați în timpul acestei faze de sprijin; are loc un schimb de acțiune a flexorului la acțiunea extensorului genunchiului, imediat după pășire, iar extensorii șoldului domină de la pășire până la faza de mijloc a aceleași faze. Accelerația și viteza maximă diferă nu numai din cauza direcției de aplicare a forței, dar și a originii acesteia. Studiile realizate de Mann și
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]
-
gluteals” produc forța musculară cea mai mare, concluzie stabilită prin analiza cinematică a mișcărilor articulațiilor șoldului, genunchiului și ale gleznei. În urma acestor studii, autorii au emis ipoteza că realizarea de sprinturi cu rezistență (încărcătură) va duce la creșterea forței musculaturii extensoare a șoldului, musculatură care este implicată în producerea forței pe parcursul realizării unei alergări accelerate. Mero, 1986, a pus în evidență o corelație (0,66 p<0.05), între producerea de forță în faza de propulsie și viteza de alergare, accentuând
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]
-
prin intensificarea unui antrenament combinat de viteză de sprint și forță de sărituri. Pentru a facilita o accelerare mai rapidă a alergătorului, Jacobs și colab. (1992) citat de C. Gwyneth și colab. (2007), consideră că „valoarea mare a forței mușchiului extensor al șoldului contribuie la mărirea puterii mecanice dezvoltate la acest nivelul, putere ce se transmite la mai multe articulații distale ale membrelor într-o manieră coordonată temporar. Faza de accelerare se caracterizează prin: - mișcarea de ridicare a genunchiului, în partea
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]